2,192 matches
-
Statele Unite, Lindsay Waters îți lasă impresia unui cruciat nimerit în mijlocul unei haite de bătăuși primitivi. Un articol recent, "Slow Writing, or Getting Off the Book Standard: What Can Journal Editors Do?", Journal of Scholarly Publishing, 40 (2009), a pus pe jar lumea academică americană prin radicalitatea abordării, prin incriminarea așa-ziselor monografii care nu monografiază nimic, scrise într-o păsărească pe care n-o înțeleg nici măcar cei doi-trei fani ai domenului. În locul doctelor cărți pe care nu le răsfoiește nimeni, nici măcar
America literară (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6133_a_7458]
-
despre o „făptură” (p. 6) în care s-ar întâlni două intensități, ca două mari armate continentale. Al treilea revine la normal. „Suntem mai muți în acest trup” (p. 7) e versul care-l deschide. Al patrulea ne ține pe jar preț de patru rânduri, după care deodată trupul iubitei începe să emane „melodii ca marea” (p. 9). Al cincilea, ca și al șaselea, de altminteri, dezvoltă mai degrabă celălalt filon titular, cel al însemnărilor. Regula, astfel indusă, e destul de clară
Corelativul obiectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4853_a_6178]
-
ființei. În acest sens, George Drăghescu se povățuiește pe sine: „Cîntărește-ți bine limitele, să prindă în greutate calitățile”. Sau, în duhul unei economii ideale: „Orice exagerare este prin ea însăși o limită”. Flama patetismului e înlăturată: „Vorbele mari izvorăsc din jarul înțelepciunii, nu din flacăra ei”. Tăcerea aduce ea însăși o esență care nu se află la îndemîna oricui: „Sunt taciturni cei care nu au nimic comun cu tăcerea”. George Drăghescu își intitulează placheta O furnică pe Golgota. De ce o furnică
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]
-
sau Grecia, ce se va întâmpla atunci? Nemții se întreabă: vor veni irlandezii înapoi să ceară schimbarea condițiilor pentru împrumutul lor? Vor simți că au fost umiliți degeaba, că au fost tratați prea dur? Situația asta îi va pune pe jar și pe greci? Așadar, de ce comportamentul Spaniei ar putea duce la dispariția monedei euro? Spania crede cu tărie că băncile germane ar trebui să ducă o parte destul de mare din această povară financiară. Crede că nemții sunt nerealiști când vine
Moneda euro ar putea fi distrusă de Spania în următoarele 24 de ore () [Corola-journal/Journalistic/52142_a_53467]
-
stil triumfalist, ca un candidat la președinția României. Ni-l putem, de altfel, imagina, scandând la microfon, în fața unei mulțimi fremătătoare: Eu m-am născut pe țărmuri legendare/ În strigăte sinistre de furtună,/ Când bolta, clătinată, își adună/ Comorile de jar, fremătătoare.// Am încolțit în trupul Cosânzenei,/ Când Făt-Frumos o-mbrățișă la râu./ Și port stigmatul purului desfrâu,/ Cu tot suspinul hărăzit Ilenei." Criticului literar, intimidat de acest mod de a scrie declamativ-emfatic, nu-i mai rămâne decât să scandeze odată cu
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6660_a_7985]
-
care îl face să nu mai vadă rostul vieții, reamintind de structura unor personaje byroniene 6. Pe Kordian l-ar putea salva un țel măreț, nobil, situat dincolo de dimensiunea individuală ("Doamne, dă-i vieții suflet,/ Aprinde un gând mare, ca jarul fumegând/ și eu să fiu măsura și ceasu-acestui gând."). Din păcate, visătorul nu găsește un asemenea gând. Dialogul dintre Grzegorz și Kordian dezvăluie câteva căi în acestă direcție Se pare că ideea de a pune capăt preocupărilor concentrate în jurul propriei
Bicentenar Juliusz Słowacki by Constantin Geambașu () [Corola-journal/Journalistic/6725_a_8050]
-
presupune un resort creator): „Cu arcuri de aramă drumeții ucid. În dans / sălbatec sunt prinse mîinile lor, în dans / grăbit, căci ei nu știu să aștepte. Și-n pas / de tristețe se termină totul, în cadență / a toamnei. Ochii de jar se sting încet." (XLVII). Umanitatea degradată prin epuizare și prin tristețea adiacentă e deplînsă, nu însă și epura sa creatoare, Cartea. În paginile Cărții, are loc recuperarea magică a pierderilor pe care le suferă spiritul, corectarea pulverizării pe care o
Poemul ca remediu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6468_a_7793]
-
o răzbunare peste care folclorul așterne un strat subțire de umor. în jalea ei, Hecuba ridică neputincioasă brațele spre cer plîngîndu-și odraslele ucise. Capra, mama Capră, e, în specificul ei, o femeie lucidă, metodică, pregătin-du-și gospodărește revanșa. Aranjează groapa cu jar. Face și scăunelul de ceară. Gătește și sarmalele și îl invită pe cumătrul lup la parastas (aici trebuie să ne amintim și de Vitoria Lipan). Atunci lupul nostru începe a mînca hlpav; și gogîlț, gogîlț, gogîlț, îi mergeau sarmalele întregi
Țața Lixandra by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6500_a_7825]
-
avea loc la reactorul doi de la Fukushima, informează Antena 3. Experții vor testa din nou apa aflată într-un bazin subteran. Oficialii de la Tokyo au decis să facă teste noi după ce, duminică, o măsurătoare greșită a pus pe toată lumea pe jar. Echipa care răcește reactorul 2 a fost evacuată când s-a descoperit că apa din bazinul subteran avea un nivel de radiații uriaș. Mai exact, concentrația de substanțe toxice era de 10 milioane de ori mai mare decât cea normală
Japonezii au măsurat greşit nivelul radiaţiilor şi au panicat populaţia () [Corola-journal/Journalistic/60933_a_62258]
-
literatură română contemporană. Pe de o parte istoricul literar revine cu câteva fragmente asupra culturii staliniste care ar putea intra fără probleme într-o ediție adăugită a Literaturii între revoluție și reacțiune. Consfătuirea tinerilor scriitori din martie 1956, cazul Alexandru Jar, Congresul Scriitorilor din RPR din același an, relația Hortensiei Papadat- Bengescu cu oficialitățile sunt, toate, focalizări asupra unor episoade însemnate în context, însă insuficient cunoscute și discutate. La fel ca în cărțile anterioare, reconstituirea exactă a cenușiului perioadei nu impietează
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
mai mult. Are să se lupte și s-o cucerească definitiv.” Începând cu ziua când, zvonurile de război devenind tot mai insistente, locotenentul ungur e nevoit să plece în mare grabă la regiment, șantajul sentimental continuă cu cărțile pe față. Punând jar pe foc, Marta opinează că „simpaticul om” va deveni acum erou, ceea ce-l face pe Apostol să îngălbenească de furie și să vrea ba să strice logodna, ba să plece și el pe front. Obrajii înflăcărați ai iubitei și o
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
ca la Dealu), ci așa cum vrem să ne apară? Tot ce se poate. Dintre fabule aleg, pour la bonne bouche, Răzbunarea șoarecilor sau Moartea lui Sion. Sion, se știe, e autorul controversatei Arhondologii, o probă de umor sarcastic, punând pe jar neamurile bune sau, cel mai adesea, pretinse. În arhiva de pe dealul Mitropoliei sălășluiesc, netulburate, familii de șoareci. Cu pedigree, firește. Defăimați de Sion, care-i acuză că au ros pana șefului Arhivei, șoarecii pornesc spre Iași cu gând de răzbunare
Fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4437_a_5762]
-
învălurirea lor s-ajungă” (Halucinații). Evocarea, simplă și gravă totodată, susține arhitectura calmă a acestui peisaj, refăcut în liniile unui imaginar nostalgic de rostirea poetică ce-și asumă un rol anamnetic, evocator și invocator totodată: „Mai lasă-mi, Doamne, măcar jarul de după deal, din asfințire,/ În vatra cerului, la cină, s-atârn ceaunul meu lunar/ Pe când păianjenul sub grindă își toarce firul lui subțire/ Din ce în ce mai fără noimă precât din ce în ce mai rar” (Rugăciune). Adesea, gândul efemerității propriei condiții se desenează în volute retractile
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
ființă, noiembrie 1981 Noica va vorbi din nou despre așezarea capitalei culturale la Sibiu. „Legat de ideea mutării capitalei culturale la Sibiu, Noica amintește de încercarea sa de a aduce oameni de prestigiu la Sibiu” notează Gabriel Petric. (Gabriel Petric, Jarul din zăpada sclipitoare, Revederi cu Constantin Noica, Ed. Limes, 2009, p. 68) O descoperire a Sibiului „noician„ poate începe azi de la Mircea Tomuș (azi încheind al patrulea volum al tetralogiei Transilvaniei, volum consacrat „aventurii intelectuale sibiene” și probabil, îmi scrie
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]
-
subiecte, care de care mai stăruitoare”. Ultima etapă a creației rebreniene este, după toate indiciile, condiționată de refugiul la casa cu vie de la Valea Mare, unde elaborează romanele (unele doar în versiunea finală, începute la București): Răscoala (publicat în 1932), Jar (1934), Gorila (1938) și Amândoi (1940). Tot aici a încheiat însemnările de călătorie publicate în volumul Metropole din 1931, un proces de creație anevoios care-i oferă prilejul să noteze în jurnal: „Am scris toate nopțile, dar câte puțin. Metropolele
Laboratorul de creație de la Valea Mare by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5886_a_7211]
-
va pune în vânzare în toată țara”. În anii următori, Rebreanu lucrează, cu intermitențe, la alte două romane, pendulând între Valea Mare și București. Cu mari ezitări, concepe versiuni de laborator din Mojarul iluziilor - cum se intitula inițial romanul psihologic Jar (după alt titlu rămas în manuscris: Scara fericirii) - în care va transfigura modele tipologice din realitatea publicistică bucureșteană. „Firește, însemnările vechi s-au răsturnat complect. În loc de o construcție în scară, cam didactică, cum o văzusem odinioară, vreau ceva simfonic, cu
Laboratorul de creație de la Valea Mare by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5886_a_7211]
-
Nichifor Crainic, Șeicaru și Ionel Dimitrescu, în siluete asemănătoare și potrivite situațiilor. Pe Șeicaru mai ales nu vreau să-l exploatez, ca să-mi rămâie pentru Gorila” - notează în 3 decembrie 1931. După versiuni de laborator abandonate în 1931 și 1932, Jar e încredințat editurii în 1934. Cât privește Gorila, mai întârzie până în 1938, când, revenit la Valea Mare, notează în 13 mai: „Numai acum am venit aici. Lucrez corectură și sfârșit Gorila”. Dar intenția creatoare, proiectarea personajului principal era consemnată în
Laboratorul de creație de la Valea Mare by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5886_a_7211]
-
britanic. Prințul William a părăsit duminică baza militară în care lucrează ca pilot de elicopter pentru misiuni de salvare pe mare, pentru a fi alături de soția sa, internată într-o clinică din Londra, scrie Mediafax. Întreaga familie stă ca pe jar. Este un moment foarte important pentru cuplul William-Kate. Au fost luate toate măsurile pentru ca nașterea să decurgă fără probleme. Este un moment crucial, nu doar pentru ducele și ducesa de Cambridge, ci și pentru viitorul monarhiei", a declarat o sursă
Prințul William a părăsit baza militară și a venit de urgență la Londra by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/55761_a_57086]
-
Afișarea unei foste sportive din Rusia cu o verighetă pe deget a pus pe jar presa rusă. Potrivit Daily Mail, fostă campioană la gimnastică ritmica Alină Kabaieva, în vârstă de 30 de ani, despre care se spunea că ar fi motivul real al divorțului dintre Vladimir Puțin și soția lui, Liudmila, a participat recent la
Detaliu surprinzător care a stârnit speculații în presa rusă () [Corola-journal/Journalistic/54804_a_56129]
-
o are alături. Pescărușii s-au născut din batistele care spun adio în porturi. Deșertul se piaptănă cu un pieptene de vânt; plaja, cu pieptene de apă. Grație picăturilor de rouă are ochi floarea ca să vadă frumusețea cerului. Când este jar cărbunele își amintește de toate, pînă și de când era copac verde într-o lume plină de speranțe. Din asemenea viziuni fragmentare RAMÓN își construiește opera în ansamblu și dă viață universului ei artistic. Începe prin a decupa câte o unitate
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
propun versiunea mea: „Cu roșu ciorchine/ Scorușul s-a aprins./ Cădeau frunzele./ Eu mă născui ca în vis.// A dispută - sute/ De clopote-n azur./ Era sâmbăta lui/ Ioan Gură de Aur.// Mie și până astăzi/ Să ronțăi îmi vine/ Jarul din scoruș,/ Amarul ciorchine.” Faptul că în spiritualitatea rusă scorușul are o semnificație de simbol ancestral, emblematic, se relevă și într-un alt poem, laconic, al Marinei Țvetaeva: „Tăiau/ Scorușul/ Ager-temerar./ Scorușul/ Destin/ Amar./ Scorușul -/ Cu lăstari/ Ce încărunțesc.../ Scorușul
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
părinte, Am expediat astăzi, recomandat, pe adresa sfinției tale, un pachet cu următoarele cărți: 1. Operele trubadurilor francezi, texte în limba originală și tradusă în franceza modernă; 2. Un studiu, cel mai de seamă, asupra operei trubadurilor 2 (Anglade); 3. Jar ptița, nr. 14, [1]926 și 4. Mario Roques - Palia d’Orastie 3. Aceasta însemnează că mă poți însărcina, oricând, cu un lucru, și voi fi fericit să pot să-l îndeplinesc pentru sfinția ta. Am întârziat fiindcă am avut
Întregiri la biografia lui I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5001_a_6326]
-
Anca Murgoci O știre care spunea că Măruță și Andra divorțează a pus lumea mondenă pe jar. Este oficial: jurata de la Românii au talent, Andra, și cunoscutul prezentator Cătălin Măruță au hotărât să divorțeze, după nouă ani de căsnicie" - așa începe articolul-bombă. Această informație falsă a apărut pe un site de clickjacking, cu scopul de a strânge
Măruță, declarații despre divorțul de Andra by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37540_a_38865]
-
nu le cunosc și nici nu le-au pus în valoare. Stau regii de-altădată supt bolta de granit. Pe oase simt cum pasul vrăjmașului se lasă. Întreaga tragedie a țării îi apasă, Și sufletul lor arde ca într-un jar cumplit. Ar vrea să plece în lume ca toți ai lor, pribegii, Fugind din locuri care acum nu mai sunt sfinte, Căci zidurile înseși nu li se par întregi, - Dar straja cea tirană le iese înainte. Și ei se-ntorc
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
las somnul să mă'nfrângă cu-a buruienilor mireazmă, ci lin încep să șuier cantul ce chiamă șerpii - lungi și suri. Să vie-alunecând subt frunze, cu'ncete mlădieri de ape, cu zvârcoliri de ascunse flăcări verzui, ce-ar tremura sub jar, să'ntindă asprii către mine vicleanul cap triunghiular, în care turburi ochi veghiază subt străveziile pleoape. Cu-o fluierare prelungită încep necunoscutul cânt, ce-o să-i adune de departe s'amăgitor o să-i desmierde. Și ei se vor țări spre
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]