875 matches
-
din vârful Palatinului asupra unei vaste porțiuni din peri feria Romei! O umbră de malițiozitate îi flutură pe buze. Uite cum bunăstarea și creșterea populației s au răsfrânt și asupra naturii. Ce goană nebună după proprietăți în suburbii, transformate la iuțeală în terenuri luxuoase, unde fiecare încearcă din răsputeri să-și etaleze opulența. Se indispune. Și Narcissus al lui și-a ieșit din minți din cauza bucății de pământ pe care o au dincolo de Esquilin. Vecinătatea cu grădinile lui Maecenas i-a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să mormăie: — Nu știam... Este surprins, fără discuție. — Versifică deci..., murmură neștiind ce să spună. Își revine și se interesează, dintr-odată grijuliu: Măcar sunt bune? Trio Fulcinius bănuiește o capcană, dar n-are încotro. Nu poate ține pasul cu iuțeala gândirii împăratului. Se hotărăște așadar să fie prudent și vântură din mână. — Așa și așa... Vocea bătrânului se înăsprește. — Și ce-i cu asta? Fulcinius se panichează. Nici această veste n-a avut efectul scontat. Decepția îl face să ezite
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Vestei când au auzit că este un loc vacant. Principele a preferat-o pe copila lui Domitius, pe temeiul că celălalt, în urma divorțului, ar fi pătat demnitatea familiei. Clatină a jale din cap. Ce glumă proastă! S-a obținut la iuțeală derogare de la Senat. Deh! Cu bani cumperi orice, chiar și conștiința reprezentanților poporului. Nimeni nu și-a mai amintit de vreo interdicție. Pur și simplu, s-au șters la fund cu canoanele religioase. Fetița geme întretăiat. N-are nici o vină
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ca șul curat al Vestei. — Mă doare, se smiorcăie Asinia lângă ea. O zgâlțâie din nou cu putere. — Divinitatea eternului Caesar păzește eternul foc! adaugă pontifex. Ei aș! mormăie ursuză Occia. Dacă n-am fi noi s-ar stinge la iuțeală. Măcar de-ar pleca mai repede! — Vesta îi va apăra pururea pe cei înrudiți cu ea, conchide regele. De ce nu zici pe șleau că cea mai măreață faptă a lui Caesar a fost că l-a adoptat pe Octavianus Augustus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
templul nostru nu arde decât focul nestins, căci nici Vesta și nici flacăra n-au chip. Proaspăta novice pare satisfăcută de explicație. Cu ea de mână, Occia pornește mai departe. Ce să-i mai arate? se întreabă. A înțeles la iuțeală că tot ce fac ele în Căminul Statului este identic cu ce a văzut la ea acasă. Să accentueze însă că activitățile lor îmbracă o formă mai arhaică și mai religioasă. — Datinile noastre sunt vechi și sfinte, rostește. — Da, încuviințează
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
îi trece tatălui prin minte în timp ce coboară scările cu ea în brațe. Se rușinează imediat. Ce gând prostesc! Doar n-o s-o hărăzească Vestei. Îi dă drumul ușurel și spune cu convingere: — Cei ce uită de credință se scufundă cu iuțeală în mocirla păcatelor și greșelilor. Pomponia întărește: — De aceea, pe lângă zeii poporului nostru, trebuie să-i ado răm în fiecare zi pe lari și penați. Ajunși la parter, Germanicus este surprins de zumzetul înă bu șit din spatele ușii închise ce
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ca marinarii spanioli să stea de vorbă cu mateloții japonezi. Eu i-am propus de două ori căpitanului să-i invităm la masa noastră pe soli, dar n-a vrut. Cât am fost reținut în Japonia, n-am putut suferi iuțeala cu care se supără japonezii și îngâmfarea lor, mi-a povestit căpitanul acum două zile la masă. N-am văzut în viața mea oameni mai prefăcuți ca ei, care socotesc că e o virtute să nu arăți nimănui ce gândești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și adierea lui răcoroasă se shimbă într-o suflare de flăcări ce părea că izvorăște necurmat pe gâturile de văi largi ale munților învăpăiați. Tăiarăm la dreapta prin huceaguri și la o cotitură mai largă, unde Bistrița obosită oarecum de iuțeala mersului ei...se odihnește o clipă pe o așezătură mai revărsată a patului său, intrarăm în apă” Cerințe: 1. Scrieți cuvinte cu sens opus celor scrise cursiv în text. 2. Explicați în scris sensul cuvintelor și expresiilor: soarele de-abia
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
scrise cursiv în text. 2. Explicați în scris sensul cuvintelor și expresiilor: soarele de-abia scăpătase după -amiază cuptor aerului înflăcărat largul văii gemea sub belșugul greu al sămănăturilor drumul murea huceaguri 3. Scrieți cuvinte cu sens apropiat termenilor: cingătoarea iuțeala suflarea drum sudoarea belșug 4. Povestiți în scris textul. Zilele babei Dochia (folclor) Era pe la sfârșitul iernii, nopțile înstelate și cerul limpede înșelau sufletul zburdalnic... Bătrâna Dochia plecă cu oile sale la munte. Era îmbrăcată gros, cu vreo nouă cojoace
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Una după alta, le azvârle în urmă, lepădă în trecut, în amintire, fără să țină sema de nimic, fără păreri de rău. Când, după atât zbucium și clocot, aventura va lua sfârșit, el va fi mai bogat și mai puternic,... iuțeala cu care aleargă pare că-l va duce, din clipă în clipă la o nenorocire. Pe maluri, arborii rămân fulgerător în urmă, cusiluetele contopite una în alta.” Cerințe: 1. Intoduceți în enunțuri sensurile opuse ale cuvintelor scrise cursiv în texte
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Simorgh în munții Kaf, surde aspide în Palestina și cerbul Macli în Scandinavia. Acesta din urmă paște iarba de-a-ndărătelea, căci buza de sus îi e atât de lungă, încât dacă ar paște înaintând i-ar acoperi iarba. Aleargă cu o iuțeală de necrezut, cu toate că mădularele îi sunt dintr-o singură bucată, nearticulate. De aceea, când vrea să doarmă nu se culcă, ci se sprijină de un copac. Jordan, după metoda ilustrului Leonardo, știind dinainte după îndelungată pândă, locul pe care și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
îi stătea în cale. Privirea căpeteniei burgunde, căzută în genunchi, se fixă în ochii fiului. Fugi! îi strigă. Du-te de aici!... Du-te!... Salveaz-o per Frediana! Un războinic apăru între cei doi și îl atacă pe Waltan, fandând cu iuțeală. Băiatul făcu o eschivă și se dădu înapoi, dar când încercă să pareze următoarea lovitură, o lovitură năprasnică aplicată de sus, se trezi dezarmat. Nu încercă să-și recupereze arma, nici nu rămase să aștepte lovitura de grație, ci se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
doar douăzeci de pași; însă alți bagauzi veniră dinspre camera de gardă, alergând să dea o mână de ajutor tovarășilor săi. Printre ei ieși și un bărbat robust cu barba crescută de câteva zile și aproape ras în cap. Cu iuțeala fulgerului, atacă din spate un soldat prins în luptă cu un bagaud și într-o clipă îi tăie gâtul. Dubritius, care respingea un adversar cu lovituri violente de sus, aplicate iar și iar cu furie, reuși să i-l arate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cărui apariție smulse mulțimii strigăte de spaimă și provocă un du-te-vino tumultuos, fără nici o direcție precisă, căci, pentru cetățenii Aurelianei nu se mai găsea un alt loc unde să se refugieze. — S-a sfârșit. Sunt huni! constată Maliban, scoțând cu iuțeală o săgeată din tolbă și potrivind-o în arc. Soldatul bărbos, pe care tovarășii săi îl strigau Duryodhan, își făcu loc și se duse să privească dindărătul carului. — Blestemații! mârâi, fulgerându-i pe dușmani cu ochii săi negri ca tăciunele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
dar sperase, se vede, până în ultimul moment că va pune stăpânire pe Aureliana și că se va pune chiar la adăpost în cetate; iar acum, obligat să renunțe, tocmai când ajunsese la doar un pas de succes, părăsea operațiunile cu iuțeala unei pantere, tocmai fiindcă se temea să nu fie constrâns să lupte pe două fronturi. Bătălia din vecinătatea taberei hune nu se prelungi prea mult. Se zăriră curând grupuri de călăreți ce fugeau trimițând săgeți către urmăritorii lor și traversând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în cădere, Balamber se agăță de valtrapul calului unui războinic got ocupat să se apere cu sulița de alți războinici hiung-nu. Trăgându-și pumnalul din cizmă, îl înfipse în coasta bărbatului, spărgând împletitura inelelor de fier, după care, cu mare iuțeală, îl apucă de o margine a mantalei, îl răsturnă din șa și încălecă în locul său. Puse mâna imediat pe sabia pe care acela o avea agățată la oblânc și, din nou, strigând cu furie, dădu pinteni calului și se aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pe oameni în poziții precise, fiecare cohortă pe un loc anume, și, cum mica sa armată urma să rămână în spatele frontului, spațiul era ultimul lucru de care duceau lipsă. Așadar, se produse puțină confuzie, însă ordinul fu executat cu o iuțeală de care și Metronius rămase plăcut surprins, iar bagauzii chiar căutară să-i respecte instrucțiunile, până și atunci când fu vorba să lase o distanță de câțiva pași între cohorte. întors spre câmpul de luptă, constată că turingienii trecuseră la pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mâinile dușmane. Balamber tocmai discuta cu Odolgan despre asta, când sosi la el un trimis al lui Atila cu ordinul de a se înfățișa imediat înaintea regelui. în sfârșit! Inima porni să-i bată într-un ritm nebunesc. Cu o iuțeală incredibilă îmbrăcă platoșa, sări în șaua pagului său, îl biciui cu furie și își făcu loc fără prea multe scuze printre demnitari până ajunse în fața regelui său, mai aproape decât reușise vreodată. Atila descălecase și, ajutat de un servitor, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
războinici, care luptaseră ore întregi, erau probabil foarte obosiți, cu siguranță mai mult decât ai săi. în orice caz, trebuia să încerce să-i oprească, trebuia să-și salveze regele. — Pregătiți arcurile! ordonă. Vizigoții erau numeroși și se apropiau cu iuțeală. Nu strigau, probabil fiindcă erau obosiți, iar înaintarea aceea tăcută într-un nor de praf, călare pe cai epuizați, părea o imagine de coșmar. în spatele său, Balamber auzi apropiindu-se și apoi crescând tot mai mult ecoul galopului unei mulțimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
el, spre paznicii din prag și apoi revine și se fixează pe chipul lui. Apoi dădu din cap. Uimitor: ea îi făcea semn că nu. Furia reacției îi explodă în creier. Își dădu vag seama, pe când sărea în picioare, că iuțeala mâniei lui arăta cât de sensibili îi ajunseseră nervii în timpul acestor săptămâni. Uitase asta. Din doi pași ajunse la fotoliu și se aplecă asupra ei. - Trebuie să-mi spui, urlă el. Cum pot măcar să mă gândesc, dacă nu știu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
Simorgh în munții Kaf, surde aspide în Palestina și cerbul Macli în Scandinavia. Acesta din urmă paște iarba de-a-ndărătelea, căci buza de sus îi e atât de lungă, încât dacă ar paște înaintând i-ar acoperi iarba. Aleargă cu o iuțeală de necrezut, cu toate că mădularele îi sunt dintr-o singură bucată, nearticulate. De aceea, când vrea să doarmă nu se culcă, ci se sprijină de un copac. Jordan, după metoda ilustrului Leonardo, știind dinainte după îndelungată pândă, locul pe care și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
să decidă: viața ori moartea nemernicului...!!” Balaurul avu deschiderea. „25oo...” - juma-juma. Cap de mort contră. „32oo...” - așa și așa. Doctorul cu fler de cunoscător, cumpăni situația. „54oo...” - para’ndărăt. Gică picior de lemn avea zarurile În mâna stângă. Cu o iuțeală fulgerătoare le strecură În mâna cealaltă, le vântură de câteva ori În palmă și, În cele din urmă le fulgeră pe covor, sub privirile de ghiață a celorlalți. Satisfăcut, Cap de mort constată. „4 : 3...” Această așezare a zarurilor, era
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
vizitase În câteva rânduri. Ospătarul, veche cunoștință, le amenajă o masă puțin mai lateral dar În apropierea orchestrei, În așa fel ca să aibă și ringul de dans sub opservație. Frecându-și palmele la gândul unui bacșiși consistent,ospătarul cu o iuțeală de neânchipuit le aduse prima comandă, turnă În pahare câte puțin coniac franțuzesc după care se retrase aproape neobservat. Tony Pavone ridică paharul, toastând. „Atena, din toată inima Îți adresez un fericit „La Mulți Ani”. Fie ca anul ce urmează
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pentru a continua lucrul..!” Tony Pavone Înțelese aluzia. Ca de fiecare dată acționă rapid, fără a oferi posibilitate de-a fi refuzat. Oftând prelung, dădu la iveală câteva sticle de băuturi din import cumpărate la bursa neagră pe care cu iuțeală le introduse În sertarul Întredeschis al biroului urmate de câteva originale pungi de cafea ce emanau un miros suficient de plăcut, motivând. „Am o sarcină de partid „Ultra Secretă” minți el din nou. Coborând vocea se aplecă la urechea directorului
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Dincoace de Dincolo de Mai - Dincolo Și de Nu - mai - e - nici - nimic e Un - Fel - de - Soare unde din dragoste se moare. Trei povești de buzunar basmelor lui Vladimir Colin Motto: Coadă de mătură Piedicile-nlătură Du-mă Furtună Cu iuțeala vântului La capul pământului Vladimir Colin pășind cu mâinile să urci Muntele cel Prăpăstios unde Greul - Pământului stă răsturnat cu susul în jos pe creștet într-o liniște mare lumea ciudată a celor care în toate se află și-n
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]