534 matches
-
zi mai târziu, la 17/29 decembrie 1869, în numele guvernului, Mihail Kogălniceanu va face însă precizarea finală: „În privința israeliților noi îndeosebi am luat toate măsurile reclamate de umanitate și permise de legile țării spre a asigura viața, onoarea și averile jidovilor și în timp de aproape 13 luni, nici un act violent nu a venit să dea o dezmințire cugetărilor și măsurilor administrațiunii noastre“ (MOF., nr. cit., p. 1307). 71. MOF, nr. cit., p. 1301. 72. MOF, nr. cit., p. 1300, Antonie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
energie în contra invaziunii sistematice și crescânde a jidovimii, această adevărată antegardă a germanismului. Presa va cere aplicarea cu rigoare a legilor existente și luarea de noi și eficace măsuri în interesul ordinei publice și al moralei, contra exploatării ce fac jidovii în România și la care este expusă poporațiunea noastră, mai ales în comunele rurale. Presa va combate societățile francmasonice din România, ca funeste tuturor intereselor naționale.358 IV Concesiunile și întreprinderile la străini sunt funeste intereselor națiunii române. Presa va
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a luat generalul. La 31 ianuarie 1944, S.S.I. a semnalat indignarea oficialităților germane în urma unui raport al secției SS din România către von Killinger și intitulat Dovezi inedite asupra protecției și ajutorului pe care dl. general Picki Vasiliu o dă jidovilor. Se pare că, încă din noiembrie 1943, generalul întreținea legături cu Lucrețiu Pătrășcanu, dar, în mai 1944, D.P.S. a primit ordin să „închidă ochii” asupra deplasărilor făcute între Poiana Țapului (domiciliul obligatoriu al lui Pătrășcanu) și București. Tot în primăvara
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Cu popă și cu iepure cine se întîlnește la drum bine nu-i merge; de te întîlnești cu popă, zvîrle în urma lui paie ori fîn, că atunci nu-ți va merge rău. De te întîlnești la drum cu țigani ori jidovi, îți va merge bine. De întîlnești popă e rău; iar de vezi iepure, rău de tot. De-ți iese însă lup în cale, atunci [îți] merge bine. Mergînd vreun om de la țară pe drum și văzînd că îi vine înainte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va trece drumul de-a curmezișul, va putea schimba în bine urmările acestei întîlniri. Se crede că, dacă plecînd cineva încotrova și întîlnește pe vreun șchiop, apoi nu-i va merge bine. Dacă pleacă cineva la oraș și întîlnește un jidov, apoi se crede că-i va merge bine. Se crede că dacă iese cuiva [înainte] o helge va umbla foarte bine. Cînd ți se pare că te strigă cineva, nu-i a bine. Dacă te întîlnești dimineața cu o babă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acela care vrea să se lese de rachiu. Se crede că un bețiv se poate dezbara de urîta lui patimă dacă se ia o bucată de slănină și se pune, prin cineva, într-un pat în care doarme un [cîrciumar] jidov. Acolo trebuie să steie slă nina trei nopți. Cînd se pune slănina în pat, trebuie să se zică cuvintele: „Cum se leapădă jidovul de slănină și de mîncările noastre, așa să se lepede N. de casa și de băutura jidovească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o bucată de slănină și se pune, prin cineva, într-un pat în care doarme un [cîrciumar] jidov. Acolo trebuie să steie slă nina trei nopți. Cînd se pune slănina în pat, trebuie să se zică cuvintele: „Cum se leapădă jidovul de slănină și de mîncările noastre, așa să se lepede N. de casa și de băutura jidovească.“ Luîndu-se slănina din pat, să se facă cu ea mîn care, să se dea bețivului - și apoi acesta nu va mai bea în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
învățătură Copiii care învață la școală își pun cărțile în copaia de mălai ca să-și aducă aminte de carte ca de mămăligă. înviere în cele trei zile ale învierii, ard în văzduh trei candele mari ce nu le vede nimeni. Jidov Trăiau cîndva oameni foarte înalți. Despre unul înalt se spune: „Ce jidov de român!“ O fată de uriași a luat odată în poală cîțiva țărani cu un plug tras de doisprezece boi. A dus jucăria mamei, să i-o arate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mălai ca să-și aducă aminte de carte ca de mămăligă. înviere în cele trei zile ale învierii, ard în văzduh trei candele mari ce nu le vede nimeni. Jidov Trăiau cîndva oameni foarte înalți. Despre unul înalt se spune: „Ce jidov de român!“ O fată de uriași a luat odată în poală cîțiva țărani cu un plug tras de doisprezece boi. A dus jucăria mamei, să i-o arate. Mama i-a zis s-o ducă de unde a luat-o, pentru că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un plug tras de doisprezece boi. A dus jucăria mamei, să i-o arate. Mama i-a zis s-o ducă de unde a luat-o, pentru că ăștia sînt oameni și vor rămîne pe pămînt după ce uriașii vor dispărea. (Gh.F.C.) Neamul jidovilor a fost prăpădit de Dumnezeu prin po top. (Gh.F.C.) Cînd găsești pe dealuri ciolane mari petrificate, să știi că vin din oasele jidovilor. (Gh.F.C.) Jigodie De jigodie* se dă unt proaspăt de vacă amestecat cu ardei de pe un pieptene. Joi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
luat-o, pentru că ăștia sînt oameni și vor rămîne pe pămînt după ce uriașii vor dispărea. (Gh.F.C.) Neamul jidovilor a fost prăpădit de Dumnezeu prin po top. (Gh.F.C.) Cînd găsești pe dealuri ciolane mari petrificate, să știi că vin din oasele jidovilor. (Gh.F.C.) Jigodie De jigodie* se dă unt proaspăt de vacă amestecat cu ardei de pe un pieptene. Joi Poporul ține toate joile de la Paști pînă la a noua săptămînă, cre zînd că ar fi păcat să lucreze în aceste zile. Joile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cărămidă, și mij locul de a le dizlega e de a-i alunga. Apoi ovreii, cînd intră la cușcă*, se roagă să nu ploaie, căci cînd plouă, din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ. Se crede că cînd intră jidovii în sărbătoarea cuștelor va ploua. Cînd se îneacă cineva, va ploua patruzeci de zile. Dacă moare cineva de moarte năprasnică în păduri, la înmor mîntarea lui vor fi ploi mari. Nu ședea pe pragul ușii, că-ți va ploua la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toponimiei tradiționale (zonă de expresie lingvistică preponderent rurală) se păstrează zeci de nume de popoare. Cele mai multe exprimă doar sensul lor principal, de etnonim, În timp ce altele desemnează chiar o trăsătură atribuită etniei respective, printr-o transformare a semanticii lor inițiale (cazul „jidovilor” = uriași, „liftenilor” (lituanieni) = păgâni, „letinilor” = catolici etc.). Pe lângă popoarele vecine (maghiari, secui, sași, sârbi, slovaci, bulgari, turci, ruși, polonezi, ucraineni, tătari, huțuli, lipoveni, țigani), toponimia populară Îi cunoaște pe: abhazi, cerchezi, perși, anatolieni, arabi (În forma „arap”, dar și „sărăcin
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
românească, dar și în căutarea unui organism politic capabil să le reprezinte interesele și care, din diferite motive, nu erau pregătite de concurența puternică pe care o reprezenta elementul evreiesc prezent în Principate. "Polițaiul din Iași a fost și este jidov, pinarii și măcelarii din Iași sunt jidovi, în 30 de ani au putut să ne ia comerțul, să ne umple orașele și să devină burghezia noastră. Nu se află jidovi cerșetori, acest rol l-au rezervat se vede numai popoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Niemirower și Ladislau Kardos, care scrie articolul Un pionier al apropierii româno-evreiești: dr. Moise Gaster. Medalioane sunt dedicate lui M. Gaster, I. Negreanu și lui Enric Furtună (cu un fragment din romanul, în curs de apariție la acea dată, Meletie Jidovul). Natan Bistritzki propune un fragment dramatic. Camil Baltazar traduce din Sonetele venețiene ale Clarei Blum. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285283_a_286612]
-
lui Teodor Diamant, N. Bălcescu, C. A. Rosetti, Ion Ionescu de la Brad și izvoarele ei (de la Biblie și Sf. Augustin la socialiștii francezi), ca premise ale ideologiei romanticilor români, și complinește Ideologia..., aprofundând una dintre coordonatele gândirii lui Heliade - acest „jidov rătăcitor al spiritualității române” -, al cărui tip de personalitate e definit astfel: „Cu structura lui sufletească, Heliade, pelerin al ideii de mai bine, nu-și putea manevra veleitățile sale revoluționare decât între umanitarismul biblic și pacifismul fourierist. În felul acesta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
lor priviri de tină... Când apoi în zori s-arată turnurile-ndepărtate Ei se scoală cu sfială și se-ndreaptă spre cetate. Vestea Învierii trece ca un trăsnet, ce străbate În a codrilor tăcute sânuri de singurătate; În zadar voiau jidovii s-o declare de minciună, Căci ecoul învierii se mărește și răsună De prin văile bătrâne și îl trec din gură-n gură. Chiar și cedrii de pe coaste: flori și frunze din natură: “A-nviat”, răsună-n unde strigătul de veselie
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și vom căpăta nu numai ce am pierdut (Basarabia, Bucovina de Nord și zona din ținutul Dorohoi) ci și pe românii transnistreni dar, nu va accepta să înainteze spre est, mai departe de Bug...dar odată acest spațiu curățat de jidovi și de ruși, va începe o acțiune diplomatică intensă pentru recâștigarea Ardealului pierdut. Aceste obiective puteau fi realizate dacă Germania câștiga războiul și mai ales, dacă Germania era dispusă să accepte revendicările conducătorului român, pentru că nu au fost discutate în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
o altă judecată domnească. De astă dată, la 18 sept. 1714 (7223), Nicolae Alexandru Mavrocordat judecă pricina dintre evreii din Iași și mănăstirea lui Aron Vodă; „Adică au venit înaintea noastră...Solomon și frate-său, Ursul, și Iusup staroștii de jidovi...de târgu de Iași, și au făcut jalobă...pre rugătoriul nostru părintele Dionisie...egumenul ot Aron vodă, dzicând jidovii cum i-au îngrădit sfințiia sa hudița despre portița școalei lor...așijderea și alți mahalagii îi oprescu...și vor să-i
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din Iași și mănăstirea lui Aron Vodă; „Adică au venit înaintea noastră...Solomon și frate-său, Ursul, și Iusup staroștii de jidovi...de târgu de Iași, și au făcut jalobă...pre rugătoriul nostru părintele Dionisie...egumenul ot Aron vodă, dzicând jidovii cum i-au îngrădit sfințiia sa hudița despre portița școalei lor...așijderea și alți mahalagii îi oprescu...și vor să-i îngrădească, ca să n-aibă pre unde ieși din școală nici la o uliță.” Când a fost vorba de acte
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vor să-i îngrădească, ca să n-aibă pre unde ieși din școală nici la o uliță.” Când a fost vorba de acte pe locul reclamat, ispisocul de la Aron Vodă nu arăta lămurit locul până unde se întinde stăpânirea lor, iar jidovii au spus că ispisocul lor „l-au arsu un foc.” Mărturiile mahalagiilor fiind mincinoase, vodă a pus doi jidovi bătrâni să jure că ispisocul de cumpărătură al locului școlii a ars și „că au avut locul școalei hudiță pân-la Pod
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vorba de acte pe locul reclamat, ispisocul de la Aron Vodă nu arăta lămurit locul până unde se întinde stăpânirea lor, iar jidovii au spus că ispisocul lor „l-au arsu un foc.” Mărturiile mahalagiilor fiind mincinoase, vodă a pus doi jidovi bătrâni să jure că ispisocul de cumpărătură al locului școlii a ars și „că au avut locul școalei hudiță pân-la Pod” (Podul Vechi). In urma jurământului, vodă a hotărât că atât mănăstirea cât și mahalagiii să dea câte patru palme
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
înapoi, la începutul vieții pe pământ.“ Totul pornește în momentul în care Dobridor, coleg de clasă, observă că Dayan purta un bandaj negru pe ochiul drept și acum îl poartă pe ochiul stâng. În trecut, cineva se apropiase de el, „jidovul rătăcitor“, care îi schimbă bandajul, pentru a semăna cu Moshe Dayan. Paradoxal, vede mai bine cu ochiul drept: „dar nu îndrăznea să se bucure, nu-mi venea să cred; parcă tot aș fi visat“. Decanul îi cere ca a doua
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
cred; parcă tot aș fi visat“. Decanul îi cere ca a doua zi să vină la școală cu bandajul pe ochiul drept „așa cum ai fost admis și cum stă scris la dosar“. Orobete se întâlnește iarăși cu „Domnul Israelit, Domnul Jidov Rătăcitor“; acesta face iarăși o minune, moderându-i emoțiile. Bătrânul îi dă un sfat „nu vorbi, nu întreba. Lasă să se adune Timpul între noi. Dacă ai într adevăr geniul matematicii, așa cum se spune, ai să înțelegi și această virtute
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
nimic ciudat, aparent, însă ei erau în anul 1970. Și mai ciudat este faptul că în articol ecuația ultimă era rezolvată. Orobete constată că peste trei zile va fi solstițiul de vară, Sânzienele; adică 12 ani de când a încheiat lectura „Jidovului rătăcitor“. În noaptea de Sânziene pleacă din Sanatoriu, pentru a se întâlni cu bătrânul. Nuvela se încheie într-un mod ambiguu, specific tehnicii lui Mircea Eliade: cei doi pornesc spre un loc numai de ei știut. d) accelerarea timpului biologic
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]