28,495 matches
-
C-355/19 și C-397/19, astfel că, abia în prezent, precum și în viitorul apropiat, instanțele se vor confrunta cu litigii în care se va ridica aceeași problemă de drept, existând, așa cum s-a arătat anterior, riscul apariției unor divergențe de jurisprudență. ... 38. De altfel, riscul apariției unei jurisprudențe neunitare, reliefată deja în paragraful 35 din prezenta decizie, rezultă implicit chiar din soluția și considerentele de la paragrafele 200-203 din Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, sintetizate în par. 206 al hotărârii
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
prezent, precum și în viitorul apropiat, instanțele se vor confrunta cu litigii în care se va ridica aceeași problemă de drept, existând, așa cum s-a arătat anterior, riscul apariției unor divergențe de jurisprudență. ... 38. De altfel, riscul apariției unei jurisprudențe neunitare, reliefată deja în paragraful 35 din prezenta decizie, rezultă implicit chiar din soluția și considerentele de la paragrafele 200-203 din Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, sintetizate în par. 206 al hotărârii, în care se afirmă expres că, finalmente
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
temeiul dispozițiilor art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018. ... 41. În aceste condiții, funcția mecanismului hotărârii prealabile de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare (control a priori) se poate realiza în acest stadiu, neexistând niciun exemplu de jurisprudență definitivă prin care să se fi statuat cu privire la chestiunile de drept în discuție și care să permită deci conturarea unei practici stabile a instanțelor de judecată, fiind îndeplinite atât condiția „noutății“, cât și „scopul“ mecanismului procedural. ... 42. Pentru
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități“ (paragraful 206 din Hotărârea CJUE din 18 mai 2021). ... 49. În analiza prezentei sesizări se pornește de la următoarele realități juridice acceptate și statuate inclusiv în jurisprudența Curții Constituționale (Decizia Curții Constituționale nr. 1.039 din 5 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 29 ianuarie 2013): Principiul aplicării cu prioritate a dreptului Uniunii Europene este consacrat de art. 148 alin. (2
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
și faptul că art. 267 din TFUE nu abilitează CJUE să aplice normele dreptului Uniunii Europene la o speță determinată, ci numai să se pronunțe cu privire la interpretarea tratatelor și a actelor adoptate de instituțiile Uniunii, însă, conform unei jurisprudențe constante, în cadrul cooperării judiciare create prin articolul respectiv, CJUE, plecând de la elementele dosarului, poate furniza instanței naționale elementele de interpretare a dreptului Uniunii care ar putea să îi fie utile în aprecierea efectelor uneia sau ale alteia dintre
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
adoptarea deciziilor de numire a acestor conducători trebuie să fie concepute astfel încât să îndeplinească cerințele amintite la punctul 199 din prezenta hotărâre“ (paragrafele 202-204 din hotărâre). ... 66. Așadar, atât în Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, cât și în jurisprudența sa din cauze similare [Hotărârea din 19 noiembrie 2019, A. K. și alții (Independența Camerei Disciplinare a Curții Supreme), C-585/18, C-624/18 și C-625/18, EU:C:2019:982], CJUE acceptă, de principiu, că interimatul, în situații de felul celei în cauză, nu este de
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
aflată la discreția Executivului care ar avea astfel libertatea de a adopta oricând, în regim de urgență, acte normative cu caracter de lege. Așadar, este exclusă de plano o intervenție subiectivă a Executivului prin intermediul ordonanței de urgență. ... 80. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la art. 115 alin. (4) din Constituție (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
Din cuprinsul prevederilor legale enunțate anterior rezultă că legiuitorul a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile - astfel cum au fost acestea decelate în jurisprudența instanței supreme dezvoltată pe marginea mecanismului procedural în discuție -, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; ... b) cauza care face obiectul judecății să se
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
drept care să prezinte caracter de noutate, se constată însă că o asemenea problemă de drept nu există la data întocmirii prezentului raport. ... 55. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a arătat în jurisprudența sa că art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „chestiune de drept“. ... 56. Astfel, prin Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
că aceste norme impun cerința ca problema de drept soluționată diferit de instanțe să decurgă exclusiv din interpretarea și aplicarea diferită a unui text de lege, întrucât conceptul de „problemă de drept“ este mai cuprinzător decât atât. ... 58. Printr-o jurisprudență constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor de unificare s-a reținut că noțiunea de „problemă de drept“ (în ceea ce privește recursul în interesul legii) și cea de „chestiune de drept“ (în contextul hotărârilor prealabile
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
consecință, modificarea legislativă intervenită după formularea sesizării de față se va aplica, de principiu, și cauzelor aflate pe rolul instanțelor la data intrării sale în vigoare, inclusiv celor aflate în calea de atac a apelului, astfel cum se arată în jurisprudența anterioară a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - atât în decizia citată, nr. 46 din 7 iunie 2021, cu referire expresă la modificarea art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, cât și anterior, prin Decizia nr. 80 din
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
condițiile în care textul de lege aplicabil nu este clar și previzibil. Depune la dosar și note scrise în sensul celor susținute oral. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența constantă a Curții Constituționale. Consideră, totodată, că motivele invocate în sprijinul admiterii excepției țin mai mult de interpretarea și aplicarea textului de lege criticat. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 29 iunie
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
octombrie 2015, pronunțată în Cauza Perinçek împotriva Elveției, paragraful 133, sau Hotărârea din 27 iunie 2017, pronunțată în Cauza Satakunnan Markkinapörssi Oy și Satamedia Oy împotriva Finlandei, paragraful 143). ... 22. În mod similar, Curtea Constituțională a statuat, în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că, având în vedere principiul generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
însuși, pe cale jurisprudențială, adică substituindu-se legiuitorului, condițiile de decelare între cele două conduite posibile prevăzute de lege, respectiv emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire sau trimiterea dosarului spre reevaluare. ... 26. Față de o astfel de critică, Curtea reamintește jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prin care s-a reținut că interpretarea și aplicarea unor asemenea texte depind de practică (hotărârile din 25 mai 1993 și 15 noiembrie 1996, pronunțate în cauzele Kokkinakis împotriva Greciei, paragraful 40, și Cantoni împotriva
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
sale, motivarea acesteia, în loc să se raporteze la situația concretă și actuală a autorului excepției, vizează aspecte care pun în discuție egalitatea în drepturi a unor persoane străine raportului juridic concret, aflat pe rolul instanței a quo. Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, controlul exercitat pe calea excepției de neconstituționalitate este unul concret (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
unor drepturi și libertăți poate fi restrâns, însă, atât timp cât din 30 în 30 de zile se emit noi acte normative care restrâng drepturi sau libertăți fundamentale, se poate afirma că aceste drepturi au fost anulate. Amintește că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că arestarea preventivă nu poate depăși 6 luni. Autorul excepției mai arată și că restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți pe perioada pandemiei de COVID-19 se face în baza factorilor de risc și
DECIZIA nr. 9 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255857]
-
în vederea copierii sau extragerii datelor de pe acestea. Or, și aceste norme încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, fiind lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, nerespectând exigențele de calitate a legii stabilite de acest text constituțional și jurisprudența constantă a Curții Constituționale. Apreciază că pentru respectarea exigenței constituționale de claritate a legii se impune ca orice normă să aibă în cuprinsul său dispoziții clare și precise care să reglementeze conținutul și aplicarea măsurii de ingerință și să statueze
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255840]
-
adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, cât și prin raportare la inițiativa legislativă inițială, fapt care a modificat substanțial obiectul de reglementare al inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator. Raportând considerentele de principiu din jurisprudența Curții Constituționale cu privire la principiul bicameralismului la cauza de față, se observă că forma inițiatorului a suferit extrem de multe modificări, raportul comisiilor Camerei Deputaților care au fost sesizate în fond conținând 450 de amendamente admise, care au modificat
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255840]
-
a) teza întâi din Constituție și de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea dea treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea menționată, constatarea
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255840]
-
ultimei ore din programul de lucru al acestei instituții, fiind create termene diferite de cele prevăzute de lege. În contextul criticilor de neconstituționalitate se face trimitere la Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la accesibilitatea și previzibilitatea legii, la Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile
DECIZIA nr. 28 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255858]
-
-a contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât art. 5 din Legea nr. 101/2016 are o redactare clară și neechivocă, respectând exigențele de calitate a legii, astfel cum acestea au fost conturate prin jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, iar modul de calcul al termenelor procedurale nu reprezintă prin el însuși o încălcare a accesului la un tribunal, fiind inerent pentru soluționarea legală a căilor de atac. ... 7. Potrivit dispozițiilor
DECIZIA nr. 28 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255858]
-
termenele de contestare mai sus învederate sunt aplicabile în mod corespunzător. ... 19. În ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea Constituțională a constatat, în jurisprudența sa, că autoritatea legiuitoare are obligația de a edicta norme care să respecte aceste trăsături. În acest sens, potrivit art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „textul legislativ
DECIZIA nr. 28 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255858]
-
respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare [a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012]. ... 20. De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, în evaluarea noțiunii de previzibilitate trebuie avută în vedere și întinderea acesteia, care depinde, într-o largă măsură, de caracterul necondiționat și suficient de precis al normei, de conținutul textului respectiv, de domeniul la
DECIZIA nr. 28 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255858]
-
din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31]. ... 22. Față de această împrejurare, aplicând considerentele de principiu cu privire art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta privind calitatea legii, astfel cum au fost dezvoltate prin jurisprudența instanței de contencios constituțional, Curtea constată că Legea nr. 101/2016 prevede termene clare și precise, aplicabile în funcție de specificul procedurii, de calea de atac urmată de către părțile interesate și de valoarea estimată a procedurii de achiziție publică și
DECIZIA nr. 28 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255858]
-
își pot exercita drepturile lor procesuale, inclusiv în situația în care împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. Or, dispozițiile criticate sunt tocmai o aplicare a acestor prevederi constituționale. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen fără intenția de a restrânge accesul liber la justiție, de care, în mod evident, cei interesați pot beneficia în cadrul termenului
DECIZIA nr. 28 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255858]