2,793 matches
-
Mihailov și Florica Ștefan. L. l. este prima publicație a românilor din Iugoslavia care are un caracter strict literar. Într-un Cuvânt înainte, redacția promite că, pe de o parte, va susține promovarea tinerilor scriitori de expresie românească din spațiul iugoslav, iar pe de altă parte, va tipări pagini de literatură contemporană universală și din Iugoslavia. Dintre genurile literare pe primul loc se situează poezia, dar apar și proze scurte, fragmente de roman și eseuri. Principalii colaboratori sunt Mihai Avramescu, Ion
LIBERTATEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287797_a_289126]
-
la Vârșeț din mai 1945 până în noiembrie 1962, la Pancevo din noiembrie 1962 până în februarie 1988, la Novi Sad din februarie 1988 până în 1990 și din nou la Pancevo din 1990, ca organ al Uniunii Culturale a Românilor din Banatul iugoslav, apoi al Frontului Popular pentru Voivodina și al Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Voivodina. Publicația a avut numeroși redactori responsabili: Aurel Gavrilov, Ion Marcoviceanu, Aurel Trifu, Ion Tăpălagă, Tudor Ghilezan, Florin Ursulescu, Costa Roșu, Ioța Bulić, Pavel Șămanț. Editează
LIBERTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
Bucuria pionierilor” (1946, devenită „Bucuriile copiilor” din 1947), „Cuvântul românesc” (din 1991), „Libertatea literară” (1946), precum și „Calendarul poporului” (1947-1989, devenit în 1989 „Almanahul «Libertatea»”). În ciuda caracterului predominant informativ, L. nu a neglijat viața culturală și literară a românilor din Banatul iugoslav. După 1950 în paginile ei apar primele încercări de critică literară, satiră și umor, bibliografii, pagini de literatură, artă și cultură. Începând cu anii ’70 rubrica de cultură devine cea mai citită. Redactori culturali au fost Mihai Avramescu, Mihail Condali
LIBERTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
este suficient de solid pentru a o acredita ca tip ideal, dacă avem în vedere și dezavantajele ei. Familia tulpină este asemănătoare cu alte constelații domestice specifice societății țărănești din Europa. Una des menționată în textele de specialitate este zadruga iugoslavă. Și în acest caz, deși cuplurile conjugale se individualizează, locuind separat - dar în jurul casei centrale -, gospodăria este comună, existând un șef (bărbat) al grupului familial, iar femeile având un rol secundar. Autoritatea tatălui asupra fiilor și soțiilor este mai mare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
poeții sovietici (Stepan Șcipaciov, Konstantin Simonov). Un număr întreg este consacrat culturii maghiare, în timp ce Eugen Jebeleanu tălmăcește Șapte poeme din Ady Endre, însoțite de ilustrațiile Floricăi Cordescu. Ion Frunzetti, atașat de presă la Belgrad, prezintă și transpune din noua lirică iugoslavă: Vladimir Nazor, Branko Cipić ș.a. În afară de Louis Aragon și Elsa Triolet, sunt puși în evidență poeții Rezistenței Franceze, în versiunea lui Sébastien Agnésia. Sașa Pană traduce nuvela Masacrul câinilor de Claude Sernet (Mihail Cosma), „trimisă special revistei”, iar Marcel Breslașu
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
1946 și 1947), „Viața românească”, „Romanoslavica”, „Limba română”, dar și în „Minerva literară”, „Munca literară”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Ales în 1948 membru în Academia Română va fi, de asemenea, membru corespondent al Academiei Suedeze și membru al Academiei Iugoslave, fiind distins cu titlul doctor honoris causa al universităților din Montpellier, Lyon și Aix-en-Provence. Face parte din Biroul Societății Internaționale de Științe Fonetice, din Comitetul Internațional al Slaviștilor ș.a. În 1980 i s-a decernat Premiul Herder. Autor al unor
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
cel mai apropiat prin ideile și lupta sa. Nu numai nouă, ci și popoarelor cu care trăim împreună.” În ceea ce privește literatura de expresie românească din Banatul sârbesc, după părerea semnatarului ea trebuie să fie națională, românească prin formă și socială, progresistă, „iugoslavă” prin conținut. În primii ani de apariție redacția respectă ideile restrictive din articolul-program, însă odată cu anii ’50 începe să-și îmbunătățească vizibil conținutul, pentru ca în anii ’80 să fie considerată o revistă de ținută. Pe parcursul anilor L. a menținut rubrici
LUMINA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287911_a_289240]
-
moartea, 1971), după cum i-a făcut cunoscuți cititorilor din Iugoslavia pe Mircea Eliade (Pe strada Mântuleasa, 1987) și pe Dumitru Radu Popescu (Duios Anastasia trecea, 1988, în colaborare cu Adam Puslojić). SCRIERI: Istorija jugoslavenskih knjizevnosti. Epoha srpskog romantizma [Istoria literaturilor iugoslave. Epoca romantismului sârbesc], București, 1973; Raporturi literare româno-slave (în colaborare cu Corneliu Barborică), București, 1976; Vuk Stefanović Karadzić. Lik i delo u kontaktu sa rumunskom kulturom [Vuk Stefanović Karadzić. Chipul și fapta în contact cu cultura română], București, 1987. Traduceri
STOIANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289949_a_291278]
-
Mâinile și alte povestiri, București, 1968 (în colaborare cu Remus Luca); Mesa Selimović, Dervișul și moartea, București, 1971; Vladan Desnica, Primăverile lui Ivan Galeb, București, 1972 (în colaborare cu Mircea Spiridoneanu); Jovan Hristić, Formele literaturii moderne, București, 1973; Pictura naivă iugoslavă, București, 1977; Izvor iz savremene rumunske kratke proze [Culegere din proza scurtă românească contemporană], Niș, 1985; Borislav Pekić, Pelerinajul lui Arsenie Njegovan, pref. trad., București, 1985; Mircea Eliade, Na ulici Mântuleasa [Pe strada Mântuleasa], Niș, 1987; Sveta Lukić, Flori de
STOIANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289949_a_291278]
-
cu T. Constantinescu); Tom-Degețel (Povești populare engleze), București, 1962; Massaro cel Drept (Povești populare italiene, după Italo Calvino), București, 1963; Basme satirice rusești, îngr. și pref. Mihai Pop, București, 1964 (în colaborare cu M. Protopopov); Viezurele și vulpea (Povești populare iugoslave), București, 1964; Victor Sivetidis, Cu fabula la drum, București, 1964; Povestea cu leul și taurul (Basme populare africane), București, 1965 (în colaborare cu C. Ianculescu); Branko Ćopić, Peripețiile lui Nikoletina Bursać, București, 1965 (în colaborare cu Victor Vescu), A opta
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
fenomenul culturii populare românești, T. adună în Descinderi în cultura populară (2001) eseuri care vizează domenii diverse: etnografie, etnologie, artă populară, folclor literar, poetica folclorului, etnolingvistică, istoria etnografiei muzeale ș.a. Două articole au în vedere cultura populară românească din Banatul iugoslav și Voivodina. Cercetările lui T. în domeniul istoriei s-au concretizat în participarea, alături de Constantin C. Gomboș, la elaborarea lucrării Marea Unire reflectată în presa românească din Banat (1918-2003), apărută în 2003. A mai îngrijit și prefațat ediția Ioachim Miloia
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
publicat puțin în presa vremii, la „Glasul strămoșesc”, „Buna Vestire” și la „Armatolii” (1940), publicația lui Constantin Papanace, unde va fi și redactor. Poezii a trimis la reviste din străinătate, precum „Zborlu a nostru” din Germania și „Fenix” din Macedonia iugoslavă. După 1990 a colaborat la „Deșteptarea”, „Dimândarea”, „Cuvântul românesc”. A transpus în aromână din versurile lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga ș.a., a îngrijit o antologie de poezie aromână în trei volume (2001), panoramând perioada clasică (de la Zicu Araia la Petru
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
dramatic al unor tineri confruntați cu situații imprevizibile în cel de-al doilea război mondial. De altfel, memorialistica este una dintre formulele privilegiate, așa cum dovedește și volumul de amintiri Pe când creșteam (1985). A tradus din literaturile popoarelor aparținând fostului spațiu iugoslav. SCRIERI: Moștenire, Pancevo, 1970; De vorbă cu melcul, Pancevo, 1972; Prietenii mei, Pancevo, 1975; Nefire, Pancevo, 1977; Pretutindeni eu, Pancevo, 1982; Pe când creșteam, Pancevo, 1985; Medalioane, Pancevo, 1986; 1985; Vitralii, Pancevo, 1987; Încercarea de a zbura, Novi Sad, 1988; Calea
MILOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288148_a_289477]
-
puține cuvinte, o situație politică. Contract special de închiriat oameni (1983) este cea mai izbutită producție dramatică a lui M., imaginând situații exemplare pentru a deconspira prezența antisemitismului într-o „lume fără evrei”. SCRIERI: Tito, dușmanul de moarte al tineretului iugoslav, București, 1950; Ziariștii, București, 1956; Cele cinci cercuri (Despre jocurile olimpice), București, 1960; Celebrul 702 sau Autorul moare azi, București, 1962; Într-o zi de primăvară, București 1964; Teatru, București, 1965; Seara târziu, în tipografie, București, 1967; Teatru școlar. Moș
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
fost publicate relatări ample despre primirea lor cordială. În același scop, al creării atmosferei de pace și fraternitate, secția feminină a F.I.D.A.C. a organizat în București, o serie de conferințe, ținute de atașații militari și de secretari ai legațiilor iugoslavă și cehoslovacă, referitoare la modalitățile de colaborare economică, militară și culturală între statele din această parte a Europei 1. În condițiile în care devenea din ce în ce mai evident că un conflict armat generalizat nu se mai putea evita, Alexandrina Cantacuzino, împreună cu delegatele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Dej și Ana Pauker l-au impus În România. A fost stabilită o comisie (compusă din Teohari Georgescu, Iosif Rangheț, Alexandru Drăghici și Gheorghiu-Dej) care urma să Îl interogheze pe Lucrețiu Pătrășcanu. După Rezoluția din iunie 1948, care condamna conducerea iugoslavă, cartierul general al Cominformului a fost transferat de la Belgrad la București. Mai târziu, În 1949, la Întrunirea Cominformului de la București, care a avut ca scop condamnarea lui Tito, Gheorghiu-Dej Îl acuza pe Pătrășcanu de „deviere naționalistă” și de „titoism”. În urma
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
la Universitate. SCRIERI: Păstoritul la români, București, 1913; Originea poeziei populare, București, 1922; Curs de literatură sârbă, vol. I: În Bosnia, București, 1932-1933; Curs de istoria literaturii croate, București, 1934; Curs de istoria literaturii sud-slave. 1650-1850, București, 1936-1937; Istoria literaturii iugoslave. 1750-1820, București, 1938; Curs de istoria literaturii croate în sec. XVI-XVII, București, 1943; Istoria literaturii ruse. Din istoria literaturii sârbe, îngr. Pandele Olteanu, București, 1945. Repere bibliografice: G. Mihăilă, I.C. Chițimia, Lucia Djamo-Diaconiță, Filologia slavă la Universitatea din București, RSL
CANCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286059_a_287388]
-
sârbe, îngr. Pandele Olteanu, București, 1945. Repere bibliografice: G. Mihăilă, I.C. Chițimia, Lucia Djamo-Diaconiță, Filologia slavă la Universitatea din București, RSL, 1965; G. Mihăilă, Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973, 196-197; Victoria Frâncu, Lecțiile de literatură iugoslavă ale profesorului Petre Cancel, AUB, filologie, t. XXIV, 1975; Victoria Frâncu, Traducerile de tinerețe ale lui Petre Cancel, RSL, 1980. A.M.
CANCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286059_a_287388]
-
și a PDSR-ului În raport cu războiuldin Iugoslavia și „acțiunea militară NATO din Iugoslavia” - poate particip și eu la această orwellizare a limbajului. În perioada la care ne referim, Aleksa Djilas, fiul lui Milovan Djilas, unul dintre cei mai importanți disidenți iugoslavi, a scris În The New York Times un articol care se chema „Dieta NATO”. Este un articol ironic, În care povestește despre felul În care el, copiii și soția lui au fost Înfometați pentru că nu puteai sta nici o secundă În casă, să-ți
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
traversa Întreaga Iugoslavie și pe care cred că nu o mai folosește nimeni În prezent: era o autostradă moartă, dar fusese autostrada-simbol a Iugoslaviei titoiste și se numea „Autostrada Frăție și Unitate”. Ce s-a ales din frăția și unitatea iugoslavă s-a văzut. Cauzele le putem discuta cu altă ocazie, există diverse teorii În această privință. Una dintre cauzele pe care le văd eu personal este revanșa naționalismului populist. Alții cred că naționalismul comunist nu se poate afirma dacă nu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
politic ce are multe elemente de raționalitate, dar și unele infraraționale, emoționale, sentimentale, amintiri, așteptări, anxietăți ș.a.m.d., care mobilizează energii politice. Atât și nimic mai mult. Mit politic este atât mitul rezistenței franceze, cât și cel al rezistenței iugoslave. Mircea Mihăieș: Și mitul comunismului național al lui Ceaușescu. Vladimir Tismăneanu: Despre acesta vorbesc unii foști membri ai CPEx care Își scriu memoriile. L-am menționat pe Paul Niculescu-Mizil. Mitul apare până la un punct și În memoriile lui Silviu Curticeanu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Iugoslavia practic părea să Înceapă o nouă viață, ce urma să se dovedească mult mai complicată decât s-a prevăzut, cu asasinatul politic la vârf, al premierului Djindjić? Apar din nou discuțiile pe marginea acelor clanuri militaro-mafiote care domină viața iugoslavă până În acest moment. Cum se plasează România În binomul cu Iugoslavia, ambele fiind țări cu mari probleme, din fericire de naturi diferite, care țin de identitatea etnico-politică În Iugoslavia și de identitatea socială, economică, chiar și politică În România? Vladimir
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și culturale, a mutațiilor înregistrate în planul formelor mentale ale societății balcanice. Ele se axează pe dezvăluirea vieții și operei unor personalități de primă mărime ale Iluminismului sârbo-croat și sloven, pe relevarea procesului de formare a conștiinței naționale a popoarelor iugoslave, pe descrierea a atât de originalei și puțin cunoscutei civilizații urbane a Europei Sud-Estice, pe descoperirea sistemului comercial practicat de evrei, respectiv a potențialului economic transplantat de ei din Peninsula Pirineică în Peninsula Balcanică, îndeosebi în arealul dunărean. „Les idée
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
balcanice. La începutul veacului al XVI-lea Bojidar Vuković a pus bazele unei tipografii la Veneția, a cărei continuitate pentru a doua jumătate a secolului o va asigura fiul său, Vicenko Vuković. Cărțile tipărite de Vuković - ne asigură un cercetător iugoslav care a reconstituit acest aspect al vieții culturale pe baza puținelor izvoare documentare ce se conservă - au fost vândute în regiunile balcanice ale Imperiului Turc, la Belgrad, Vidin și Nikopole, cel mai adesea intermediari fiind negustorii ragusani. În jurul anului 1550
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
la portul cetății de la Adriatica, iar evreii cunoșteau foarte bine facilitățile oferite de însăși geografia regiunii. Profită însă și de complicata hartă politică și jocul lor poate fi urmărit pe baza informațiilor excelente pe care le furnizează documentele din arhivele iugoslave și italiene. La Ragusa triumfa din când în când, la fel și la Ancona, „atât timp cât Ancona rămâne plină de viață, adică până în primii ani ai secolului al XVII-lea”. De altminteri, evreii din cele două cetăți se cunosc, sunt înrudiți
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]