932 matches
-
României, vol. I-III, Editura Librăriei Socecu & Comp., București, 1897. Nazaritean, I., A., Notițe istorice și geografice asupra provinciei Dobrogea, Tipografia Română B. Silbermann, Tulcea, 1882. Neicu, Ion, Țara dintre Dunăre și Mare, Institutul de Arte Grafice al Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1928. Pariano, C., D., Dobrogea și dobrogenii, Tipografia "Ovidiu", Constanța, 1905. Păuleanu, Doina, Constanța. 1878-1928. Spectacolul modernității târzii, vol. I, Editura Arcade, Constanța, 2005. Păuleanu, Doina, Constanța. Aventura unui proiect european, Editura Ex Ponto, Constanța, 2003. Păuleanu, Doina, Coman
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Vulpe, Radu, La Dobroudja a travers les siecles. Evolution historique et considerations geopolitique, Editura Dacia, București, 1939. Vulturescu, D., Observațiuni asupra nomenclaturii Dobrogei, Tipografia "Românul", București, 1886. V. Studii și articole de specialitate ***, " Cum s-a ocupat Dobrogea", în Dobrogea Jună, an 31, nr. 16-17, Constanța, 21 ianuarie 1936. ***, "1878 Reinstalarea administrației românești în Dobrogea", în Marea Noastră, an 18, nr. 3, Constanța, iulie-septembrie 2008. Alecu, Al., P., "Istoricul seminarului musulman din Medgidia", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Cernăuți
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
presentată Consiliului Județean, Tipografia Dobrogea, Tulcea, 1905. 6 Ion Adam, Constanța pitorească cu împrejurimile ei, Editura Minerva, București, 1908; B. Cotovu, T. Voicu, P. Constantinescu, Monografia orașului Tulcea. Trecutul, prezentul și viitorul său, Institutul de Arte Grafice al Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1928; N. P. Comnene, La Dobrogea. Essai historique, economique, ethnographique et politique, Editeur Payot & C-ie, Paris, 1918; Atanasescu, Lt.-Col., Dobrogea. Schiță geografică istorică, Tipografia F. Göbl, București, 1913; Mihail Măldărescu, Din istoricul orașului Constanța, ediția I-a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
P. Comnene, La Dobrogea. Essai historique, economique, ethnographique et politique, Editeur Payot & C-ie, Paris, 1918; Atanasescu, Lt.-Col., Dobrogea. Schiță geografică istorică, Tipografia F. Göbl, București, 1913; Mihail Măldărescu, Din istoricul orașului Constanța, ediția I-a, Tipografia Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1935. 7 Mihai Ionescu-Dobrogeanu, Cercetări asupra orașului Constanța: geografie și istorie, Tipografia și Fonderia de Litere Thoma Basilescu, București, 1897; Idem, Tomi-Constanța, Tipografia "Lucrătorii Asociați", Constanța, 1935; Idem, Dobrogea în pragul veacului al XX-lea: geografie matematică, fisică, politică
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
XX-lea..., p. 437. 115 Iosif Colcer, Viorel Măgureanu, op. cit., p. 49. 116 Ibidem; Adrian Rădulescu. Ion Bitoleanu, op. cit., p. 250. 117 Mihai Ionescu-Dobrogeanu, op. cit., p. 437. 118 Mihail Măldărescu, Din istoricul orașului Constanța, ediția I-a, Tipografia Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1935, pp. 11-12. 119 Ion Neicu, Țara dintre Dunăre și Mare, Institutul de Arte Grafice al Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1928, p. 26. 120 Mehmet Ali Ekrem, Din istoria turcilor dobrogeni, Editura Kriterion, Constanța, 1994, p. 71; Iosif Colcer
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
250. 117 Mihai Ionescu-Dobrogeanu, op. cit., p. 437. 118 Mihail Măldărescu, Din istoricul orașului Constanța, ediția I-a, Tipografia Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1935, pp. 11-12. 119 Ion Neicu, Țara dintre Dunăre și Mare, Institutul de Arte Grafice al Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1928, p. 26. 120 Mehmet Ali Ekrem, Din istoria turcilor dobrogeni, Editura Kriterion, Constanța, 1994, p. 71; Iosif Colcer, Viorel Măgureanu, op. cit., p. 37. 121 Ibidem. 122 Ibidem; T. Voicu, B. Cotovu, P. Constantinescu, op. cit., p. 17. 123 Iosif
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ibidem. 314 Ibidem. 315 Gligor Stan, loc. cit., p. 223. 316 Iosif Colcer, Viorel Măgureanu, op. cit., pp. 118-119. 317 B. Cotovu, T. Voicu, P. Constantinescu, Monografia orașului Tulcea. Trecutul, prezentul și viitorul său, Institutul de Arte Grafice al Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1928, pp. 21-22. 318 S.A.N.I.C., Fond Familia Fălcoianu, dosar nr. 6, f. 1. 319 Mehmet Ali Ekrem, Din istoria turcilor dobrogeni, Editura Kriterion, Constanța, 1994, p. 73. 320 Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p. 347. 321 Ion Bulei, Paul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1381 Mihai Ionescu Dobrogeanu, op. cit., p. 416. 1382 Ștefan G. Kimet, op. cit., p. 16. 1383 Ibidem. 1384 Mihai Ionescu Dobrogeanu, op. cit., p. 437. 1385 Ibidem, p. 438. 1386 Mihail Măldărescu, Din istoricul orașului Constanța, ediția I-a, Tipografia Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1935, p. 12. 1387 Mihai Ionescu Dobrogeanu, op. cit., p. 440. 1388 Idem, Cercetări asupra orașului Constanța, Constanța, 1897, passim. 1389 Mihail Măldărescu, op. cit., p. 12. 1390 Ibidem, p. 13. 1391 Ibidem. 1392 Ștefan G. Kimet, op. cit., p. 17. 1393
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ușor Nechiază, s-aruncă de spintecă-n pripă Al negurei flor; Vergina îl strânge pe-amantu-i mai tare La sînu-i de crin, Și fața-și ascunde l-a lui sărutare În păr ebenin. Iar eco își râde de blândele plângeri, De junii amanți Și râul repetă ca cântul de îngeri În repede danț: "De-aș fi, mândră, râușorul, Care dorul Și-l confie câmpului, Ți-aș spăla c-o sărutare, Murmurare, Crinii albi ai sînului! ". {EminescuOpI 6} DIN STRĂINĂTATE Când tot se
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fală și mândrie, Dulce Românie, asta ți-o doresc! {EminescuOpI 17} LA HELIADE De mi-ar permite-Apolon s-aleg dintre cunune, Ghirlanda n-aș alege-o de flori plăpânde, june, Ci falnica cunună a bardului bătrân; Eu n-aș alege lira vibrîndă de iubire, Ci ceea care falnic îmi cântă de mărire, Cu focul albei Veste aprinde al meu sân. Ghirlanda, ce se-nsoară cu silfele ușoare, Pe fruntea inspirată
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
apoi lutul rămas... alb și rece, Cu haina lui lungă culcat în sicriu, Privesc la surîsu-ți rămas încă viu - Și-ntreb al meu suflet rănit de-ndoială, De ce-ai murit înger cu fața cea pală? Au nu ai fost jună, n-ai fost tu frumoasă? Te-ai dus spre a stinge o stea radioasă? {EminescuOpI 38} Dar poate acolo să fie castele Cu arcuri de aur zidite din stele, Cu râuri de foc și cu poduri de-argint, Cu țărmuri
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
dorm, șireato, apeși gura ta de foc Pe-ai mei ochi închiși ca somnul și pe frunte-mi în mijloc, Și surâzi, cum râde visul într-o inimă-ndrăgită. O! desmiardă, pîn-ce fruntea-mi este netedă și lină, O! desmiardă, pîn-ești jună ca lumina cea din soare, Pîn-ești clară ca o rouă, pîn-ești dulce ca o floare, Pîn-nu-i fața mea sbîrcită, pîn-nu-i inima bătrână. {EminescuOpI 43} EGIPETUL Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de Maur, Peste el cerul d-Egipet desfăcut în
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
o pune să aleagă între trei Ce-o-nconjoară, toți zicând că o iubesc - cât de naivă, Vei vedea că de odată ea devine pozitivă. Tu, cu inima și mintea poate ești un paravan După care ea atrage vre un june curtezan, Care intră ca actorii cu păsciorul mărunțel, Lăsând val de mirodenii și de vorbe după el, O chiorește cu lornionul, butonat cu o garofă, Operă croitorească și în spirit și în stofă; Poate că-i convin tuspatru craii cărților
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
undeva bani și cum îi cheltuiesc. Ai mei îmi trimiteau 30-40 de lei, de câștigat nu aveam de unde. Râdea și mă privea ca pe o ciudățenie. A chemat-o și pe fetișcana aceea și i-a spus, vesel nevoie mare: „Junele gazetar primește la bursă doi poli de la tac-su“. Nu l-am înjurat. Am bâiguit ceva și am plecat. După aproape 30 de ani, am intrat iarăși în acel bloc, împins de nu știu ce demon al amintirii. Stătusem pe o bancă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Farfuridi, Dandanache. Merită cu prisosință să fie considerat printre înaintașii de seamă ai dramaturgiei originale Ion Dumitrescu-Movileanu. Comedia Două sute de galbeni sau Păhărnicia de trei zile este inspirată din evenimentele anului 1848. Intuind sensul acestor evenimente autorul satirizează tipul unui june boier, demagog și interesat, care, jonglând cu fraze revoluționare, aruncate alături de altele dubioase, caută să tragă profit din schimbările care se anunțau. Acest tip va fi prezent și în teatrul lui Caragiale. În sfera tradițiilor caragialești, prin pitorescul uman și
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
peste vesela natură Prevestind un soare dulce cu lumină și căldură. În curând și el apare pe-orizontul aurit Sorbind roua dimineții de pe câmpul înverzit. El se.nalță de trei suliți pe cereasca mândră scară Și cu raze vii sărută june flori de primăvară. Diditei și viorele, brebenei și toporași Ce răzbat prin frunzi uscate și s-arată drăgălași! Ce razbat prin frunzi uscate i s-aratA dragaIai! PRIMAVARA “Eu sunt fiica cea mai frumoasă. Pe mine mă mângie soarele cu
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
cunoscuse o fată dintr-a VI-a de la liceul din Iași, se-ndrăgostise de ea și, la despărțire, cei doi se hotărâseră să-și scrie. Cum nu putea să primească corespondența la internat, căci era cenzurată de Atila, directorul internatului, junele îndrăgostit mă rugase să primesc scrisorile pe adresa mea, ceea ce, bineînțeles, acceptasem cu multă plăcere. Corespondența asta a durat vreme de câteva luni și, cum bine zice înțelepciunea poporului, că "ochii care nu se văd se uită", cu timpul s-
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
pentru povestea pe care sunt pe cale să o depăn. Nu sunt eu personajul principal al acestei povești. Onoarea de a purta titlul de Erou principal în cartea de față îi aparține nepotului meu, Tom Wood, unicul fiu al surorii mele, June, decedată. Gâza-de-iunie, cum am poreclit-o, s-a născut când eu aveam trei ani, iar sosirea ei pe lume a fost cea care a precipitat mutarea părinților mei dintr-un apartament aglomerat din Brooklyn într-o casă din Garden City
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
în nord? — A zis să plec și am plecat. — Nu crezi că eu și Tom ar trebui să vorbim cu ea? Știi că el e fratele ei, iar eu îi sunt unchi. Mama ei a fost sora mea. — Știu. Bunica June. Am stat cu ea, dar acum a murit. — Dacă-mi dai numărul vostru de telefon, totul o să fie mult mai simplu pentru noi toți. Nu te trimit înapoi, dacă nu vrei. Doar vreau să vorbesc cu mama. N-avem telefon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
cine știe cărui fel de mâncare. Și, în fond, nu asta era părerea lui despre tinerețe? Că trebuie să fii mereu deschis, la curent cu orice trăsnaie care mai apărea pe piață? Nu se contrase el cu gruparea aceea ciufută de poeți juni, cei pe care-i numise într-un cenaclu „lupuleții tineri”? Lupi cu colți de lapte și cu burta ștergând pământul, mușcând mereu în gol din cauza osânzei din sânge. Ce însemna să fii tânăr dacă nu să rămâi liber în gândire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
dispare șarmul și se adaugă mulțimii de neveste cumsecade, cu o sinceră vocație a normalității. Inginerași, vaporeni, contabili - ei se aleg cu mândrețele de tigrese care unduiesc sub flacăra stroboscoapelor, sub peticele amețitoare de lumină emise de globul cu oglinjoare. Junele tânăr care cugeta astfel, închizînd când un ochi, când altul, se dă jos din autobuz în bezna cartierului Dămăroaia și o ia agale spre pătrățelele (slab) luminate ale blocurilor. Vei crede că, gândind despre fete, vorbesc despre niște struguri prea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
timpului - presiunilor colectivității ?“. Și-a aplecat deferent umerii, și doar intenția unei mici tachinări pare a licări în privirea sa inocentă. Profesorul ridică nedumerit ochii. Însă numai pentru o secundă. Altfel, buna creștere și simpatia pe care i-o inspiră junele interlocutor șterg imediat iritarea deranjului. Simpatie - poate chiar mai mult decât simpatie. Poate chiar o afecțiune născută pe neobservate, ca răspuns la atențiile ce i se arată. Tot primind în mod constant omagiile cuiva, începi să te obișnuiești cu ele
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
zâmbet, Profesorul Mironescu. încearcă prompt să îndulcească replica tăioasă a soției sale : trebuie doar înțeleasă și ea, o asemenea stare predispune femeile foarte tinere, mai sensibile și mai idealiste, la capriții și la întunecări morbide. Ar fi păcat însă ca junele musafir să citească în răspunsul ei desconsiderare sau chiar dispreț. S-au mai întâmplat asemenea momente în care ea să-și arate față de bietul Titi Ialomițeanu lipsa de răbdare și totdeauna el s-a silit a echilibra lucrurile, veghind ca
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o privire atentă poți vedea cum lucruri disparate se leagă... O lumină aurie încinge cerul și conturează cu negru acoperișurile cu țiglă roșie de vis-à vis : ce imperceptibil se modifică aerul dulce de afară, ce infinite nuanțe capătă ! Oare și junele amic să aibă o secretă înțelegere cu mersul aștrilor, cu natura ? Pentru că iată-l de atâta vreme postat lângă ușa dinspre terasă, strecurând mereu o privire afară, ca să vadă ce ? Peronul ? Strada ? Grădina ? — ...Așa că toată bine cunoscuta mea iubire pentru
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
oraș „ca un stomac“, oraș al dulcilor plăceri cu panaș, de la Oppler și Matheescu la Mazăre, Manolescu, Voinea și „Villa Măndica“... fie și în absența lui Mișu locotenentul, acel „mucalit al dracului“ care „cântă teribel“ și-o face pe încă juna madam Georgescu din Tren de plă cere să exclame bovaric (a doua zi): „Ah! mamițo! me nuetul lui Pederaski... mă-nnebunesc!“ 9 septembrie 2010 Deznădejdea ca ultim refugiu Trăiesc de-o viață din citit și scris. Din biblioteci, arhive prăfoase
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]