999 matches
-
Buurești, Editura „Lumină lină”, 2006, 624 pag., 15 lei; 65. Ilie, Cleopa, Dialog cu Sorin Dumitrescu, CD, vol. III, Sihăstria, 2007, 10 lei; 66. Ionescu-Târgoviște, C., Memento de vacanță pentru hepatici, Buc., Ed. Sport, 1976, 118 pag., 5 lei; 67. Iureș, Șt., Orbita planetei EPS, București, Editura Cartea Românească, 1987, 606 pag., 10 lei; 68. „Izvorașul”, Revista de cultură populară, Rm. Vâlcea, 1993, nr. 4, 48 pag., 2 lei; 69. James, H., Portretul unei doamne, București, Editura Eminescu, 1970, 600 pag
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
naționale, Părintele duhovnicesc al Țării Românești a sfârșitului de veac XX și începutului celui de-al XXI - lea, ierarhul, slujitorul și monahul Teoctist, originar din Moldova lui Ștefan cel Mare și Sfânt și din patria luceafărului Mihai Eminescu!... Drept urmare, în iureșul acestor zile, la împlinirea a șapte ani de la moartea și înmormântarea sa, mi-am adus aminte de viața, opera și activitatea covârșitoare și debordantă a Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist, a cărui plecare dintre noi, neașteptată și mai ales nedorită, o
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
coordonatorul Trandafir Sîmpetru, dar și pe traducător, Angelik Brenda, a cărei implicare laborioasă merită lăudată în mii de cuvinte. În proximitatea universului liric, cuvintele curg șuvoi, se succed cu o rapiditate care lesne ne poate păcăli, intrăm ca într-un iureș din care anevoie mai putem ieși. Păstrând caracterul ludic, ne jucăm arghezian cu cuvintele și vom rezuma spunând doar cinste celor care au contribuit la acest proiect! Volumul înglobează un grupaj de texte poetice, scurte, cu referințe critice menite să
COLECŢIA GRAI ROMÂNESC, ANTOLOGIA POEŢILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349525_a_350854]
-
sensibil. După spectacol a făcut o plimbare pe strada principală a Buhușiului ce se întindea umedă și așternută de melancolii, sub întunericul învins de felinare. Am condus-o din urmă, de la Casa de cultură, prin fața sinagogii de altădată, dărâmate în iureșul construirii blocurilor muncitorești, prin fața Cireșicăi, a Grădinii de vară, a vechii farmacii, a cofetăriei Bujorul, toate rase de pe fața pământului, până la capăt, unde stăteau evreii la tejghele stradale, cu acareturi, apoi, cale întoarsă până la vale, la Policlinica veche, în lungul
DOINA BADEA. AMINTIREA NU TREBUIE AŞEZATĂ SUB LINŢOLIU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349546_a_350875]
-
taina din amurg Daruri Fecioare-acoperite-n pleduri de țap Daruri Feciori la taina din zori Daruri Pleduri din păr de țap de la munte Daruri Înainte de nuntă Daruri... De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Învelișuri de iuțeală topită în iureș continuu balsamic Arșiță tentaculară înghețată în film Motocicliști copleșiți de capcane talmeș-balmeș în grămezi Bondari gonind în șir indian Diferite direcții, mânioase albine Mașini clasice după camioane fantomă Viespi hărțuite printre motociclete din timpuri apuse în salturi se înecau în
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
răsfoiește dând timpului fatidicul tribut. Sunt și nu sunt. Văd anii care-au trecut în zbor cum îmi sculptează marmora ființei reliefând conturul ciudat al suferinței ce și-a făcut cuibar în orice zbor. De ce a fost să fie doar iureș de peceți ce-au mutilat c-o nefirească ură frumosul plin de farmec din orice trăsătură, sădind în suflet holde de scaieți? Imaginea din urmă mă face să oftez, să-mi pară rău că azi mă reprezintă... Cum poate să
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348657_a_349986]
-
când, în ciuda pașilor înainte făcuți în civilizație și tehnicizare, puțini duc în sine curiozitatea redescoperirii unor nume și locuri de legendă, puțini mai vibrează la chemarea învățăturilor vechi, sfinte! Câți mai îngenunchează umili și recunoscători înaintea mărețelor umbre ale înaintașilor?! Iureșul vremii îi poartă vrând-nevrând către un final de neschimbat, măcinând în ei orice intenții de a sta pe loc, de a-și încălzi sufletele cu pildele vechi, pierzând nepermis legătura cu trecutul... Ce fel de om o fi fost Nicodim
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
în cântec Cu lacrimă și dor Și le-am trimis ca jerfă Spre Domnul Salvator! Insomnie Oștiri de gânduri mă-mpresoară Și parcă simt al lor tumult... În liniștea pierdută-n noapte Le rătăcesc sau...le ascult... Mă pierd în iureșul de șoapte Ce s-au țesut în jurul meu... Privesc în hăul ce se cască Și mă cuprind păreri de rău... Desprind o pleoapă obosită Și-o lacrimă se-avântă-n zbor... Pornesc cu ea prin constelații Să caut Sublimul Salvator! O geană
OMAGIU DIVIN 2 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349373_a_350702]
-
Acasa > Cultural > Modele > MARINA VOICA. IUREȘUL UNUI SPIRIT ȘI MIRACOLUL MUZICII Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Cele mai mari fericiri exultă profund în bucuriile muzicii! Cântecul are o invocație adresată misterului. În afară de pământul părintesc există
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
și cântec!”, așa cum spune, fericită, artista. O înconjoară o grădină cu flori și ecoul odiseei unor ani de cântec, deplin tumultoși, amintirile extazelor, clocotului, luptei la piept cu trecătoarele și neocolitoarele eșecuri, rezistenței, biruinței, succesului, miracolului muzicii fermecătoare, toate zugrăvind iureșul unui suflet și al cântecului răpitor! Minunată este interpreta Marina Voica! Pe drumurile fără pulbere ale cântecului, ea așterne catifeaua amintirilor și împrăștie parfumul melodiilor neuitate, de altădată. Este un om frumos care alungă urâtul, este un artist strălucitor deasupra
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
și am învățat să cânt la pian”. Așa încep amintirile artistei, trăite în orașul textil și universitar Ivanovo, „al mireselor” care își luau miri din alte părți. România avea să fie rampa muzicii, pentru Marina Voica, dar și intrarea în iureșul zăpăcitor al vieții serpentinate prin virajele destinului! Renunțarea, teama de existență nu sunt valențele firii Marinei Voica. Dimpotrivă, interpreta a avut toată viața un optimism tonifiant. Niciodată nu a simțit că trăiește într-un timp care nu mai este al
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
firește. Și va fi! Fără cântecele Marinei Voica n-ar mai fi nici o parte a bogăției noastre sufletești!... În anul 2013, artista a fost decorată cu Ordinul Coroana României. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Marina Voica. Iureșul unui spirit și miracolul muzicii / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1114, Anul IV, 18 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
poate lucra cu un animal sălbatic, dacă a atacat o singură dată, un om. Chiar și după această întâmplare dramatică, în cariera noastră am colaborat de multe ori cu artiști ai circului, cazaci, executând numere de gighiți pe cai-călărie în iureș, cu arma în mână. Printre acești colaboratori mi-i amintesc pe Hassan Bek Kantonirov și Tali Bek”. Dresoare sfâșiată de tigru Traian Cristea are o poveste de viață, de roman. Depănând-o, o retrăiește, cu lacrimi și surâsuri. O întâmplare
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
reprezintă suflul melodic al Universului ce respiră și se inspiră din el. Destinul său este iubire din iubire născut, împlinit în iubire, renăscut. Cuvântul, cântecul, portul, muzica, urătura, chiotul, fiorul, dorul, s-au întrupat în chipul frumos al Dacoromânului, în iureșul plin de grație al HOREI, al Jocurilor. Hora este un cuvânt pelasg -primordial și atestă în pământul și în sufletele noastre permanența Thraco - Daciei, ca Patrie a lumii. Pelasgo-Thracii au transmis acestui binecuvântat pământ Dac, gustul niciodată desmințit al unui
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
poveste minunată despre frumoasa prințesă PRIMĂVARA pe care o să ne-o aducă-n țară vitezul MĂRȚIȘOR, ca să o alunge pe zgripțuroaca de împărăteasă IARNA. Povestea pe care v-o spun, stimați cititori, va curge în paginile revistei noastre cu un iureș de peripeții palpitante, începând de astă seară, până când...va sosifrumoasa prințesă mult dorită de noi, cu alai de flori și păsări călătoare. De fapt, povestea este un fel de joacă de-a "vremea și oamenii". O spun numai pentru oamenii
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
pentru că nu-i vedeai pe față decât gura mare cât o peșteră, din care vorbele ieșeau precum liliecii seara, stoluri, stoluri nesfârșite. Șuvoaiele de vorbe curgeau valuri, valuri, îți inundau urechile, creierul ți se îneca și sufletul se sufoca sub iureșul verbal al nebunei. Dacă vreun nenorocit intra sub tirul ei, era terminat. Nu mai apuca să-și facă cruce sau testamentul. Turuia ca o moară neferecată, de-ți venea să pui mâna pe ciocan și să-i fereci dinte cu
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
mulți locatari. Românului îi place să petreacă. Și la ceas de bucurie, de sărbătoare, și la ceas de necaz, când pierd pe cineva drag, fie părinte, fie copil, fie partener de viață. Am intrat și eu sâmbătă pe la prânz în iureșul cimitirului. Tocmai sosise și înainta greu, un car mortuar cu un cortegiu considerabil. Dar unde sunt pătăștile de altădată, cu cai zdraveni, împodobiți cu doliu printre firele de păr bogate din coame? Un dric este astăzi un lucru rar. Mai
PICNIC ÎN CIMITIRUL ETERNITATEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362043_a_363372]
-
DR. GHEORGHE LIȚIU (1920 - 2006) ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 600 din 22 august 2012 Toate Articolele Autorului In Memoriam: Șase ani de la săvârșirea din această viață a P. C. Pr. Prof. Univ. Dr. Gheorghe Lițiu (1920 - 2006) ... În iureșul timpului și în vârtejul zilei apucăm să ne mai gândim, din când în când, la viața omului și, mai ales, la moartea acestuia, îndeosebi atunci când, primind un telefon, aflăm că a mai trecut cineva apropiat și drag nouă dincolo, de
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A P. C. PR. PROF. UNIV. DR. GHEORGHE LIŢIU (1920 – 2006) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365844_a_367173]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > DE-AI PUTEA Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului De-ai putea opri iureșul de clipe care ia cu el în a fost odată fulgii ce-au rămas pe frântele-aripe ce-a cârje-arată ! De-ai putea să zbori cum zburai odată, străbătând voios sute de azururi când ființa ta bunecuvântată n-avea cusururi. De-
DE-AI PUTEA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365867_a_367196]
-
un spectacol, ci o taină, un crez sfânt de care să nu te desparți niciodată. Dar cum viața e plină de surprize, ei nu vor forma un cuplu, așa cum ne-am aștepta sau am dori, ci vor trăi, furați de iureșul vieții, departe unul de celălalt, dar cu un dor imens de întregire, de refacere a androginului. Autoarea, ne poartă ca un bun ghid al locului ce cunoaște fiecare traseu, fiecare cătun, fiecare... umbră prin locuri și spații feerice, prezentându-ne
UMBRE ÎNDRĂGOSTITE SAU O INCURSIUNE ÎN NOAPTEA FĂRĂ LUNĂ, FĂRĂ STELE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/365927_a_367256]
-
fel cum a făcut la evenimentul acesta de comemorare pentru Olguța Popescu, de fericită amintire și ne-a adunat să-i aducem un ultim omagiu. Dacă regret ceva (și câte regrete nu am!) este că în ultimii ani, furați de iureșul evenimentelor care cad asupra noastră precum tunetele și trăsnetele asupra copacilor în pădure, m-am depărtat, m-am însingurat și nu am mai fost capabilă de gesturi creștine - singurele care ne vor ajuta să ne înfățișăm dinaintea Judecătorului Suprem, cu
OLGUŢA POPESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365048_a_366377]
-
valori incontestabile ale culturii românești dar și valori culturale aparținând Spaniei, Portugaliei, Moldovei, Israelului și altor nații care s-au bucurat în aceeași măsură de atenția și dăruirea acestei oaze de cultură, al cărui oxigen s-a răspândit cu un iureș nebun în rândul publicului madrilen. Numeroase expoziții realizate în Galeria de Artă Nicole Blanco, din incinta Cafenelei literare Espacio Niram, fondată de două mari personalițăți ale culturii: Prof. Dr. Dan Caragea și Dr. Begona Fernandez Cabalerio, au promovat o serie
PARADIS INTERCULTURAL de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365263_a_366592]
-
slujbă la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinulului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acestor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu este ușor să vorbești ori să scrii despre Părintele Teofil, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de relativ puțină vreme
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
românești peste hotarele perimetrului național. În literatura îi avem pe Paul Goma, Norman Manea, Mircea Cărtărescu, Matei Visnec, George Astalos (ș.a.), în muzică pe Gheorghe Zamfir, Radu Lupu, Damian Drăghici (ș.a.), apoi pe Lucian Pintilie, Andrei Șerban, Maia Morgenstern, Marcel Iureș (ș.a.) în teatru și film, pe Sabin Bălașa, Romeo Niro, Nicapetre, Geo Goidaci (ș.a.) în arte plastice... Oana Stoica-Mujea: Care sunt speranțele dumneavoastră în ceea ce privește cultură românească? George Rocă: Cultură românească odată cu intrarea noastră în Uniunea Europeană va fi din ce in ce mai cunoscută și
DE VORBA CU GEORGE ROCA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366708_a_368037]
-
luptase cu aprigele geruri ce dănțuiau al morții ultim joc. Pandora deschisese cutia cu minuni. Zburaseră cu toate-ntr-o clipită. Rămase doar speranța de-nfrângeri obosită, pedeapsă pentru oamenii comuni. Se transformă-n cometă trufașul Prometeu și străbătând în iureș constelații fură din locul sacru al primelor vibrații focul păzit de-orgoliosul zeu. Pedeapsa fuse cruntă. În lanțuri ferecat e sfâșiat de vultur îndrăznețul. Chiar oamenii i-arată din când în când disprețul: Purtând făclii îl umplu cu scuipat. Și-
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365640_a_366969]