1,007 matches
-
atenția că „localitatea este populată mai mult de jidani”, cărora nu le place mirosul florilor, ci sunetul banilor și putoarea usturoiului. „Apucă-te a cultiva usturoi - Îl sfătuiește amicul - ; la astă plantă vei avea cumpărători cât păr pe cap, fiindcă jidanii, mai ales habotnicii rusești, nemțești și leșești, de care vă e plin orașul [Iași] și Moldova, țin mult la ea din punctul de vedere religios, iar În realitate produce copii mulți.” „Eu bucuros aș cultiva pentru acest neam - răspunse cultivatorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În realitate produce copii mulți.” „Eu bucuros aș cultiva pentru acest neam - răspunse cultivatorul - și zece soiuri de plante, Însă din acele care ar Împuțina generația [= reproducerea] lor, căci cu asupra de măsură deja l-a Înmulțit marele iubitor de jidani”, adică „fundatorul jidanilor În țară”, domnitorul Moldovei Mihail Sturdza <endnote id=" (80, p. 130)"/>. Tot la sfârșitul secolului al XIX-lea, folcloristul Mihai Lupescu scria că „usturoi mult mănâncă jidovii, de-aceea-s plodicioși ” <endnote id="(727, p. 76)"/>. Imaginea evreului puțind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
copii mulți.” „Eu bucuros aș cultiva pentru acest neam - răspunse cultivatorul - și zece soiuri de plante, Însă din acele care ar Împuțina generația [= reproducerea] lor, căci cu asupra de măsură deja l-a Înmulțit marele iubitor de jidani”, adică „fundatorul jidanilor În țară”, domnitorul Moldovei Mihail Sturdza <endnote id=" (80, p. 130)"/>. Tot la sfârșitul secolului al XIX-lea, folcloristul Mihai Lupescu scria că „usturoi mult mănâncă jidovii, de-aceea-s plodicioși ” <endnote id="(727, p. 76)"/>. Imaginea evreului puțind a usturoi va
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rândul său, Engels Îi scria lui Marx În 1856 că „[Lassalle] este un evreu slinos, care se ascunde sub briantină și juvaeruri sclipitoare” <endnote id="(278, p. 350)"/>. Dar adevăratul contraargument - care invalidează explicația „realistă” privind nașterea și supraviețuirea imaginii „jidanului murdar și Împuțit” - este, de fapt, vechimea acestei imagini. Ea nu a fost generată de mizeria și lipsa de igienă a majorității Ostjuden din secolele XVII-XIX, pentru simplul motiv că această imagine existase deja În Europa de Vest Încă din Antichitate și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stetl-uri, consumarea din belșug a usturoiului și a cepei În dieta tradițională evreiască, folosirea la gătit a seului de vacă sau a grăsimii de gâscă, și nu a unturii de porc <endnote id="(739)"/>, au Întărit clișeul deja existent al „jidanului murdar și Împuțit”. „Întrucât ghetoul nu putea crește ca proporții - observă justificat Arthur Koestler -, locuințele erau Înalte și Înghesuite, iar suprapopularea permanentă ducea la condiții igienice deplorabile. Era nevoie de o mare vigoare spirituală a oamenilor care trăiau În asemenea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
igienice deplorabile. Era nevoie de o mare vigoare spirituală a oamenilor care trăiau În asemenea Împrejurări pentru a-și păstra demnitatea. Ceea ce nu au putut să facă toți” <endnote id="(248, p. 159)"/>. Repet, toate aceste condiții au Întărit clișeul „jidanului murdar și Împuțit”, dar nu i-au dat naștere. Dosarul problemei este mult prea gros pentru a Încerca să-l rezolv aici, dar cred că un lucru trebuie spus tranșant : la origine, nu atât „evreul real” mirosea urât, cât „evreul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
905)"/>, iar pentru bărbați - femeile <endnote id="(83, p. 107)"/>. Pentru evreu, românul este „valah Împuțit” (În idiș, Vulăh schtink). Este drept că această expresie răsturnată este atestată mai rar și este folosită ca o replică simetrică la expresia injurioasă „jidan Împuțit”. Pentru ungur, nu doar evreul pute și este murdar (büdös/koszos zsidó), ci și românul (büdös/koszos oláh) <endnote id="(3, p. 64)"/>. Un sondaj de opinie efectuat În 1998 În Transilvania a arătat faptul că stereotipuri similare au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Diavol (care degajă, la rândul lui, foetor Diabolicus), pentru că ar fi predestinat iadului, pentru că ar fi asociat porcului (ultima motivație operează mai ales În Europa Occidentală ; <endnote id="cf. 4, pp. 119 sq."/ De aici provin apelative injurioase, de genul „jidan Împuțit” <endnote id="(vezi nota 626)"/>, dar și producții pseudo- folclorice moderne, virulent antisemite, de genul : „Jidanii, cum am dezvoltat,/ Din scârnă de câine s-au format,/ De aceea corpul le miroase greu,/ De aceea au fața scălămbată rău” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
porcului (ultima motivație operează mai ales În Europa Occidentală ; <endnote id="cf. 4, pp. 119 sq."/ De aici provin apelative injurioase, de genul „jidan Împuțit” <endnote id="(vezi nota 626)"/>, dar și producții pseudo- folclorice moderne, virulent antisemite, de genul : „Jidanii, cum am dezvoltat,/ Din scârnă de câine s-au format,/ De aceea corpul le miroase greu,/ De aceea au fața scălămbată rău” <endnote id="(29)"/>. Conform „textelor poporane” românești, pentru vina de a-l fi chinuit și răstignit pe Isus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În reviste de tip Porunca Vremii sunau și mai populist : „De ești Român, de ce stai la braț cu jidanca ? Ai să plângi amar căsătoria ta cu Rifca ! Vai de copilul ce ese din unirea ta cu Israel ! Legătura ta cu jidanul e trădare de neam ! Repară-ți greșala, rupe-o cu jidanul !” etc. <endnote id="(718)"/>. Pentru gândirea tradițională, rodul unei căsătorii mixte era considerat blestemat. În 1901, Ion Luca Caragiale batjocorea acest tip de mentalitate compunând o ridicolă „expunere de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ești Român, de ce stai la braț cu jidanca ? Ai să plângi amar căsătoria ta cu Rifca ! Vai de copilul ce ese din unirea ta cu Israel ! Legătura ta cu jidanul e trădare de neam ! Repară-ți greșala, rupe-o cu jidanul !” etc. <endnote id="(718)"/>. Pentru gândirea tradițională, rodul unei căsătorii mixte era considerat blestemat. În 1901, Ion Luca Caragiale batjocorea acest tip de mentalitate compunând o ridicolă „expunere de motive” pentru Înființarea unei iluzorii - dar, În epocă, foarte posibile - organizații
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1900. „Dumnezeu ți-a dat moștenire frumusețea mamelor noastre străbune. Așa de frumoase și de mândre se plimbau reginele noastre pe coastele muntelui Zion” <endnote id="(650)"/>. Și personajele evreice dintr-o piesă puțin cunoscută a lui Liviu Rebreanu (Jidanul, 1914) sunt frumoase (drăguțe, cel puțin) și Îmbrăcate elegant (cu bun-gust, cel puțin), după cum le caracterizează autorul Însuși Într-o listă de Dramatis personae : „Rebeca - 31 ani. Bunătate Întrupată și Împerecheată cu o frumusețe blândă și fermecătoare. E simplă În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sentiment care numai de fiicele Ierusalimului se cultivă” <endnote id="(3, p. 55)"/>. Stabilitatea cuplurilor familiale evreiești și proverbiala fidelitate a nevestele evreice au Întreținut această legendă. Iată un tablou idilic zugrăvit de un publicist român În 1885 : „Fata de jidan la 14 ani este femeie În toată puterea cuvântului și În stare să ție casa. Este totdeauna la treabă, n’are gândul adunărilor, primblărelor, jocurilor. Sărbătorele stă acasă, se odihnește, ascultă pe tat-său citind Biblia ; pe când agera româncă are
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prostituția este un comerț esențialmente jidovesc”. El se plângea nu numai de exportul de prostituate evreice, dar și de rețelele organizate În interiorul României : „În Moldova, mai mult de nouă zecimi din numărul caselor publice sunt ținute de jidoavce. Pezevenchii [= codoșii] jidani fac traficul cu carne vie pe o scară foarte Întinsă ; ei exportă fete tinere la Constantinopol, la Cairo..., până la Shang-Hai și la Buenos-Aires - după cum rezultă din mai multe procese ce au făcut vâlvă” (303). Dar și publicistul F. Brunea-Fox scria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 13)"/>. Liderii legionarilor români nu doar traduceau, comentau și publicau celebrele Protocoale..., precum Ioan Moța prin 1930, dar le și preluau ideile, precum Corneliu Zelea Codreanu. În 1936, acesta din urmă atenționa și el opinia publică asupra faptului că „jidanii vor aplica un plan unic și diabolic” de distrugere a poporului român. Dintre cele șase puncte ale complotului, două se refereau la „prostituție” și „alcoolism” : „[Jidanii] Îi vor Îndemna sistematic [pe români] pe calea desfrâului, nimicindu-le familia și puterea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Codreanu. În 1936, acesta din urmă atenționa și el opinia publică asupra faptului că „jidanii vor aplica un plan unic și diabolic” de distrugere a poporului român. Dintre cele șase puncte ale complotului, două se refereau la „prostituție” și „alcoolism” : „[Jidanii] Îi vor Îndemna sistematic [pe români] pe calea desfrâului, nimicindu-le familia și puterea morală” și „Îi vor otrăvi și ameți cu tot felul de băuturi și otrăvuri” <endnote id="(392, p. 154)"/>. În ultimul său roman (Cimitirul din Praga
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
două ori mai bine decât armeanul, de patru ori mai bine decât grecul și de opt ori mai bine decât românul. Proverbe similare se regăsesc la polonezi („Pe polonez Îl Înșală neamțul, pe neamț italianul, pe italian spaniolul, pe spaniol jidanul, pe jidan Însă numai dracul”), la macedoneni („Un ovrei Înșală zece greci, un grec Înșală zece albanezi”) și la ruși („Un evreu face cât doi greci, un grec cât doi armeni, un armean cât doi nobili din Poltava [ucraineni]”) <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai bine decât armeanul, de patru ori mai bine decât grecul și de opt ori mai bine decât românul. Proverbe similare se regăsesc la polonezi („Pe polonez Îl Înșală neamțul, pe neamț italianul, pe italian spaniolul, pe spaniol jidanul, pe jidan Însă numai dracul”), la macedoneni („Un ovrei Înșală zece greci, un grec Înșală zece albanezi”) și la ruși („Un evreu face cât doi greci, un grec cât doi armeni, un armean cât doi nobili din Poltava [ucraineni]”) <endnote id="(3
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înșală el Însuși, cred rușii : „Evreul e În stare să se Înșele singur, dacă Îi trăsnește prin cap vreo Înșelă ciune” <endnote id="(3, p. 70)"/>. La fel este perceput evreul de către ucraineni : „O zicală rămasă din bătrâni spune că jidanul e În stare să se fure și pe el, numai să vreie” (N.V. Gogol, Taras Bulba, 1835 ; <endnote id="cf. 660, p. 173"/>). Mai rar sunt atestate proverbe care exprimă, dimpotrivă, corectitudinea evreilor la bani : „Să ne iubim ca frații
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apar și În discursul politic (fie el și caricatural) al liber-schimbistului Cațavencu : „Noi aclamăm munca, travaliul, care nu se face de loc În țara noastră ! [...] În Iași n-avem nici un negustor român, nici unul ! Și cu toate acestea toți faliții sunt jidani ! [...] Această stare de lucruri este intolerabilă ! Până când să n- avem și noi faliții noștri ?” (I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută, III, 5 ; <endnote id="cf. 336, I, p. 186"/>). În aceste condiții, imaginea evreului-furnică și a românului-greiere era foarte la Îndemână
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
foarte la Îndemână. Iat-o folosită de un publicist român Într-un articol din 1885 : „Pe când românul banchetează, cheltuește și perde timpul, jidovul lucrează și adună ca furnica, pe când greerul cântă și se Înveselește. Și avantagiul ce-l mai au jidanii este că ei ies sara din sărbătoare și se apucă de lucru, pe când românul iese dimineața și mahmur de noapte perde zeua toată” <endnote id="(735)"/>. Percepția se modifică radical odată cu modificarea elementului de referință. Dacă românii se autopercep ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
magazinelor evreiești. În 1883, de pildă, În urma congreselor județene ale comercianților români, s-a cerut populației „să nu se cumpere decât de la români” <endnote id="(612, I, p. 207)"/>. Ulterior, În anii ’30, sloganul legionarilor suna tranșant : „Nici un ac de la jidani”. Se pare că formula a fost preluată dintr-o poezie atribuită lui Ion Creangă, În care autorul Îi Îndemna pe oameni să cumpere „de la olteni”, și nu „de la jidani” : „Iazmele otrăvitoare,/ Duhul rău și necurat,/ Vai ! Destul ne-au supt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ulterior, În anii ’30, sloganul legionarilor suna tranșant : „Nici un ac de la jidani”. Se pare că formula a fost preluată dintr-o poezie atribuită lui Ion Creangă, În care autorul Îi Îndemna pe oameni să cumpere „de la olteni”, și nu „de la jidani” : „Iazmele otrăvitoare,/ Duhul rău și necurat,/ Vai ! Destul ne-au supt puterea/ Și viața ne-au secat./ De pe ochii voștri rupeți/ Pânza ’ntinsă de dușmani !/ Voi cu inima creștină,/ Nici un ac de la jidani !” (Olteni la Iași) În 1937, Tit Simedrea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să cumpere „de la olteni”, și nu „de la jidani” : „Iazmele otrăvitoare,/ Duhul rău și necurat,/ Vai ! Destul ne-au supt puterea/ Și viața ne-au secat./ De pe ochii voștri rupeți/ Pânza ’ntinsă de dușmani !/ Voi cu inima creștină,/ Nici un ac de la jidani !” (Olteni la Iași) În 1937, Tit Simedrea (episcop de Hotin și viitor mitropolit al Bucovinei) s-a referit la acest poem al lui Creangă, Încercând să-i convingă pe români că, Împiedicându-l pe evreu să practice comerțul, „el va
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să fie necesar să-l expulzezi” <endnote id="(693, I, p. 164)"/>. Scrise cu litere de-o șchioapă, astfel de idei umpleau paginile revistelor antisemite interbelice, de tip Porunca Vremii : „Negustori, recuceriți comerțul jidovit ! Români și Românce, nici un ac de la jidani ! Mamă Româncă, nu cumpăra de la jidan ! De jidan nu scapi decât lovindu-l În pungă ! Vrei să scapi de jidan ? Boicotează-l ! Fii român ! Nici un ban jidanilor !” etc. <endnote id="(718)"/>. În anii ’20-’30, Corneliu Zelea Codreanu și ceilalți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]