12,885 matches
-
cu coatele pe genunchi, capul în palme rămase așa, fără să știu cât timp a trecut. Până când a început să ?? ??, în cer, iar cerul mai întâi a crăpat așa cum pielea mea uscată prinsese o dată crăpături, apoi, mari deschizături s-au ivit în ele, întâi de culoarea prafului, apoi din ce în ce mai luminoase și cu toate că nu vedeam lumina, ea era acolo, apoi am simțit cum mă înalț dar fără să merg așa cum mergeam cândva... Și iată cum stam acum în alt cer și în
Gânditorul. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_77]
-
în spectacolul D’ ale noastre al lui Gigi Căciuleanu. Ipocrizia sforăitoare de atunci este cu desăvârșire absentă, totul desfășurându-se sub semnul completei și sincerei dăruiri de sine. De aceea vorbeam mai sus de mulțimea talanților primiți de acest artist, ivit nu de mult în lumea scenei. Iar nuanțele sunt și ele la fel de bogate ca și cele ale poeziei lui Emil Botta și ale viziunii lui Miriam Răducanu. Cele mai greu de realizat, adică cele mai greu credibile, sunt personajele literare
Mai există oaze de frumusețe by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2439_a_3764]
-
o lopată. Avea nevoie de odihna trupului obosit de-atâta cale, Pepita nici nu simți cum se înfipse în coarnele furcii. dar nu-și conteni zborul toată noaptea. Dimineața un nou Schelălăi de durere, în vreme ce deasupra capului se oraș se ivi în depărtare. Mai fusese în orașul acesta. Era abătu lopata vecinului înfricoșat, curmându-i urletul. aproape de casa lor. Sângele țâșni. Recunoscu gara orașului, parcul și casele Oamenii fugiră care-ncotro. învecinate. Plană ușor deasupra unui loc pe care nu-l
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
vrea să- și învingă adversarul. E ca într-un duel cu aparențe protocolare în care respectul pe care îl arăți celuilalt e în contrast cu prăpastia ce te separă de el. Pe dinafară miere surîzătoare turnată în politețuri seci, pe dinăuntru aversiune ivită din viziuni diferite. Acesta e cazul polemicii la care Daniel Dennett și Alvin Plantinga, doi filosofi de notorietate ai momentului, au luat parte în aula Asociației Filosofice Americane de la Chicago în 2009. Tema dezbaterii a fost gradul de compatibilitate dintre
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
tendință către un scop ultim. Orice spirit profund e tendențios, căutînd o teleologie acolo unde aparențele nu arată decît haos fără direcție, iar Plantinga face parte din această clasă. La Dennett, tendința căreia i se supune universul e o superstiție ivită din naivitatea de fond a firilor credincioase. Dennett e neutru și mefient, fără aderență la înfiorări religioase. Cu toată fermitatea cu care cei doi își apără pozițiile, schimbul de replici nu dă cîștig de cauză nimănui, cititorului nefiindu-i ușor
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
cauză nimănui, cititorului nefiindu-i ușor să încline de partea cuiva. Pînă la urmă hotărăște afinitatea inițială cu premisele unuia sau altuia dintre protagoniști, căci în astfel de dispute nu argumentele au greutate, ci predispozițiile iraționale din care s-au ivit. Rațional vorbind, nici Plantinga și nici Dennett nu-și pot argumenta în chip plauzibil poziția, totul atîrnînd de o opțiune irațională: unul crede și altul nu crede. Postfața profesorului Mircea Flonta este o mostră de interpretare clară, tranșînd distincțiile și
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
cu apucături de logicieni. Din nou se confirmă ponciful că modul de a formula o chestiune e ghidată de concluzia la care vrei să ajungi, și cum concluzia e dată de perspectiva asupra lumii, prăpastia dintre noi și Damianus se ivește din înlocuirea unui unghi de vedere cu altul. Unghiul din care Damianus vedea lumea nu mai are multe în comun cu optica dinlăuntrul căreia ne uităm azi la lucruri, caz în care șansa de a fi stupefiați de tonul grav
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
de cap tagmei scriitorilor, dacă l-ar tenta să-și consemneze hoțiile ca aventuri palpitante... Allison Hoover Bartlett s-ar trezi că a pătruns un intrus în spațiul ei familiar ori poate un rival... Iar Danei Ionescu i s-ar ivi în cale tentația altei traduceri, cu alte provocări.
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
autoarea face uz de un criteriu spiritual la care consimte prin afinitate lăuntrică. La astfel de naturi, aspirația spre frumos nu se poate mărgini la treapta unei satisfacții artistice, căci degustatea estetică a textelor nu aduce decît o plăcere superficială, ivită dintr-un intelect dornic de excitații docte. Potrivit acestei optici, frumosul literar ori e mijloc de comunicare a unui adevăr transcendent, ori e paradă fandosită de îndemînări stilistice. Mai mult, talentul e simplă facultate histrionică a cărei calificare se capătă
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
picior de om. Nu. Este centrul orașului, buricul orașului: pe Calea Victoriei, lângă redacția noastră, lângă sediul Uniunii Scriitorilor din Casa Vernescu. În zona istorică, așadar, unde se găsesc atâtea clădiri monumentale de însemnătate simbolică pentru noi. Pădurea stupefiantă s-a ivit aici, s-a întărit aici, unde n-are ce căuta, aici, în centrul „civilizației” românești, pe Calea Victoriei, între palate și edificii unde s-a făcut istorie! Dacă ne tulbură natura cu lucrarea ei uriașă, ne șochează și oamenii cu delăsarea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2420_a_3745]
-
pregătească încă în anii exilului. Desigur, efortul lor a fost facilitat de războiul din Crimeia, cu încheierea ostilităților, la Conferința de Pace de la Paris din februarie 1856 dintre marile puteri europene (Turcia, Rusia, Marea Britanie, Austria, Prusia, Sardinia). Aici s-a ivit, pentru prima oară, posibilitatea unirii celor două principate românești, sprijinită de Franța, Rusia la început (oricît ar părea de ciudat) și Marea Britanie. Apoi, prin tratatul de la Osborne din 1857, favorabile Uniunii au fost Franța, Rusia, Prusia și Sardinia. Dar se
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
aprilie 1859 a recunoscut Unirea, reînnoita, datorită stăruințelor domnitorului, în mai 1861. Capitolul despre domnia lui Cuza Vodă e dens și substanțial. Mai întîi aș pomeni de precizarea că, datorită activității tinzînd spre coagulare a liberalilor și a conservatorilor se ivesc originile unui sistem politic modern. După ce se evidențiază scopurile și tendințele celor două aripi politice (liberalii și conservatorii), se precizează că liberalismul era moștenitorul contestării de dinainte a structurilor socio-politico-economice existente ce a dobîndit coeziune în perioada Regulamentelor Organice și
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
trăiți! Spre Baia Griviței?” Mă privește cu atenție, iar în colțul gurii i se schițează un rânjet. ”Vezi colțu’ acolo? Mergi până acolo și faci stânga la Biserică”, mă coordonează bărbatul cu dioptriile cât fundul de borcan. Pe măsură ce mergi, se ivește mahalaua plină de gunoi, graffiti și copii desculți. Pe un maidan ce odinioară părea a fi fost o locuință și-a făcut apariția o vegetație luxuriantă. Doar un zid scorojit din cărămidă mai stă drept mărturie a acelei case. Lângă
Agățat în Baia Griviței. Vizită la ultimul spa comunal din Capitală by Arvunescu Victor () [Corola-journal/Journalistic/21400_a_22725]
-
era de cer De-al musilmanilor jungher. Dar mirele n-a pus temei Pe strămoșescul obicei. Căci Demonul l-a prins curând În mreaja dulce a ispitei, Și el, cu patimă în gând, Sorbise buzele iubitei. Cand, iată, umbre se ivesc : Sunt două...patru...se-nzecesc... Din față-npușcături pornesc ! Ce-o fi ?... Se-nfipse-n scări, sub munte, Viteazul prinț, strângând de frâu, Papaha și-o -ndesă pe frunte, Și-a smuls pistolul de la brâu ; Trosni nagaica, si, spre ceață, Se
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
vântul printre stânci va bate Stârnind și ierbile uscate, Și păsările ascunse-n ele, Ce-n vbor zbucni-vor ușurele ; Când pe sub vitele de vie, Din roua band cu lăcomie În noapte, flori vor înflori ; Când luna-ncet se va ivi De dupa munții ce par temple , Ca pe furiș să te contemple ; Atunci eu voi veni din hau Să priveghez la capul tău, Și peste pleoapele lăsate Voi țese visuri minunate... » XVI Și glasul conteni. În zare Cuvânt după cuvânt muri
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
-ndată, Rânjind a zâmbet duhul rău ; Privirea lui întunecată Străfulgera de gelozie ; Veninul urii din vecie Din nou țâșni în pieptul sau : -« Ea este-a mea ! rosti el groaznic. În lături ! Las-o! Este-a mea! Târziu i te-ai ivit ca paznic, N-ai dreptul a ne judeca. Pe mândră inima-i fierbinte, Mi-am pus pecetea și-o ntăresc ; De-acum, aici n-ai rosturi sfinte, Eu sunt stăpânul, eu iubesc ! » Și heruvimul, plin de jale, La biată jertfă
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
chip de mesagiu, care însă n-a convins pe nimeni", după expresionismul ce ar fi fost lansat, de asemenea "fără succes", de Ideea europeană, după "arta neagră" și după jazzul negrilor, "violent și sincopat, zbucnit să-ți taie respirația", se ivește, în fine, cubismul, ce "avea să dezlănțuie cumplitele sale ravagii printre cîțiva pictori, sculptori, dar, mai ales, printre arhitecții noștri, care, încurajați de tehnica sumară a betonului armat, au despuiat Bucureștii noștri, acest oraș al grădinilor, de orice farmec propriu
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
de sînge/ Pe care presară cenușă Domnul?" (Tumul). O existență lîncedă își boltește asupra poetului cerul derizoriu. Pomposul ritual poetic e dat la o parte pentru a face loc ritualului neliniștitor al lucrurilor înseși. Inocența se rezumă la o floare ivită din mlaștina degradării unanime: În clipa cînd ieșeam să cumpăr/ ceva pîine ceva unt ceva detergent/ am vrut să opresc radioul/ dar mi-am zis lasă și lucrurile/ în absența noastră au plăceri estetice/ și pe drum mi s-a
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
o trosnitură grozavă/ O să plouă și vrăbiilor le va veni o veste mediocră/ Laptele și mărarul vor reintra în texte? (Tumul). Ioan Moldovan analizează Textul universal cu ajutorul propriului său text, instrument de investigație precum un microscop sub lentilele căruia se ivesc mirabilele "ideograme ale mainimicului" (Plăcuța de uraniu). E o confruntare pe viață și pe moarte între texte, agravată de circumstanța că o parte a lumii rămîne, orice am face, ilizibilă: "Cum să mai fii liniștit/ sub timpul stufos/ necitit-necitibil, ca
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
au ales postideologia naționalistă, au acoperit la un moment dat ecranul, la figurat dar și la propriu (micul ecran), apărînd, mai ales în contestul proteguitor al legislaturii Iliescu, drept unicii exponenți ai unei Basarabii moralmente rătăcite. Din fericire, s-a ivit o nouă pleiadă de scriitori și cărturari basarabeni, precum Vitalie Ciobanu, Vasile Gîrneț, Valentina Tăzlăuanu, care au "spălat rușinea" derutantei dezorientări orientate a adepților național-comunismului, scoțînd conceptul de patriotism din zona agitației naționaliste, analizîndu-l în temeiul unor criterii inspirate de
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
te duci să-ți dai tu pămîntu' și să te bagi slugă? Nu știai cui! (Maria Dumitru, Ulmu, Călărași, p.9). Mărturiile adunate de Carmen Huluță și Irina Nicolau ne apar astăzi halucinante celor care pe vremea aceea abia ne iveam pe lume! Cum li s-or părea, oare, tinerilor deprinși cu atîtea monstruozități cotidian revărsate de mass-media nu știu; bănuiesc doar... Noțiuni stranii, importate de la bolșevici, azi aproape uitate, răsar la tot pasul: lămurire (Și-o venit o echipă de
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
și grațioasă, mozartiană. Descins într-un sat, Mogoș, un tânăr activist, "tovarășul Tavi" se îndrăgostește de o învățătoare din partea locului. Toată învățătura marxist-leninistă din capul lui se dovedește ineficientă în atingere cu farmecul natural al feminității. "Caravana cinematografică" (instituție ambulantă ivită din admirația naivă a lui Lenin pentru cinematograf) pleca în turnee prin sate în perioada de pionierat a comunismului pentru a-i culturaliza pe săteni. Ea reprezenta o nouă formă de "poporanism", având un scop nu numai didactic, ci și
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
doar un punct negru, care pe măsură ce se apropie de privitor, cu uluitoare viteză și totuși parcă lent, pentru că rămîne ceva timp neclară, e din ce în ce mai bine conturată, pînă cînd brusc îl avem în fața ochilor pe Omar Shariff. Ideile lui Updike se ivesc cu aceeași iuțeală și calm deopotrivă, propulsate spre cititor de tempo-ul ferm și elegant al stilului său. Nu ne lăsăm înșelați de subtitlul modest, căci titlul, parafrază după replica reginei din "Hamlet" adresată actorilor cărora le cere forță și
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
primar și să trebuiască să considerăm o eroare abaterea de la acesta. Problema, în cazul de față, nu e lingvistică. Ține, mai degrabă, de sociologia și de istoria culturală. în anii următori celui de al doilea război mondial, cuvîntul colaboraționism se ivește pe fondul atacurilor și încercării de epurare din viața publică a intelectualității de extremă dreaptă, pro-fascistă sau doar filogermană. Dacă nu greșesc, cel dintîi care-l folosește este M. R. Paraschivescu, în februarie 1945, în articolul Un impostor: dl Tudor
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
aceea am scris mai departe. Primele texte au apărut acum 10 ani... R.B.: Sunteți fondatoarea așa-numitului grup literar "wortpumpe"/ "pompa de cuvinte". Ce înseamnă acest grup? A.V.: E un experiment de literatură și teatru, din "wortpumpe" s-a ivit "die engelmaschine". R.B.: Spuneați că este greu să ai succes cu prima carte fiindcă pe urmă lumea așteaptă ca și a doua să fie la fel de bună. La ce carte scrieți acum? A.V.: Pe de-o parte fac teatru și
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]