1,051 matches
-
Jilava, Oradea și Aiud, fiind deținut politic între anii 1955-1964. Referindu-ne, în cele ce urmează, în mod special la Biserica “Sfântul Silvestru” din București, vom afirma că lăcașul de cult a fost zidit pe 15 iunie anul 1743, de către jupân Pârvu boiangiul și jupâneasa Stanca. Așezământul a fost afectat de două cutremure, unul în anul 1802 și celălalt în anul 1838. Cel din urmă a dărâmat complet vechiul edificiu și biserica a fost reclădită de Ilie Dimitrie și frații săi
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374846_a_376175]
-
căpitan Lupu Buliga esențială de vreme ce a simțit nevoia să o consemneze chiar pe piatra de mormânt care arată textual că s-au făcut când s-au bătut Matei Vodă cu cazacii și cu moldovenii la Finta și s-au bătut jupânul Buliga vel căp.la Teleajen cu cazacii și foarte rău i-au sfărâmat pre cazaci și pe moldoveni. De altfel ,el a fost chiar rănit în luptă, retrăgându-se apoi pentru vindecare, la Topolnița. Drept recompensă pentru comportarea vitejească, pentru
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
de pâini coapte, fie în tuciul fierbinte, fie pe vatra încinsă, acoperite cu spuză. ...Adică, înțelegi, cenușă și cărbuni! Unul, Tingirică ăl bătrân, zicea că așa le-ar fi spus și Moise la evrei când au scăpat din Egipt, de la Jupân. Se spune că ei au copt pâinile pe pietre. Mai mult nu prea știu. Pâinea asta, adică azima, e un fel de semn că s-au dezrobit. Nu prea am înțeles ce înseamnă, însă... Mă rog, evreii la vremea aceea
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
iubirea: mai o înjurătură, mai un pumn bine plasat consoartei ce-l aștepta cu mâncarea caldă, ba chiar și celui mai mare dintre copii, Marian, care începea să realizeze anormalitatea propriei familii. Probabil asta îl înfuria cel mai tare pe jupânul Gică care, în aburii alcoolului, vedea în propriul său fiu o posibilă amenințare viitoare la adresa lui ori poate că îl considera deja suficient de mare cât să înțeleagă că în alte familii domnea pacea și liniștea, spre deosebire de haosul ce se instaura
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
Oradea și Aiud, fiind deținut politic între anii 1955 - 1964. Referindu-ne, în cele ce urmează, în mod special la Biserica “Sfântul Silvestru” din București, vom afirma că lăcașul de cult a fost zidit pe 15 iunie anul 1743, de către jupân Pârvu boiangiul și jupâneasa Stanca. Așezământul a fost afectat de două cutremure, unul în anul 1802 și celălalt în anul 1838. Cel din urmă a dărâmat complet vechiul edificiu și biserica a fost reclădită de Ilie Dimitrie și frații săi
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
prin oameni, situații și limbaj caracteristice societății burgheze românești, la începutul afirmării ei. Caragiale s-a ocupat de diferitele niveluri sociale, de la micul înavuțit al mahalalei, la marea burghezie de provincie. Să ne amintim de „O Noapte furtunoasă” în care jupân Dumitrache „mirosind” asemeni unui animal că a venit vremea sa, fără să cunoască calea onorabilă prin care și-ar putea modifica statutul social, citind doar ziarele locale, neînțelegând nimic din acestea, deduce totuși că el este un exponent al poporului
NORTH CAROLINA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345029_a_346358]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > ACCELERAREA TIMPULUI Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1325 din 17 august 2014 Toate Articolele Autorului Ina dragă, scrisoarea ta despre aventurile jupânului în spitalele italiene m-a făcut să-ți scriu una de răspuns, lungă cât o zi de post, despre spitalele din România. Însă, recitind-o, nu ți-am mai trimis-o fiindcă, zău, n-avea niciun haz. În general, zilele
ACCELERAREA TIMPULUI de DAN NOREA în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369158_a_370487]
-
cap în socoteala țării și a intereselor ei, e natural ca la război s-avem un ministru ce și-a călcat jurământul militar, la justiție un biet advocat de mâna a treia, la instrucție un protejat și confrate politic al jupânului Herșcu Goldner. Publicul trebuie să simtă din tonul nostru că nu vorbim nici cu ură, nici cu dispreț măcar de acești adversari politici. Daca soarta țării n-ar atârna de ei întru nimic mărturisim că cu milă am vorbi de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
foarte onești, nu seamănă deloc cu cel de Brăila sau chiar de București, unde toată cearta consistă în lupta patrioților pentru întreprinderi și daraveri. Consiliul comunal din Iași - de orice coloare politică ar fi fost, numai roșie nu, căci nici jupânul Herșcu Goldner, nici d-nu Gheorghian nu sânt membri în consiliu - a dovedit totdeuna o extremă seriozitate în îngrijirea intereselor comunei, de unde provine că orașul, deși mare și cu mijloace restrânse, e mai bine pavat, mai curat, mai îngrijit decât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toxicomani", prostimea a fost lesne păcălită cu ieftine momeli și alte tertipuri, mafioții postdecembriști, emanați din vechile structuri, speculînd spaimele obscure (îndelung cultivate), inerțiile de percepție ale masei ignare. Din mascaradă în mascaradă, treburile fură dirijate pe făgașul dorit de jupînii care, în loc să tragă, sfidător, foloase de pe urma "tranziției", ar fi trebuit să dea socoteală. Cînd colo, ce să mai vorbim... Cu vehemența și clamorile lui, Octav e vocea noastră, a celor exasperați, a celor descurajați, a celor obosiți de spectacolul ignoranței
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
În cale o femeie tânără și zveltă, ce pare să cunoască rostul locului. Eu sunt Maria Casian, femeia de Încredere a boierului, și mă ocup de rânduiala lucrurilor văzute și nevăzute de pe aici. Puteți pofti, căminarul e plecat la oraș, jupânul Mihai hălăduiește ca de obicei pe la lac, iar dintre frați doar Șerban și Niculae sunt prin preajmă, dar și ei sunt pe ducă la un ovrei să tocmească plecarea la Cernăuți. Îi spunem că vrem să deprindem și noi ceva
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
slavi, între nordul și sudul Dunării au influențat evoluția socială și culturală a românilor, instituirea relațiilor feudale la locuitorii din nord. Este semnificativă pătrunderea în limba română a termenului "boliar" (boier) din limba bulgară și a unor cuvinte ca jupan (jupân), slugă ș.a. Această influență explică și introducerea limbii slave vechi-"slava bisericească" sau "vechea bulgară" în liturghia bisericii ortodoxe române și în cancelaria domnească a statelor medievale românești. Astfel, liturghia, tradusă în limba slavă veche, în a doua jumătate a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fiziologie ca Broaște... destule - Nuvelă pesimistă poate fi socotită prima schiță caragialiană. În Smotocea și Cotocea se prefigurează perechea de farfarale Lache și Mache, în vreme ce băcanul Ghiță Calup, gardist civic de o credulitate ce îl sortește încornorării, îl anunță pe Jupân Dumitrache. Dacă nu inventivitatea comică impresionează în toate aceste texte, în schimb e vădit scrupulul stilistic, ce avea să devină teribil, torturant. Scriitorul cu o atât de consistentă vână comică se lasă, o vreme, atras de poezie. Dar, chiar dacă, așa cum
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
surprinde crâmpeie din viața unei familii din mica burghezie, în timpul unei guvernări liberale. Pripa adaptării la rosturi noi are efecte din cele mai ilare asupra acestor indivizi turmentați de o frazeologie sforăitoare despre popor, libertate, progres. Cap de familie, negustorul Jupân Dumitrache, zis și Titircă Inimă-rea, e un stăpân aspru, impulsiv, brutal, înfoindu-se în vanitatea lui de castă - altminteri un soț iubitor în felul lui și, pe cât de zuliar, pe atât de naiv și ușor de dus cu vorba. Jupânul
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Jupân Dumitrache, zis și Titircă Inimă-rea, e un stăpân aspru, impulsiv, brutal, înfoindu-se în vanitatea lui de castă - altminteri un soț iubitor în felul lui și, pe cât de zuliar, pe atât de naiv și ușor de dus cu vorba. Jupânul ține grozav la „onoarea de familist”, încredințată candid lui Chiriac, tejghetar și sergent în garda civică. Amorul lui Chiriac cu Veta, consoarta lui Jupân Dumitrache, e pigmentat cu suspine și gelozii de suburbie. Zița, sora Vetei, duduița zvăpăiată care devoră
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
felul lui și, pe cât de zuliar, pe atât de naiv și ușor de dus cu vorba. Jupânul ține grozav la „onoarea de familist”, încredințată candid lui Chiriac, tejghetar și sergent în garda civică. Amorul lui Chiriac cu Veta, consoarta lui Jupân Dumitrache, e pigmentat cu suspine și gelozii de suburbie. Zița, sora Vetei, duduița zvăpăiată care devoră foiletoanele la modă și stropșește cu dezinvoltură vocabule franțuzești, e o persoană „emancipată”. Un „raisonneur” șiret este ipistatul Nae Ipingescu, care își cultivă cu
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
acțiune omnipotent, călugărit în urma unei tragice întâmplări - e livresc, cum e și dialogul repetat dintre erou și statuia lui Pan. Dar în această ramă se așază o sumedenie de icoane vii ale rudelor (bunicii și străbunicii - „conu Manolache” și Katy, „jupân” Țenea Dupin și focoasa Profi -, unchiul Tache Mărcuș și fiii săi), ale tovarășilor de joacă și ale colegilor de școală, ale unor concetățeni cu diverse ocupații. Forța și căldura evocării, într-un stil ce amintește deseori de Mateiu I. Caragiale
CONDIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
sociale ale gazetarului. Viața parlamentară constituie subiectul unor cronici corosive. Într-una din anecdotele adunate sub titlul „Gogoși”, cele două personaje, băcanul Ghiță Calup și Ilie, tejghetarul său, prefigurează două dintre personajele comediei O noapte furtunoasă a lui I. L. Caragiale: Jupân Dumitrache și Chiriac, fidelul său ajutor și sergent în „garda civică”. Caracteristice pentru literatura umoristică de aici sunt distanțarea redactorului față de evenimentele care pasionau atunci opinia publică și chiar un tineresc spirit de frondă. C. este în egală măsură o
CLAPONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
odată... ca să pot pune mâna Pe Bogdan Dragoș pentru că n-am nici un cuvânt Să-l pun acum sub pază. Sunt Domn azi, [așa] dară Nu-mi zice încă pe nume... cu-a lui iscălitură Sunt Domn. BOGDANA (intră) Azi dar, jupîne... astăzi... SAS (răsărind) Nu-mi mai aduce-aminte. Când eu te văd, Bogdano, îmi pai o vrăjitoare Ce-ncheagă apa-n sânge și soarele-l albește Precum s-ar pune brumă pe discul lui de aur, Precum albește geamul când suflă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Dragul La Ludovic să-i spuie din fir în păr cum toate Sunt neadevărate câte se spun de dânsul. Azi Ludovic desigur că l-ar cuprinde-n brațe Ș-alăturea l-ar pune pe tronul lui crăiesc... Dragul e drept, jupîne, și de-asta îmi e frică: Când Dragul spune-o vorbă oricine îl va crede, {EminescuOpVIII 71} Căci este-n a lui vorbă acea mândrie rece Ce sparge țesătura minciunii. Pe când tu, dragul meu, Verși picături de vorbă la craiul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
făcutu-i-ai spre mine Rămas-au slove roșii în cartea vieții tale; Nedezlipită-acuma rămân de-a ta ființă A mele rădăcine viața ți-o-mpresoară {EminescuOpVIII 72} Cum vâscul rădăcina ș-o pune în stejar... De te iubesc, jupîne, ce-ți pasă ție oare? Și nu mă las eu oare de tine-a fi iubită? Nu-i semn destul acesta... când eu... când eu sânt Doamnă? Nu vezi tu, Sas... că-n urmă... mie îmi e totuna: Voi să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Închide ochii... ANNA Bine? BOGDAN Așa! O, înger! înger! (O sărută) ANNA Ah! lasă-mă în pace. ( se desface) Ce-i Anna? ANNA (serios) Ce știu eu... Eu știu numai atâta, că-i rău, e foarte, rău. BOGDAN Anna! ANNA Jupîne, pleacă! BOGDAN Dar cum să-ți mulțumesc. Anna, tu suferi, suferi? {EminescuOpVIII 110} ANNA Aș vrea să te urăsc!... BOGDAN Vrei să mă duc... ei bine, mă duc... ANNA Te du! BOGDAN Copilă! Aș vrea să știu atâta, de mine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i folosește cerului că apărați, cercați a apăra de pieire oameni și legi ce se numesc, numai se numesc, creștine, cât faptele lor nu cunosc frăția, nu cunosc dreptatea și-l batjocoresc pre el. * [ȘTEFAN] E grea cimilitura, prea grea, jupân portare! O, țara toată știe și voi să nu știți oare Că apăr Crucea sântă... Crucea plină de rază? Ea-i Doamnă peste mine... e Doamnă și mireasă Fapta și isteția, braț de putere plin La sânta Cruce toate, cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și Gîrje cel cu minte Cu turcii, cu maghiarii vă țese legăminte. Și toate astea, Doamne, duc țara la sicriu. Eu... nu trebui s-o apăr... eu, nu trebui s-o știu? ȘT[EFAN] (supărat) E grea cimilitura, prea grea, jupân portare, O, țara toată știe și voi să nu știți oare Că apăr crucea sântă, crucea plină de raze. M-am lepădat de lume... Ea-i sânta mea mireasă. ARB[ORE] V-ați lepădat de lume? ȘT[EFAN] Brațu-mi de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o așează în avanscenă, și pun scaune, în momentul ce în fund s-aud zgomote și râsuri vesele. Când e gata totul intră în scenă: ) ARBORE, DOMNUL, MAIO (rîzînd trist și silit), BOIERI TINERI MAIO Boieri! luați loc la masă... Jupân portare, cred că te pot invita în numele M[ăriei] Sale de-a ședea în capul mesei. 1° BOIER TÎNĂR (încet lui Vodă) Vă spun, M[ăria] Voastră, că bătrînii-l vor pe Petre Rareș de Domn. El le-a promis
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]