5,277 matches
-
am povestit cu lux de amănunte. Dădea din cap și plescăia de plăcere, exersînd o nouă compoziție pe fulare, nu pe clapele pianului, ca să nu-și deranjeze vecinii. Sînt barosan, ce, acum ai aflat?" Nu, Johnny. Am învățat să ascult jazz-ul ca să învăț să-l ascult și să-l înțeleg pe el. Imediat după ce am născut, o persoană prea dragă mie s-a întîlnit cu Johnny în apropierea maternității. Ploua. Și s-a emoționat. Pentru mine a fost mai mult
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
muzică nedefinită. Scrisă de un compozitor nedefinit. Născut dintr-un popor neastâmpărat. Violent și iubăreț. Sentimental și fără scrupule. Cu școală înaltă; Liszt, Chopin și Beethoven putând fi oricând geloși pe un talent care nu ține seama de convenții. Niciodată jazzul nu e mai frumos decât atunci când recunoști, în subtilitățile lui, ceea ce marii maeștri ai muzicii universale au "furat" din armoniile naturii. Jazzul ridică fusta Doamnei arătând că este o ființă vie, tânără și nărăvașă, care abia așteaptă să-și dea
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
Liszt, Chopin și Beethoven putând fi oricând geloși pe un talent care nu ține seama de convenții. Niciodată jazzul nu e mai frumos decât atunci când recunoști, în subtilitățile lui, ceea ce marii maeștri ai muzicii universale au "furat" din armoniile naturii. Jazzul ridică fusta Doamnei arătând că este o ființă vie, tânără și nărăvașă, care abia așteaptă să-și dea în petec. Aici Johnny Răducanu e maestru de ceremonii. Farmecul lui are chipul oacheș al copilului care ia vioara în mână și
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
refer în primul rând la minunatul saxofonist Nicolae Simion, stabilit actualmente în Austria, cel care, iată, l-a ademenit în direcția noastră, l-a ademenit pe Iancsi la București. O știm, s-a autoexilat la sfârșitul anilor '60 în inima jazz-ului, în Statele Unite; trecând prin Germania, prin avatarurile complicate ale celui ce caută, ale celui ce se caută pe sine însuși, Iancsi produce o importantă imprimare discografică LP, "Identification", imprimare ce atrage atenția cercurilor profesioniste; s-a stabilit ulterior în
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
avatarurile complicate ale celui ce caută, ale celui ce se caută pe sine însuși, Iancsi produce o importantă imprimare discografică LP, "Identification", imprimare ce atrage atenția cercurilor profesioniste; s-a stabilit ulterior în Atlanta cu sprijinul celebrului publicist american al jazz-ului, cel care a fost Willis Conover. Pentru noi cei ce nu am avut prilejul de a-l fi audiat în ultima vreme, în ultimele decenii, pe Körössy, recentele întâlniri petrecute aici, la București, par să fi produs o veritabilă
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
ultima vreme, în ultimele decenii, pe Körössy, recentele întâlniri petrecute aici, la București, par să fi produs o veritabilă întoarcere în timp. Căci timpul pare a nu fi trecut peste alura artistică, peste alura profesională a acestui mare muzician al jazzului. În urmă cu peste trei decenii, în mijlocul anilor '60, Körössy iniția o muncă de pionierat în ce privește informarea tinerilor muzicieni, a tinerilor intelectuali, în ce privește inițierea noastră în marea lume a jazzului. O făcea cu răbdare, cu cuviință, cu conștiința așezării unei
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
alura artistică, peste alura profesională a acestui mare muzician al jazzului. În urmă cu peste trei decenii, în mijlocul anilor '60, Körössy iniția o muncă de pionierat în ce privește informarea tinerilor muzicieni, a tinerilor intelectuali, în ce privește inițierea noastră în marea lume a jazzului. O făcea cu răbdare, cu cuviință, cu conștiința așezării unei importante fapte de cultură. Cântul său era clar, dispunea de limpiditatea unei gândiri muzicale atent rostuite, o gândire inspirată de o viziune poetică pe care te lăsa să o intuiești
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
să o intuiești, pe care te invita să o cauți, să o găsești. Iancsi Körössy a fost un mare autodidact; s-a invățat pe sine și ne-a învățat și pe noi să cunoaștem, să iubim lumea cea mare a jazz-ului. A făcut-o cu pasiune, cu înțelepciune, cu clarviziunea celui care țintește departe, cu clarviziunea constructorului care rostuiește temeiuri dintre cele mai importante. Iancsi a dat consistență, a dat identitate lumii jazzului bucureștean începând cu anii '60. A descoperit
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
cunoaștem, să iubim lumea cea mare a jazz-ului. A făcut-o cu pasiune, cu înțelepciune, cu clarviziunea celui care țintește departe, cu clarviziunea constructorului care rostuiește temeiuri dintre cele mai importante. Iancsi a dat consistență, a dat identitate lumii jazzului bucureștean începând cu anii '60. A descoperit și a format, a lansat talente tinere, a creat o emulație a acestora, a descoperit-o și a lansat-o pe Aura Urziceanu, a orientat gustul unui public avid de a cunoaște și
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
emulație a acestora, a descoperit-o și a lansat-o pe Aura Urziceanu, a orientat gustul unui public avid de a cunoaște și altceva decât directivele culturnicilor ideologiei totalitare. Jazz-ul constituia pentru el o veritabilă insulă a libertății; prin jazz, Iancsi ne invita să fim, să ne simțim liberi. Serile prelungite de la "Mon jardin", pitorescul restaurant-terasă de pe Calea Dorobanților, locul preferat al boemei bucureștene a anilor '60, era locul preferat al iubitorilor muzicii de caffé concert, era locul în care
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
pitorescul restaurant-terasă de pe Calea Dorobanților, locul preferat al boemei bucureștene a anilor '60, era locul preferat al iubitorilor muzicii de caffé concert, era locul în care am deprins gustul muzicii de divertisment aflate la hotarul acesteia cu marea artă a jazz-ului; aici am putut cunoaște ultimele tendințe ale jazz-ului occidental, aici am fost părtași ai primelor tendințe privind constituirea unei identități în cadrul acestei arte, la noi. Căci Iancsi Körössy a fost primul cel care, în cadrul improvizației jazzistice, a introdus
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
bucureștene a anilor '60, era locul preferat al iubitorilor muzicii de caffé concert, era locul în care am deprins gustul muzicii de divertisment aflate la hotarul acesteia cu marea artă a jazz-ului; aici am putut cunoaște ultimele tendințe ale jazz-ului occidental, aici am fost părtași ai primelor tendințe privind constituirea unei identități în cadrul acestei arte, la noi. Căci Iancsi Körössy a fost primul cel care, în cadrul improvizației jazzistice, a introdus elemente ritmico-melodice preluate din folclorul nostru; ethno-jazzul a debutat
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
a făcut-o în compania mai tânărului său coleg minunatul saxofonist Nicolae Simion. Împreună au înnodat spiritul unei cordiale conversații muzicale camerale. La cei șaptezeci și cinci de ani, Körössy definește în continuare spiritul cel viu, neofilit de convenții, de vârste, al jazz-ului... ne-au povestit împreună despre Enescu și despre Bartok, despre Telonius Monck, despre George Gershwin și Duke Ellington, despre Richard Orshanitzky, acest muzician de geniu al pianului, al jazz-ului, de la noi, muzician de a cărui despărțire, iată, după
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
continuare spiritul cel viu, neofilit de convenții, de vârste, al jazz-ului... ne-au povestit împreună despre Enescu și despre Bartok, despre Telonius Monck, despre George Gershwin și Duke Ellington, despre Richard Orshanitzky, acest muzician de geniu al pianului, al jazz-ului, de la noi, muzician de a cărui despărțire, iată, după decenii, nu reușim a ne consola. Ne consolează cu o undă de nostalgie Körössy însuși cel care, la capătul unui impresionant excurs pianistic, a mărturisit cu modestie, mulțumind publicului: "am
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
unui impresionant excurs pianistic, a mărturisit cu modestie, mulțumind publicului: "am încercat... trebuie să mai studiez". Căci Körössy definește în continuare spiritul cel liber al unei comunicări coerente și deschise, iar aceasta în zone stilistice dintre cele mai diferite, de la jazz-ul tradițional și până la free-jazz în care, iată, spre mirarea noastră tematica enesciană ajunge să hrănească evoluția improvizatorică. Ca si în alte timpuri, Körössy nu încetează a ne surprinde în continuare. Să-i dorim să aibă parte de ani mulți
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
free-jazz în care, iată, spre mirarea noastră tematica enesciană ajunge să hrănească evoluția improvizatorică. Ca si în alte timpuri, Körössy nu încetează a ne surprinde în continuare. Să-i dorim să aibă parte de ani mulți și buni în compania jazz-ului.
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
ale genului: trompetistul Mihai Sorohan, pianistul Mihai Pâțan, saxofonistul Eugen Mamot - din "pepiniera clunjeană" a lui Ștefan Vannai - și micuța vocalistă Elena Moroșanu din Onești, în etate de numai 11 ani. Ca grup, prezența cea mai convingătoare a fost Academic Jazz Band, reprezentând clasa de jazz condusă de Romeo Cosma la Universitatea de Arte "George Enescu" din Iași. Rețineți aceste nume, aducătoare de lumină în semiobscuritatea lăsată de plecarea în străinătate a atâtor colegi de generație: Răzvan Boroda/pian, Dan Saghin
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
pianistul Mihai Pâțan, saxofonistul Eugen Mamot - din "pepiniera clunjeană" a lui Ștefan Vannai - și micuța vocalistă Elena Moroșanu din Onești, în etate de numai 11 ani. Ca grup, prezența cea mai convingătoare a fost Academic Jazz Band, reprezentând clasa de jazz condusă de Romeo Cosma la Universitatea de Arte "George Enescu" din Iași. Rețineți aceste nume, aducătoare de lumină în semiobscuritatea lăsată de plecarea în străinătate a atâtor colegi de generație: Răzvan Boroda/pian, Dan Saghin/bas, Lucian Maxim/baterie, plus
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
Lucian Maxim/baterie, plus solista vocală Luiza Zan. Binevenită programarea în aceeași seară a recitalului dat de big band-ul Landshut - dirijor, Martin Stefani - o demonstrație concludentă că astăzi Germania dispune de o adevărată "bază de masse" în materie de jazz. În a doua seară am asistat la două recitaluri diametral opuse: mai întâi, cel extrovertit, de imediat impact la public, al formației Jan Korinek & Groove. Trupa pragheză evocă repertoriul nonșalant al anilor'60, când la putere erau chitara electrică și
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
percuționist pe cât de ingenios, pe atât de cultivat. Cea mai reușită dintre cele cinci gale s-a desfășurat vineri, 12 octombrie a.c. În deschidere, orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu, dirijată de Petre Sbârcea, ne-a propus o reîntâlnire cu arhetipul jazzului simfonic - Rhapsody In Blue de George Gershwin - beneficiind de competentul aport solistic al pianistului Dan Mizrahi. În același ambient orchestral, mezzosoprana Liana Podlowsky a interpretat trei arii ale compozitorului american. A urmat trio-ul de maximă combustie estetică alcătuit din
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
vastă moștenire muzicală - de la Chopin, la Monk sau Jarrett -, atâta timp cât influențele sunt reprocesate printr-o sensibilitate proprie, de factură postmodernă. Cu toate că marele contrabasist Zbigniew Wegehaupt nu a putut veni la Sibiu din motive de sănătate, am constatat cu încântare că jazzul polonez se menține la cote calitative superioare. Cvartetul Julio Barreto Latino World reunește, în proporții egale, instrumentiști proveniți din țările latine de primă importanță pentru istoria jazzului: Cuba (Barreto/ percuție & Leandro Saint-Hill/ instrumente cu ancie) și Brazilia (Ademir Candido/ chitară
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
putut veni la Sibiu din motive de sănătate, am constatat cu încântare că jazzul polonez se menține la cote calitative superioare. Cvartetul Julio Barreto Latino World reunește, în proporții egale, instrumentiști proveniți din țările latine de primă importanță pentru istoria jazzului: Cuba (Barreto/ percuție & Leandro Saint-Hill/ instrumente cu ancie) și Brazilia (Ademir Candido/ chitară și Eduardo Penz/ bas). O feerie ritmică generată, în foc continuu, de atacul... miriapodic al liderului formației asupra arsenalului percusiv. Ca pretexte melodice sunt utilizate "stenogramele" nevrotice
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
care aduce prin liniile elastice create pe chitara-bas o necesară maleabilitate într-un concept ritmic pândit de monotonie. Toți participanții la acest eveniment muzical au căzut de acord că Sibiul merită să fie recunoscut ca punct de referință pe harta jazzului european. Iar de la anul, sperăm ca festivalul să-și reia și funcția de consacrare a valorilor autohtone.
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
direcția lui Radu Lupașcu și avîndu-l redactor-șef pe prozatorul Theodor Denis Dinulescu. Cronicarul are dinaintea ochilor nr. 4 din ianuarie 2001 (anul 2). Interesante articole despre Benny Goodman și John Lennon, sau despre Fusion-ul rezultat din ciocnirea violentă a jazz-ului și rock-ului prin anii '60. Și cîte și mai cîte. Redactorul-șef nu-și dezminte umorul, semnînd o haioasă rubrică - Gogoși și Manele - ilustrată de o caricatură a lui Cristian Topan: un cetățean stă la rînd dinaintea unei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
epoci bine delimitate în timp (după cum arată Frederick J. Hoffman în The 20s) de două catastrofe istorice, Primul Război Mondial și Marea Criză a economiei americane din 1929-1933, va ridica din sprâncene citind titlul studiului lui Virgil Mihaiu, Between the Jazz Age and Postmodernism: F.Scott Fitzgerald (Între Epoca Jazzului și postmodernism: F. Scott Fitzgerald), apărut la Editura Universității de Vest, Timișoara. Cum adică, Fitzgerald un scriitor al timpului nostru? Al timpului nostru post-postmodern? Al timpului nostru mai bătrân cu un
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]