685 matches
-
datorată faptului că își îndeplinea funcția de „vahmistru” cu foarte multă asprime. El fusese de multe ori silit să recurgă la pedepse drastice aplicate subordonaților săi. Drept urmare, aceștia, „fiind feciori de boieri, jăluindu-să la părinții lor, aceștia ar fi dat jalbă la ocârmuire arătând că el ar fi închipuind a lua tot escadronul și a porni în tâlhărie și asupra acestei pâri au priimit și giurământ, după care pe dânsul l-au supus închisorii". Se pare că acest complot al lui
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Pedepsele trupești înjositoare trebuiau interzise. Sentințele tribunalelor urmau să fie publice, la fel ca și hotărârile Adunării Obștești. Se cerea ca „toate ofisurile slobozite de ocârmuire ” să fie supuse votului Adunării. în plus, fiecare cetățean avea dreptul de a adresa jalbe acesteia. O problemă avută în vedere era și ridicarea cenzurii, ce fusese instituită de către Mihail Sturdza, precum și formarea unei gărzi cetățenești „prin toate târgurile țării, alcătuite atât de români, cât și de străini proprietari”. Se solicita desființarea Adunării de atunci
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
primele rânduri în jurul lui, ca din întâmplare, și care vor stăpâni rândurile celorlalți ca pentru a face să respecte ordinea. Acesta va fi un exemplu de stăpânire. Dacă se găsește în popor un solicitator care se silește să înmâneze o jalbă, făcându-și drum printre rânduri, primele rânduri trebuie să accepte această jalbă și, în fața solicitatorului, s-o remită regelui, pentru ca toți să știe că ceea ce se prezintă ajunge la destinație și prin urmare există un control al regelui însuși. Aureola
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
celorlalți ca pentru a face să respecte ordinea. Acesta va fi un exemplu de stăpânire. Dacă se găsește în popor un solicitator care se silește să înmâneze o jalbă, făcându-și drum printre rânduri, primele rânduri trebuie să accepte această jalbă și, în fața solicitatorului, s-o remită regelui, pentru ca toți să știe că ceea ce se prezintă ajunge la destinație și prin urmare există un control al regelui însuși. Aureola puterii pretinde ca poporul să poată spune: Dacă regele ar ști, sau
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
cercetarea motivelor în crimele ordinare, nu există scuză pentru persoanele care se ocupă de chestiuni din care nimeni, afară de guvern, nu poate înțelege nimic. Toate guvernele nu sunt încă în stare să înțeleagă adevărata politică. Sumar: Dreptul de a prezenta jalbe și proiecte. Răzvrătirile. Crimele politice judecate de tribunale. Reclama pentru crimele politice. Dacă nu admitem ca fiecare să se ocupe direct de politică, vom stimula în schimb orice raport și orice petiție care ar îndemna guvernul să îmbunătățească condițiile poporului
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
îi roagă să-i cunune sau să le boteze copiii.În marea lui aspirație de a se mântui de sărăcie, Ion se consultă cu învățătorul și ,în special,cu Titu. Flăcăul îl imploră pe Zaharia Herdelea să-i facă o jalbă în urma conflictului cu Simion Lungu pe care l-a frustrat de o palmă de loc,când e dat în judecată,ca mai târziu învățătorul să- i fie naș.Târguiala dintre Ion și Vasile Baciu începe în casa preotului și continuă
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
de familie, Vânătoare de lupi, Drum fără pulbere, Pasărea furtunii, Proprietatea și posesiunea), Ion Pas (fragmente din Zilele vieții tale), Eusebiu Camilar (Temelia), Mihai Novicov (Încredere), A.G. Vaida (Soarele din anii grei), Ion Călugăru (Oțel și pâine), Al. Jar (Sfârșitul jalbelor), Nicolae Jianu (Cumpăna luminilor), Cezar Petrescu (Ai noștri ca brazii, Vino și vezi!), Zaharia Stancu (Dulăii), Mihail Sadoveanu (fragmente din Nicoară Potcoavă și din Cântecul Mioarei), Ioana Postelnicu, Nagy István (La cea mai înaltă tensiune), Camil Petrescu (Un om între
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
eroare, îi spun sincer că, probabil, n-a ajuns încă. Dezamăgită, revine în colțul ei. - Nu-i nimic, îl mai aștept. E abia șapte și zece, se încurajează bătrâna. Eu n-o mai aud. Mă trage de mână Victor (n.r. Jalbă), care-mi cere să-i fac poze de la manifestare, să știe Lumea că și el citește. În fundal, prin obiectiv, îi observ pe Răzvan Țupa, Elena Vlădăreanu și Viviana Mușa. De asemenea, citesc. Mă apropii să-i salut și nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
mobiliza tot poporul la înfăptuirea politicii PCR. Congresele sale s-au desfășurat în anii: 1974, 1980, 1985. Între congrese se desfășurau plenarele acestei structuri mamut. S. B.: În 1986, din biroul executiv al CJ al FDUS făceau parte: Nițescu Cătălina, Jalbă Costică, Florea Pavel, Găină Georgeta, Mihai Maria, Aruxandei Vasile și Uzier Elena. Comisia de propagandă, cultură și presă a FUS avea 54 de membri 5. Biroul Comisiei era format din: Hrib Aurel (președinte), Murgoci Domnica și Buiuc Maria (vicepreședinți), Șerb
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Irimia, Mihai, 229 Irimiciuc, N., 123, 124 Irimioaie, Toader, 173 Isac, Mihail, 121 Iureș, Marcel, 425, 426 Ivănescu, Gheorghe, 283 Ivănoiu, Ioan, 160 Ivășcanu, Ștefan, 126 Ivașcu, George, 421 J Jaba, Nicoleta, 122 Jaba, Octavian, 223 Jacotă, Mihail, 131, 283 Jalbă, Costică, 88 Jeanrenaud, Alfred, 45, 54, 222 Jeanrenaud, Elena, 50, 54, 205, 240 Jeanrenaud, Pierre, 283 Jianu, Liviu-Ștefan, 284 Jica, Petru, 182, 223 Jitaru, Vasile, 238 Jofa, Constantin, 222, 223 Joja, Athanase, 301 Jora, Mihai, 159 Jucan, Teader, 120 Junaru
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
funcționarii acestei instituții, el a început să adune dovezi în acest sens, cu câțiva ani înaintea depunerii cererii 8. În acțiunea sa, Vasile Balș a reușit să-i cointereseze și pe ceilalți membri ai familiei. Aceștia vor cere printr-o jalbă adresată în anul 1813 principelui domnitor al Moldovei "să se cerceteze curgerea niamului dumnilor sale întocmai după dovezile ce au adunat spre încredințare"9, pentru a li se întări arborele genealogic întocmit în acest scop, după documente, de către sulgerul Constantin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ale deputatului Bucovinei să fi fost influențate nu numai de condiția sa socială, ci și de evoluțiile politice din provincie. În condițiile date, când integritatea provinciei era amenință, acțiunile și agitațiile mazililor din districtul Cernăuți, care se plângeau prin diverse jalbe că erau prost administrați sub regimul militar, apăreau ca inoportune, putând influența negativ Curtea din Viena în deciziile sale privitoare la soarta noii achiziții teritoriale. De aceea, Balș, în memoriul înaintat împăratului, în numele stărilor privilegiate, se dezicea vehement de acțiunile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
unde a ajuns la 17 iunie. După o ședere de câteva zile în capitala noii provincii, monarhul a plecat spre Galiția, sosind în Lemberg pe 23 iunie 76. Cu ocazia vizitei, împăratului i-au fost înmânate un număr impresionant de jalbe și petiții din partea locuitorilor Bucovinei, ceea ce oglindește, într-o bună măsură, cât de mult era prezentă în rândul poporului ideea bunului împărat, persoana sa fiind socotită izvorul dreptății și al milosteniei. În același timp, cele 297 de memorii adresate împăratului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cât și economico-juridic. După conținutul lor, acestea pot fi împărțite în șapte grupe. Astfel, o primă grupă, ce însumează 30 de plângeri, are în vedere sistemul vamal și problemele ridicate de aplicarea lui în Bucovina. Următoarea cuprinde alte 31 de jalbe, referitoare la greutățile ridicate de povara încartiruirilor militare și a pagubelor suferite de diferiți locuitori, mai ales din mediul urban, prin rechiziționarea caselor lor pentru uzul militarilor. Alte 26 de petiții solicită acordarea unor scutiri de impozite. O a patra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
blând procedeu, pe care altfel nici nu-l puteau visa, a fost obstacolul din calea îndeplinirii obligațiilor lor și a încurajat închipuirea lor de a se considera prost administrați, de a incomoda pe Majestatea Voastră, sub semnătura de boieri, cu jalbe pe cât de numeroase, pe atât de neimportante și de a provoca în țară o mulțime de încurcături. Boierii, a căror origine esențială am analizat-o mai sus și care sub această fericită guvernare venerează trăsăturile de generozitate și iubire de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
săpun care înainte de folosire se încălzește bine la foc. După ce bubele sparg, pentru eliminarea puroiului se pun deasupra frunze de calapăr. - Buba neagră. Se spală cu fiertură de brustur, sau cu frunze pisate de brustur. - Bube dulci. Se vindecă cu jalbă albă. Uneori se ung cu suc de rostopastă. - Gălbează. Oilor gălbejite li se dă în mîncare coji tocate de nucă verde ori funungine. - Cârcei. Se freacă locul ce se crispează, în trei zile de marți, consecutive, cu țărâna luată de pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
un om care a preschimbat atâtea în timpul cât a fost prefect va încerca, la 85 de ani, să mai convingă că a avut dreptate. "Lămuririle" au, evident, importanța lor, mai ales că devine revelator faptul că prefectul Irimescu a făcut jalbele mai sus pomenite și i-a pus pe țărani să le semneze. Iată deci: ADEVĂRUL ASUPRA UNOR LUCRURI FĂCUTE LA IPOTEȘTI Sânt din satul Cucorăni, comuna de care ține Ipoteștii, satele aflându-se la 4 km. depărtare. Copil, am trăit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
intervențiilor mele, a pus într-o noapte niște soldați care-i avea la coasă, să dărâme casa, iar lemnăria a dus-o la oraș. Când am aflat acest lucru am pus lumea în mișcare. Am făcut, da, eu am făcut jalbe către prefectură și Ministerul de Interne și Instrucție și am pus pe țărani să le semneze. Am trimis telegrame către autoritățile, ce socoteam că ar putea interveni, am scris la gazete și astfel s-a stârnit indignarea obștească. Ministerele au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Vasile, și a botezat pe Frank; s-a dus pe urmă la Caraieni și s-a făcut nunta. Biserica din Ipotești era proprietatea mamei, o cumpărase mama cu 250 de galbeni dela un anume Murguleț. Dar pe urmă, face Vlădica jalbă la domnie, ridică pe popa Vasile în fiare și-l duce la protoerie, iar contra tatei iese decret să-l ducă trei luni la mănăstirea de călugări Vorona, drept pedeapsă. L-a ridicat și l-a dus, și numai prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se va demonta fiind de lemn și împiedică noua construcție 73. Nu toate lucrurile au fost ortodoxe în atitudinea comitetului de construcție; deseori se spunea una și se făcea alta, iar unii oameni erau purtați cu vorba. Iată, de pildă, jalba cărămidarului Costache Chirilă din Botoșani către Prefect, înregistrată la nr. 171/193074, povestește detaliat păsurile meseriașului: pe la începutul lui August el este chemat la Prefectură de D-l inginer Nicolaide, pentru a se pune de acord cu inginerul județului în vederea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
12 Gh. Ungureanu, op. cit., p. 222. 13 Ibidem, p. 222. 14 Ibidem, p. 261. 15 Ibidem. 16 Mihai Eminescu, Opere VII, București, Editura Academiei R.S.R., 1977, p. 299-300. 17 Ibidem, p. 300. 18 Pe de altă parte însă, într-o jalbă din 21 martie 1885 adresată Mitropoliei, faimosul arhimandrit Iachint Iurașcu, plângându-se că biserica a rămas fără nici un venit, mărturisește că a ajuns să dea bani din buzunar pentru lumini și celelalte articole necesarii, căci așa am fost deprins, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ulița copilăriei” și „Casa bunicilor”. Casa Teodorenilor se Învecinează și astăzi cu gardul bisericii. Barbu Lăutarul a deținut vreme Îndelungată funcția de staroste al lăutarilor, din primii ani ai veacului până la sfârșitul lui 1839. În 19 decembrie 1839 făcea o jalbă de demisie către stăpânire. Nu se cunoaște motivul, se poate presupune că ar fi fost mărirea birului pe care trebuia să-l plătească Eforiei sau necazuri prilejuite de situația materială. Vasile Barbu fusese timp de patru decenii lăutarul cel mai
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Jinga Nicolae Adrian Nicu 2. Poneci Ion 3. Vasilache Ștefan. Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați 1. Bamboi Nuta-Cezarina 2. Chirilă Niculaie 3. Cojocaru Dorina 4. Danaila Didina 5. Lenghel Gabriela 6. Mazăre Mircea 7. Petrea Constantin. Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci 1. Jalba Neculai 2. Iliescu Radu-Ștefan 3. Marcu Marin 4. Moroșan Dumitru-Constantin 5. Popa Gabriela 6. Scutaru Trandafir 7. Stegarescu Nicu. Parchetul de pe lângă Judecătoria Tirgu Bujor 1. Hristache Valentin. Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila 1. Chiru Marius 2. Constanda Liliana-Magdalena 3. Ionescu Mircea
DECRET Nr. 244 din 1 iulie 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114981_a_116310]
-
urâtul București. Aici plouă des, dar sunt și călduri insuportabile, cu aer îmbâcsit de praf și fum; multă agitație, turiști și cozi... Personal, de când m-am întors - fiindcă am dat de alte necazuri acasă - alerg pe la autorități cu audiențe și jalbe. Îți scriu pe fugă. Adina 3 Buc., joi, 15.9.1970 Prețuite prietene, Ne-am despărțit în Suceava cu un sentiment de contrarietate pe care vorbăria și veselia mea de circumstanță o mascau numai în parte. Tu erai îngândurat. Am
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la republici sau monarhii. România se încadrează și la una, și la alta, caz unic (ne-am învățat să fim unici și veșnici!) de republică aristodemocraticească, formă de guvernământ cerută de boierii patrioți curților străine (practica de a merge cu jalba-n proțap și cu căciula-n mână e veche la români), la începutul secolului al XIX-lea. Ne-au trebuit 200 de ani să realizăm programul acelor boieri patrioți care voiau și republică și monarhie și regim aristocratic și democrație
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]