991 matches
-
completările ulterioare. ... (2) Comisia de disciplină din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție se constituie prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție. Capitolul XI Programul de funcționare al Înaltei Curți de Casație și Justiție în raporturile cu justițiabilii Articolul 100 (1) Programul de funcționare al Înaltei Curți de Casație și Justiție începe, de regulă, la ora 8,00 și se termină la ora 16,00. ... (2) Pentru motive temeinice președintele și vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242776_a_244105]
-
menționat. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în ceea ce privește art. 27 din Codul de procedură penală și art. 23 din Legea nr. 92/1992 , că acestea "sunt discriminatorii, totalitare, inchizitoriale", drepturile și principiile invocate nemaifiind garantate "��n situația în care justițiabilul nu poate exercita un recurs efectiv la o instanță națională." În ceea ce privește art. 278 din Codul de procedură penală, se susține că este neconstituțional, deoarece "prevede expres și limitativ posibilitatea de a fi controlată soluția dată de procuror doar de către primul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169857_a_171186]
-
nr. 71.665/01, pct. 50, 11 ianuarie 2007). În aceste condiții, părțile la un litigiu trebuie deci să aibă posibilitatea de a preciza dacă li se pare că un document necesită observații din partea lor. Ține, în special, de încrederea justițiabililor în funcționarea justiției: aceasta se bazează, printre altele, pe asigurarea că s-au putut exprima cu privire la orice probă aflată la dosar (Niderțst-Huber, citată anterior, pct. 27 și 29, și Werz împotriva Elveției, nr. 22.015/05, pct. 53, 17 decembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276106_a_277435]
-
și MKB Romexterra Bank - S.A. Sucursala Timișoara, într-un dosar având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât restrâng abuziv mijloacele procedurale de apărare ale justițiabililor, prin limitarea invocării de către persoanele vătămate în drepturile lor a apărărilor de fond în cadrul contestației la executare. De asemenea, aceste dispoziții din Codul de procedură civilă restrâng obiectul cercetării judecătorești în cadrul acestui litigiu. Prin faptul că respectivele dispoziții legale nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236214_a_237543]
-
Codul de procedură civilă din 1865, se susține că, pe de o parte, acestea reprezintă opțiunea legiuitorului, în exercitarea prerogativelor sale prevăzute la art. 126 alin. (2) din Constituție, iar, pe de altă parte, ele realizează o veritabilă protecție a justițiabililor împotriva încercărilor nejustificate de tergiversare a soluționării cauzelor, prin suspendarea judecării acestora, chiar și în situații ce nu justifică rațional dispunerea acestei măsuri procesuale. Cu privire la dispozițiile art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, se arată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252896_a_254225]
-
nu poate fi în contradicție cu prevederile Constituției României, atât timp cât urmărește s�� asigure bună funcționare a instalațiilor cu grad de pericol în exploatare și prin această apară viață și integritatea cetățenilor. Exprimându-și opinia, instanța apreciază că unii învinuiți sau justițiabili invocă neconstituționalitatea unor legi sau a unor texte de lege cu gândul că societatea noastră și statul român au pășit pe calea democrației și că unele legi sau texte de legi nu ar mai corespunde în raport cu Constituția noastră democrată. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118325_a_119654]
-
numărul dosarului, numele său denumirea părților, obiectul pricinii, starea de arest, termenele de judecată, numărul și data hotărârii, inițialele judecătorului însărcinat cu redactarea hotărârii, indicele statistic și poziția din registrul de executări penale. ... (2) Înainte de a fi puse la dispoziția justițiabililor sau predate pentru ședința de judecată, dosarele trebuie să aibă toate filele cusute și numerotate. ... (3) În cazul în care dosarul urmează a fi înaintat la instanța de apel sau recurs ori la alta autoritate sau se depune în conservare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256015_a_257344]
-
sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, ori de ministrul justiției. ... (2) Controlul constă în verificarea eficienței manageriale, a modului în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competență parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate. ... (3) Ministrul justiției poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178922_a_180251]
-
instanțe independente și imparțiale. 6. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile criticate din Codul de procedură civilă nu contravin principiilor constituționale invocate, legiuitorul fiind suveran în stabilirea modalităților și procedurilor privind realizarea drepturilor justițiabililor, instituind în acest sens procedura scrisă, prealabilă, de regularizare a cererii de chemare în judecată. În ce privește art. 19 și art. 53 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , arată că dreptul oricărei persoane de a se adresa justiției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263787_a_265116]
-
completul de judecată, numărul dosarului, numele părților, obiectul pricinii, starea de arest, termenele de judecată, numărul și data hotărârii, inițialele judecătorului însărcinat cu redactarea hotărârii, indicele statistic și poziția din registrul de executări. ... (2) Înainte de a fi puse la dispoziția justițiabililor sau predate pentru ședința de judecată, dosarele trebuie să aibă toate filele cusute și numerotate. ... (3) În cazul în care dosarul urmează a fi înaintat la instanța de apel sau recurs ori la altă autoritate sau se depune în conservare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161388_a_162717]
-
anulare a ordonanței cu somația de plată constituie o cale de atac, totuși ea urmează a fi judecată [...] de un complet format dintr-un singur judecător", ceea ce "îngrădește, în mod indirect, accesul la justiție [și] creează o diferențiere anticonstituțională față de justițiabilii care beneficiază la același nivel jurisdicțional de judecată [de un] complet format din doi judecători". Judecătoria Ploiești apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175437_a_176766]
-
a principiului consacrat la art. 53 alin. (1) din Constituție, conform căruia cetățenii au obligația să contribuie prin impozite și taxe la cheltuielile publice. Așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, este legal și firesc că justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de instanțele judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 7 din 2 martie 1993, rămasă definitivă prin Decizia nr. 39 din 7 iulie 1993
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140109_a_141438]
-
plus, nu se mai poate vorbi de existența unui "just echilibru între părțile în proces" de vreme ce Guvernul, care este parte în proces, a reglementat situația juridică ce a dat naștere litigiilor privind dreptul la pensie. De asemenea, este limitată posibilitatea justițiabililor de a se adresa direct instanțelor de contencios administrativ pentru soluționarea unor litigii care aveau ca obiect un drept legitim. Astfel, procedura de suspendare a unei ordonanțe de urgență este extrem de greoaie, în condițiile în care, după introducerea acțiunii în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242134_a_243463]
-
cât nu se urmărește anularea drepturilor obținute în urma recalculării, așa cum de altfel reiese din conținutul art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 . Cât privește susținerea autorilor excepției potrivit căreia dispozițiile actului normativ criticat ar limita accesul justițiabililor la instanțele de judecată, Curtea constată că aceasta este lipsită de temei, de vreme ce prevederile art. 21 din Metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242134_a_243463]
-
atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, cunoașterea și capacitatea de a pune în practică politicile publice din domeniul justiției, strategiile naționale și secvențiale în domeniul justiției și respectarea principiului repartizării aleatorii; ... c) comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței și transparența actului de conducere; ... d) folosirea adecvată a resurselor umane și materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, raportul resurse investite-rezultate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256630_a_257959]
-
a) folosirea adecvată a resurselor umane și materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obținute, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesionale și repartizarea sarcinilor în cadrul parchetelor; ... b) comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul parchetului și transparența actului de conducere; ... c) îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, cunoașterea și capacitatea de a pune în practică politicile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256630_a_257959]
-
Marin Frunză într-o cauză civilă în pretenții, în contradictoriu cu Casa de Economii și Consemnațiuni - C.E.C. - Ș.A. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile legale criticate contravin art. 16 din Constituție, întrucat creează discriminare între cetățeanul deponent justițiabil, pe de o parte, și Casa de Economii și Consemnațiuni - C.E.C. - Ș.A. și statul român, pe de altă parte, întrucât acestea din urmă nu trebuie să plătească taxa de timbru judiciar. Judecătoria Galați apreciază că dispozițiile art. 8 lit. c
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143522_a_144851]
-
din Constituție", prin aceea că, scutind Casă de Economii și Consemnațiuni - C.E.C. - Ș.A. de plata taxelor de timbru pentru acțiunile judiciare sau arbitrale, precum și pentru orice alte acte în legătură cu activitatea ei, acorda acesteia și statului un privilegiu "în raport cu cetățeanul deponent justițiabil". În legătură cu această susținere Curtea reține că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 66/1996 , republicata, "Casă de Economii și Consemnațiuni, denumită prescurtat C.E.C., persoană juridică română de drept privat, se reorganizează în societate bancară pe acțiuni, cu acționar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143522_a_144851]
-
și a unei foarte bune reputații morale a celor care dețin funcția de executor judecătoresc. Se mai arată că, pentru a-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiile, executorii judecătorești au nevoie de încrederea opiniei publice și, în mod special, a justițiabililor, iar această încredere ar putea fi afectată de existența antecedentelor penale și de lipsa unei bune reputații. Se susține, de asemenea, că dispozițiile critice sunt aplicate tuturor persoanelor care solicită admiterea în profesia anterior menționată, motiv pentru care nu poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250450_a_251779]
-
lit. d) din Legea nr. 188/2000 au fost reglementate în vederea asigurării nu numai a unei înalte pregătiri profesionale, ci și a unei foarte bune reputații morale a persoanelor ce dețin funcția de executor judecătoresc, reputație menită să asigure încrederea justițiabililor în actele îndeplinite de aceștia, încredere ce ar putea fi afectată de existența antecedentelor penale, chiar și a celor care nu au legătură cu exercitarea profesiei. De altfel, potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 303
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250450_a_251779]
-
sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, ori de ministrul justiției. (2) Controlul constă în verificarea eficienței manageriale, a modului în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competență parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate. ... (3) Ministrul justiției poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184217_a_185546]
-
criză, raportul resurse investite-rezultate obținute, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesionale și repartizarea sarcinilor în cadrul instanțelor sau parchetelor. ... (4) La verificarea comportamentului și comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței sau parchetului și transparența actului de conducere. ... (5) La verificarea asumării responsabilității vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuțiilor prevăzute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184217_a_185546]
-
modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 95. - (1) Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanțelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduită necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligațiilor profesionale în raporturile cu justițiabilii ori săvârșirea de către aceștia a unor abateri disciplinare." 99. La Titlul IV, titlul Capitolului ÎI se modifică și va avea următorul cuprins: "Capitolul ÎI Răspunderea disciplinară a judecătorilor și procurorilor" 100. Articolul 96 se modifică și va avea următorul cuprins
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184217_a_185546]
-
și 61 din Constituție. În acest sens, arată că, prin "atribuirea competenței materiale unei anumite instanțe", art. 22 din Legea nr. 544/2001 îngrădește accesul liber la justiție prevăzut de art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, potrivit căruia justițiabilul are "dreptul să aleagă liber și neîngrădit calea de atac". Art. 22 încalcă art. 21 din Constituție și prin aceea că este "ambiguu" și "neclar" în privința termenului de introducere a acțiunii la instanța competentă, astfel că este posibil ca, la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188038_a_189367]
-
raportul resurse investite - rezultate obținute, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesionale și repartizarea sarcinilor în cadrul instanțelor sau parchetelor. ... (4) La verificarea comportamentului și comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței sau parchetului și transparenta actului de conducere. ... (5) La verificarea asumării responsabilității vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuțiilor prevăzute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170683_a_172012]