908 matches
-
penitenciarul Aiud, fiind eliberat la 1 august 1964, grațiat prin Decretul nr. 411/1964. Odată eliberat, va fi permanent sub urmărire "organelor de Securitate" până în 22 decembrie 1989, posibil și după această dată. Petre Țuțea a fost foarte atras de jurnalistică, deși nu a putut niciodată să scrie atât cât ar fi vrut. Încă din timpul doctoratului își începe activitatea jurnalistică devenind colaborator al ziarului tineretului național țărănesc alături de Bazil Gruia. Inițial, pe când începuse să se afirme în calitate de jurnalist, Petre Țuțea
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]
-
născut în 1944 la Södertälje, oraș aflat la sud de Stockholm. Mama sa provenea dintr-o familie norvegiană înstărită, iar tatăl era fiul unui intendent la ambasada franceză din Suedia. După studii de drept întrerupte, Guillou a intrat în domeniul jurnalisticii. Prima victorie personală în acest domeniu a fost lansarea unui reportaj despre internatul Solbacka și scandalosul sistem de sancțiuni ce se practicau acolo în numele „educației camaraderești“. La scurt timp după publicare reportajului, internatul a fost desființat. Dupa ce a dezvăluit
Jan Guillou () [Corola-website/Science/298959_a_300288]
-
1885 a absolvit stagiul de avocatură efectuat la Viena și Salzburg. În cele din urmă nu a practicat dreptul, nemulțumit fiind, cum s-a exprimat, de „bariera de sticlă”, care punea obstacole carierei juriștilor evrei și fiind totodată atras de jurnalistică și literatură. A fost, între altele, autorul unor drame și comedii în limba germană. Prima care care exprima ideile unui stat evreiesc a fost „Altneuland”, roman utopic scris în limba germană. Ediția a II-a, apărută la Leipzig în 1902
Theodor Herzl () [Corola-website/Science/303123_a_304452]
-
românele sale, cum sunt pasajele despre faimosul « doukipudonktan » cu care începe românul "Zazie". Acum termină primul său roman, " Le Chiendent", care va fi publicat în 1933. (Cu această ocazie a fost creat premiul literar Prix des Deux-Magots). A trait din jurnalistică, si începând cu 1938 a lucrat la Editură Gallimard, unde a fost pe rând traducător din limba engleză, membru al Comitetului de lectură și director al Enciclopediei Pleiade. A mai făcut parte din Academia Goncourt, din College de Pataphysique -și
Raymond Queneau () [Corola-website/Science/305043_a_306372]
-
România literară" și apoi a publicat mai mult de 25 de volume. Colaborează la „România literară", „Luceafărul", „Tribuna", „Convorbiri literare", „Vatra", „Viața Românească" (unde a fost și redactor principal timp de 27 de ani). Este și profesor la Facultatea de Jurnalistică și membru al Uniunii Scriitorilor din România (făcând parte din consiliul USR, filiala București). În prezent este coordonator al colecției "Sapienția" a Editurii Paralela 45. Din 1990 structurează și coordonează Centrul de Practică Isihastă din București. Tot în 1990 devine
Vasile Andru () [Corola-website/Science/298879_a_300208]
-
în urma unei altercații cu noul director, prilej cu care mai multe organizații civice și-au exprimat sprijinul față de ea. a dat TVR în judecată obținînd anularea desfacerii contractului de muncă și peste 1 miliard de lei vechi despăgubiri. A predat jurnalistică la Universitatea de Vest din Timișoara. În 2005 a fost propusă pentru funcția de directoare a TVR, dar pînă la urmă n-a mai avut sprijinul politic necesar. Este directoare a filialei Institutului Cultural Român de la Budapesta.
Brîndușa Armanca () [Corola-website/Science/311199_a_312528]
-
ani, Viorel Trifa a obținut licența în teologie "cum laude". După terminarea studiilor de teologie, audiază cursuri de filosofie la Universitatea din București, iar în 1939 se înscrie la Universitatea din Berlin, unde urmează două semestre cursuri de istorie și jurnalistică. În anii studenției, Trifa face parte din Mișcarea Legionară (descrisă de Alexandru Crețianu ca o mișcare paramilitară fascistă, stil SS) și din expresia sa politică, partidul Garda de Fier, în care calitate devine redactor al gazetei „Libertatea” din Orăștie, iar
Valerian Trifa () [Corola-website/Science/300716_a_302045]
-
Bostan, între economie și literatura” (Flacăra Iașului, Secțiunea Cultural, 17 noiembrie 2005): Val Condurache, "Ionel BOSTAN - scriitor și personaj" (Ziarul de Iași, 15 noiembrie 2004): http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z is/news/scriitor si personaj 117286.html Conf.univ.dr. Florea Ioncioaia, Departamentul de Jurnalistică al Universității “Al. I. Cuza” Iași "Reveriile unui inspector fiscal" (Ziarul de Iași, 29 decembrie 2003):
Ionel Bostan () [Corola-website/Science/310392_a_311721]
-
Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza”, Constanța (1983), Școala Militară de Ofițeri Activi de Geniu, Construcții și Căi Ferate, Rm. Vâlcea (1986), Facultatea de Drept a Universității „Hyperion”, București (1998); master în Jurnalism și Relații publice la Facultatea de Jurnalistică a Universității „Lucian Blaga”, Sibiu (2005). În cei peste 25 de ani de carieră, a îndeplinit funcții precum: comandant de subunitate, șef de comenduire de transporturi militare (Petroșani, 1989), redactor și redactor-șef în presa militară (1999-2010), director adjunct ș.a.
Dan Gîju () [Corola-website/Science/327257_a_328586]
-
o parte din redacție, și a fondat Gândul, devenind directorul ziarului. Un pasionat de tenis și de filme, publică adesea cronici dedicate ambelor domenii. Are un doctorat în cinematografie, cu o teză pe tema propagandei și manipulării în filmul românesc. Jurnalistica sa e caracterizată de o înaltă plasticitate a limbajului, precum și de exprimarea de judecăți tăioase, inechivoce și pesimiste. Cristian Tudor Popescu s-a născut la data de 1 octombrie 1956 în orașul București. A absolvit în anul 1981 Facultatea de
Cristian Tudor Popescu () [Corola-website/Science/300100_a_301429]
-
primit titlul de Cetățean de onoare al municipiului Dorohoi. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști (1990), al Uniunii Artiștilor Plastici (1994), al Uniunii Scriitorilor din România (1995) și al Asociației Scriitorilor Botoșăneni (2001). Concomitent cu activitatea literară și cu cea jurnalistică susține și creează o bogată operă plastică (sculptură, linogravură, acuarelă, ceramică-sticlă și pictură) expusă în 10 expoziții personale atât în țară cât și în străinătate în perioada 1976-2001. Participă la tabere naționale de creație ale UAP la Dorohoi (1986 și
Augustin Eden () [Corola-website/Science/307681_a_309010]
-
în schimb un serviciu alternativ de doi ani (1972-1974) ca voluntar VISTA atașat Fundației de Asistență Legală din Districtul Cook. Între 1973 și 1976 a condus concursuri de șah, iar între 1976 și 1978 a fost instructor de engleză și jurnalistică la Universitatea Clarke (pe atunci Colegiul Clarke) din Dubuque, IA, unde a fost scriitor rezident între anii 1978 și 1979. La începutul anilor '70 Martin a scris povestiri de ficțiune și, deși începutul carierei sale de scriitor profesionist nu a
George R. R. Martin () [Corola-website/Science/321531_a_322860]
-
catedra de filologie a Facultății de Litere de la Universitatea „Vasile Alecsandri”, Bacău. În prezent, profesor asociat la Institutul de Studii Europene „Ștefan Lupașcu” - Facultatea de Științe și Litere, Departamentul de științe ale comunicării, specializarea Jurnalistică, unde predă cursurile: Literatură și Jurnalistică (Scriitori jurnaliști), Retorica discursului publicistic, Relații publice și Publicitate. Debut literar, cu proză, în revista „Alma Mater” (Universitatea „Al.I.Cuza”, Iași, 1970). Debut în volum, prin concurs, în 1981 (Editura Junimea). Colaborează la „Opinia studențească”, „Cronica (revistă de cultură)|Cronica
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
un post de televiziune cu obiective educaționale, care funcționează în regim non-profit, fără alocație bugetară. Pentru realizarea emisiunilor săptămânale, Teleuniversitatea Timișoara colaborează cu departamentul Comunicații al Facultății de Electronică și Telecomunicații din cadrul Universității “Politehnica” din Timișoara, precum și cu departamentul de Jurnalistică al Facultății de Științe Politice, Filozofie și Comunicare din cadrul Universității de Vest. Teleuniversitatea Timișoara are o audiență specifică, tânără și dinamică cu o rată de audiență de 56% in mediul universitar și 17,6% în Timișoara (sondaj 2000). Alte posturi
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Aradului” și “Libertatea Aradului”. Din 1993: Președintele Fundației Culturale “Ioan Slavici” din Arad și redactor șef al revistei de cultură “Relief” editată de Fundația “Ioan Slavici”. 1992-1994: Lector universitar asociat la catedra de “Teoria și practica presei” a Facultății de jurnalistică din Arad din cadrul Universității de Vest “Vasile Goldiș” din Arad. 1994 - 2004: Președintele Filialei din Arad a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România 1995-2000: Corespondent special pentru județul Arad al Agenției Naționale de presă ROMPRESS. 2000-2004: Expert pe probleme politice la
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
său. De asemenea a scris textul unor cântece de muzică ușoară, precum și scenariul unui serial de televiziune difuzat pe Canalul 2. A fost o vreme presenter în mass media pentru Banca Hapoalim. În ianuarie 2012, Lapid a anunțat că părăsește jurnalistica pentru a începe o carieră politică. La 30 aprilie 2012 el a anunțat crearea unui partid nou, Yesh Atid, cu orientare liberală, de centru, al cărui obiectiv declarat este reprezentarea intereselor „păturii mijlocii”, care este de fapt majoritatea populației Israelului
Yair Lapid () [Corola-website/Science/328879_a_330208]
-
la cotidianul bucureștean "Steagul" condus de către Alexandru Marghiloman și apoi, de-a lungul anilor, redactor la "Adevărul", "Dimineața" și la "Cuvântul". De asemenea, a publicat articole și cronici dramatice în "Timpul", "Ecoul", "Rampa", "Dimineața" și "Adevărul". Dem Theodorescu vedea în jurnalistică o temută armă pentru asanarea răului social, pentru demascarea politicianismului venal, a demogagiei și a inechităților sociale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Roești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
satul Mingir, raionul Hîncești, RSS Moldovenească, URSS. Și-a petrecut copilăria în trei sate vecine, Horjești, Mingir și Cărpineni. A absolvit facultatea de electrofizică a Institutului Politehnic din Chișinău, facultatea de filologie a Universității de Stat din Moldova, facultatea de jurnalistică și științe de comunicare a Universității Libere Internaționale din Moldova, Universitatea de Stat din Letonia. A făcut cursuri de jurnalism practic în Florida, SUA (1994) și cursuri de administrație publică în Olanda (2001). În tinerețe a jucat fotbal la nivel
Valeriu Reniță () [Corola-website/Science/333407_a_334736]
-
România literară" și apoi a publicat mai mult de 25 de volume. Colaborează la „România literară", „Luceafărul", „Tribuna", „Convorbiri literare", „Vatra", „Viața Românească" (unde a fost și redactor principal timp de 27 de ani). Este și profesor la Facultatea de Jurnalistică și membru al Uniunii Scriitorilor din România (făcând parte din consiliul USR, filiala București). În prezent este coordonator al colecției "Sapienția" a Editurii Paralela 45. Din 1990 structurează și coordonează Centrul de Practică Isihastă din București. Tot în 1990 devine
Vasile Andru () [Corola-website/Science/298975_a_300304]
-
și politician român din Republica Moldova, care între anii 1994 - 2009 a deținut funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. s-a născut la data de 24 septembrie 1965 în comuna Crihana Veche (raionul Cahul). În anul 1989 a absolvit Facultatea de Jurnalistică a Universității de Stat din Moldova. A lucrat în calitate de colaborator științific la Muzeul Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” (1989-1991), apoi de șef al Departamentului Culte din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor (1991-1994). Între 1994 și 2009 a fost deputat în Parlamentul
Vlad Cubreacov () [Corola-website/Science/302537_a_303866]
-
profesor de limba germană și muzeolog la Muzeul Simu. Din 1967 până în 1990 a lucrat ca redactor, respectiv ca redactor șef adjunct (1985-1990), la revista de limbă germană "Neue Literatur" din București, organ al Uniunii Scriitorilor. Redactor fiind, a studiat jurnalistica la fără frecvență (1978-1983). Din 1966 pâna în 1972 a fost secretar al Cenaclului literar german din București, care se întrunea la Casa scriitorilor "Mihail Sadoveanu", iar din 1972 pâna în 1976 a condus Clubul "Poesieclub" al casei de cultură
Claus Stephani () [Corola-website/Science/309733_a_311062]
-
Remus () este un jurnalist, scriitor și politician român. La alegerile din 2016 a obținut un mandat de senator de Cluj din partea USR. A absolvit Colegiul Național „Decebal” din Deva (1992) și a studiat Dreptul și Jurnalistica la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (1992-1997). A debutat în presa scrisă și în radio în 1993, acoperind toate domeniile jurnalistice (sport, social, politic, cultură, economic), colaborând atât cu presa locală ("Clujeanul, Ieșeanul, Deveanul, Bihoreanul"), cât și cu cea națională ("Ziarul
Mihai Goțiu () [Corola-website/Science/330581_a_331910]
-
echilibrată analiză a unor maladii socio-politice și economice de sistem, deopotrivă naționale, multi- și transnaționale”. Este prezent în multe reviste și antologii literare din România, Ungaria și Italia, precum și în presa internațională ("Presseurope, Eurotopics, Open Democracy"). Colaborator al Departamentului de Jurnalistică (2007-2009) și al Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie (din 2008) de la Universitatea Babeș-Bolyai. Premiat la Festivalul internațional Lucian Blaga. În februarie 2012, împreună cu membri ai Campaniei "Salvați Roșia Montană", a realizat primul demers de tip „Yes Men” din România
Mihai Goțiu () [Corola-website/Science/330581_a_331910]
-
editor mass media la "Evenimentul Zilei" (2005-2006). În prezent este "managing partner" la Comănescu SRL (consultanță media), iar printre clienții săi se numără Coca-Cola România și OMV Group/Petrom. a fost admis la facultatea de mecanică, în 1987. În domeniul jurnalisticii a debutat, la o revistă studențească, cu un articol despre faptul că e sesiune de examene și că preferă să scrie respectivul articol decât să învețe. A renunțat la Politehnică în 1991 și s-a făcut ziarist, meserie care l-
Iulian Comănescu () [Corola-website/Science/326550_a_327879]
-
februarie 1952, în localitatea Kargapolie din regiunea Kurgan (Rusia), într-o famile de deportați basarabeni. În anul 1969, devine student la Facultatea de Litere, secția Jurnalism, a Universității din Chișinău. În anul 1971, este transferat "prin selecție” la Facultatea de Jurnalistică a Universității de Stat din Minsk - Belarus, ale cărei cursuri le absolvă în anul 1974. А fost membru ULCT din anul 1966 și membru PCUS din anii studenției. Fratele său, Ivan Diacov, este jurist și până în noiembrie 2015 a fost
Dumitru Diacov () [Corola-website/Science/302534_a_303863]