1,882 matches
-
trebuie create bariere „absolute” între kinetoterapia pasivă și cea activă. Cu cât aceste limite - pur teoretice, în concepția autorilor - vor fi mai rapid înțelese și acceptate, cei care vor percepe acest nou orizont conceptual vor fi beneficiarii prestațiilor noastre, ale kinetoterapeuților. În exercițiile izokinetice se întâlnesc cele două forme de bază ale contracțiilor musculare: inițial izometrice, iar apoi izotonice. În prima fază, când i se solicită pacientului să inițieze mișcarea, acesta încearcă să deplaseze segmentul; dar rezistența de învins fiind prea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
dorsal, cu brațul afectat pe lângă corp. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a brațului, CP pe umăr. Acțiunea: abducția brațului. Fig. IX.21 a, b Φ INDICAȚII METODICE: Se solicită pacientului să-și orienteze atenția asupra acțiunii kinetoterapeutului. Se urmărește ca în timpul deplasării pasive a segmentului pacientul să încerce o contracție (atât cât este posibil) a grupelor de mușchi aferente (F2). υ Pacientul: așezat pe taburet, brațul pe lângă corp, cotul în flexie la 90°. ω KT este plasat
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
precum și structurile și conduitele perceptiv-motrice. Afectarea cu preponderență a schemei corporale, a lateralității, a orientării și organizării temporo-spațiale îl determină pe KT să includă în planul terapeutic și elemente de recuperare în relație cu psihomotricitatea. Verificarea acestor componente îi permit kinetoterapeutului să analizeze modul în care pacientul execută gesturile uzuale, pentru a reuși să selecționeze, în etapele procesului de recuperare, acele mijloace care sunt în măsură să refacă engramele senzitivo-senzoriale și cele motorii. Aprecierea capacității de executare a unor gesturi se
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în execuție; - poziția mâinilor în timpul efectuării gesturilor este în acord cu scopul urmărit; - pacientul este în măsură să-și perceapă corect propriul corp, în condițiile unei independențe a segmentelor corporale în raport cu trunchiul. Evaluarea nivelului psihomotric al abilităților gestuale îi permit kinetoterapeutului să includă în planul de recuperare exerciții și jocuri care să contribuie la refacerea engramelor senzitivo-senzoriale și motorii. În acest sens, acțiunile sunt orientate spre: • recunoașterea părților componente ale propriului corp sau ale KT; • recunoașterea și denumirea unor obiecte; • modul
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
cunoscute. Cu această ocazie, pacientul redobândește deprinderea de a acționa în condiții diferite pentru a găsi, apuca, manevra și plasa un obiect într-un loc bine stabilit, prin mișcări ce solicită elementele componente ale abilităților manuale. Spiritul de inițiativă al kinetoterapeutului este de natură să lărgească sfera acestor mijloace, cu scopul de a diversifica exercițiile și jocurile prin intermediul cărora se poate acționa în procesul de recuperare a mâinii. Indiferent de sistemul folosit, KT trebuie să aibă în atenție acele mijloace care
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în axele și planurile lor fiziologice de mișcare. O atenție deosebită se acordă atât posturării corporale, cât și poziției de lucru a membrului superior în ansamblu, nu numai a pumnului și a mâinii. Această regulă este fundamentală, întrucât îi permite kinetoterapeutului să utilizeze cele mai corecte prize și contraprize la nivelul segmentului ce urmează să fie prelucrat. Progresivitatea pentru membrul superior, în special pentru mână, este condiționată în primul rând de existența libertății de mișcare la nivelul tuturor articulațiilor, pentru a
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
baza bunei desfășurări a terapiei recuperatorii: aparatele și instalațiile sunt puse în acord cu restantul lorfuncțional și sunt protejate pentru evitarea accidentelor și asigură condiții optime de lucru. Bilanțul funcțional al membrului superior Evaluarea gradului de deficit motor îi permite kinetoterapeutului să cunoască restantul funcțional al afecțiunii și să întocmească planul de recuperare, și să urmărească etapizat evoluția, pentru a fi în măsură să evalueze, în final, beneficiile terapeutice realizate. Pentru a fi lucrativă, evaluarea restantului funcțional trebuie să cuantifice toți
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Profesia locul de muncă Diagnosticul c) Patologia membrului superior Patologia mâinii este deosebit de complexă, ceea ce reclamă o examinare atentă și un diagnostic cât mai precis. Prezentarea succintă a principalelor modificări de formă și de patogenie este de natură să ofere kinetoterapeutului posibilitatea de a înțelege complexitatea acestui segment de membru, precum și unele modalități prin intermediul cărora să se poate acționa în sensul corectării unui eventual deficit motor instalat. Pentru practica kinetoterapeutică, un interes deosebit îl prezintă mâna posttraumatică, urmată în ordine de
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
selecție și combinare judicioase a mijloacelor de tratament subordonate aceleiași etape, precum și o cooperare absolută a pacientului (Génot et al., 2001). La cele enumerate mai sus, efectuarea periodică a bilanțurilor mio-neuro-artro-kinetice trebuie considerată o cerință sine qua non a activității kinetoterapeut ice, pentru a avea cunoștință din timp de succesele sau insuccesele mijloacelor și metodelor terapeutice la care s-a apelat. Etapele educării sau reeducării mersului în viziunea kinetoterapiei pasivetc " Etapele educării sau reeducării mersului în viziunea kinetoterapiei pasive" O bună
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
care trebuie să elimine toate eventualele neînțelegeri dintre aceștia, precum și să ajute la înțelegerea și explorarea în fiecare moment a trăirilor interioare ale pacientului, la găsirea unei punți de legătură prin care să se aducă la un numitor comun intențiile kinetoterapeutului și disponibilitățile pacientului, esențiale pentru a reuși armonizarea planului și a sistemului de mijloace cu dorințele și aspirațiile lui de a-și recupera sănătatea pierdută (Marcu, 1997). 3. Reacțiile obținute și progresele înregistrate Reacțiile pacientului în procesul de recuperare pot
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
precum și plasamentul KT vor fi în funcție de: articulația ce urmează să fie mobilizată; amplitudinea mișcărilor; tipul de contracție; planurile în care se deplasează segmentele; scopul urmărit. Grupa poziției de cvadrupedie Pacientul poate lua această poziție fie prin forțe proprii, fie cu ajutorul kinetoterapeutului. În condițiile în care pacientul întâmpină dificultăți de adoptare a acestei poziții, se poate proceda astfel: υ Pacientul: în decubit ventral, palmele pe sol la nivelul umerilor, coatele lipite de trunchi. ω KT este plasat în lateral, cu mâinile pe
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pacientului. Acțiunea: prin balansul brațului spre înainte executat de pacient (anteducție), o dată cu tracțiunea exercitată de către KT asupra bazinului se ajunge în poziția cvadrupedă. Fig. X.29 a, b În această poziție se pot efectua unele mișcări conduse de către KT. Pozițiile kinetoterapeutului în raport de cea a pacientului pot fi: în lateral, înapoi și înainte. ω KT plasat în lateral, P pe umăr cu degetele 2-5 pe claviculă, policele pe omoplat, CP pe bazin. Acțiunea: balans înainte și înapoi, cu creșterea treptată
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pacientului încrederea că este protejat. Exercițiul pune pacientul în situația: - de a-și putea menține capul în extensie; - de a-și forma reprezentări despre poziția corpului în spațiu; - de a dobândi încredere în acțiunile pe care le execută sub controlul kinetoterapeutului. Rulările pe mingea mare se execută treptat, înainte și înapoi, prin lateral dreapta și stânga, circular spre dreapta și apoi spre stânga. Rulările din poziția de decubit dorsal pe sol se pot executa cel mai ușor dacă kinetoterapeutul, din lateral
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
sub controlul kinetoterapeutului. Rulările pe mingea mare se execută treptat, înainte și înapoi, prin lateral dreapta și stânga, circular spre dreapta și apoi spre stânga. Rulările din poziția de decubit dorsal pe sol se pot executa cel mai ușor dacă kinetoterapeutul, din lateral, apucă cu o mână spațiul popliteu al celor două picioare, iar cu cealaltă cuprinde ceafa și capul pacientului. Rotunjirea părții dorsale îi oferă pacientului cele mai bune condiții de a executa rulări pe spate. Rularea din decubit dorsal
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și picior opus. Temple Fay consideră că locomoția parcurge trei stadii: amfibian, reptilian și mamalian (apud N. Robănescu, 1983). Târârea amfibiană respectă schema homolaterală. Târârea reptiliană respectă schema heterolaterală. Mersul este o formă de deplasare mamaliană. La târâre participă trei kinetoterapeuți: unul la cap, altul în partea dreaptă, iar al treilea în partea stângă, în condițiile în care pacientul prezintă tetraplegie. Din decubit ventral pe sol, KT plasat la capătul saltelei întoarce capul pacientului într-o parte, imprimându-i o înclinație
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mâna), pe celălalt îl așază cu laba în dreptul piciorului pe care pacientul îl va așeza pe sol. Timpul I. La comanda „și”, pacientul alunecă pe fesa din partea piciorului liber până atinge solul, timp în care își sprijină genunchiul de piciorul kinetoterapeutului. Fig. X.58 a, b, c Timpul II. KT ridică mâna de pe genunchi și o așază sub axilă: concomitent, solicită alunecarea pe cealaltă fesă: la contactul cu solul al celuilalt picior se dă comanda „sus”. KT susține pe sub axilă poziția
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
gura deschisă. Vom constata că unii pacienți au dificultăți de armonizare a respirației cu mișcarea. Dar cu răbdare și perseverență, și acest aspect este armonizat (Jegard, 1980). υ Pacientul: așezat la marginea patului, picioarele pe sol, mâinile așezate pe umerii kinetoterapeutului. ω KT este plasat în față, așază mâinile la baza toracelui, iar cu picioarele sprijină genunchii pacientului. La comanda „sus”, pacientul se ridică în stând. Această poziție se menține 3-5 secunde, după care, prin efort propriu, se așază la marginea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
sale (Autissier, 1996). Ridicare în stând cu sprijin asigurat din față υ Pacientul: așezat pe pat sau pe o banchetă. ω KT este plasat în față și apucă mâinile pacientului. La comanda „sus”, pacientul se ridică sprijinindu-se de mâinile kinetoterapeutului. c) Grupa acțiunilor de stabilire în ortostatism Este un moment important în procesul de educare sau reeducare a ortostatismului. Reușita acțiunii depinde de capacitatea pacientului de a coopera, de perseverența KT în a lucra, de dorința ambelor părți de a
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
situație, se impune introducerea unor acțiuni pregătitoare pentru ameliorarea echilibrului în ortostatism, precum și pentru tonifierea musculaturii ce susține această poziție. În acest sens, se acționează prin intermediul unor mijloace pe care pacientul le poate efectua, însă numai sub supravegherea și cu ajutorul kinetoterapeutului, dacă este nevoie. Câteva exemple: a) Stând, cu mâinile sprijinite (pe scara fixă, spătarul unui scaun, banchetă, masă etc.), cu picioarele în abducție, puțin mai mult decât lățimea umerilor. • trecerea greutății de pe un picior pe altul: - greutatea pe piciorul drept
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
poziției în stând privește, în ultimă instanță, modul în care persoana în cauză reușește să-și mențină centrul de greutate în interiorul poligonului de susținere. Teoretic, situația pare simplă, dar pentru a ajunge la realizarea acestui obiectiv, efortul pacientului și insistența kinetoterapeutului trebuie să se sincronizeze și să acționeze în deplin acord. Paleta de mijloace prin intermediul cărora se poate acționa în vederea realizării acestor obiective este destul de largă, sistemul de mijloace folosit diferențiindu-se în trei grupe de exerciții: • exerciții pregătitoare: cu sprijin
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
față și în lateral pe lângă suprafața de lucru. Pe măsură ce pacientul execută corect acțiunea și își învinge teama de cădere, numărul saltelelor se reduce, până se ajunge la lucru pe covorul gros. Și în aceste condiții se lucrează tot sub supravegherea kinetoterapeutului. Exersarea căderilor, reeditând posibilele lor mecanisme de producere, asigură pacientului creșterea gradului de siguranță asupra integrității sale corporale, care, dacă s-ar compromite, ar însemna un adevărat dezastru nu numai pentru cel în cauză, dar și pentru aparținătorii săi. Exersarea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
bază: respiratorie, circulatorie, bolile de piele și, în ultimă instanță, teama de apă. În condițiile utilizării acestui mijloc de tratament, sunt necesare unele măsuri, pentru a evita orice fel de incident. Astfel, pacientul trebuie să fie sub directa supraveghere a kinetoterapeutului, care îi va urmări atât poziția în apă, cât și deplasarea pe lângă bazin. Reeducarea mersului în bazinul cu apă caldă este benefică, prin efectele pe care le generează, dar necesită din partea kinetoterapeutului discernământ în ceea ce privește durata șederii în apă, intervalele de
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pacientul trebuie să fie sub directa supraveghere a kinetoterapeutului, care îi va urmări atât poziția în apă, cât și deplasarea pe lângă bazin. Reeducarea mersului în bazinul cu apă caldă este benefică, prin efectele pe care le generează, dar necesită din partea kinetoterapeutului discernământ în ceea ce privește durata șederii în apă, intervalele de odihnă în timpul programului în apă și în afara ei, precum și măsurile de siguranță ce trebuie luate pentru fiecare pacient în parte. În ansamblu, organizarea și structurarea activității de recuperare a autonomiei de deplasare
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
poate spera la ameliorarea stării lui de sănătate. În acest sens, el va fi pregătit să-și aprecieze rezultatele obținute, modul în care a cooperat la redobândirea funcției pierdute; elementele care au condus la motivația de a lucra sub conducerea kinetoterapeutului respectiv și ce mai rămâne de făcut pentru ca totul să fie în acord cu planul terapeutic propus. Capitolul XItc "Capitolul XI" Mișcările de substituțietc "Mișcările de substituție" Kinetoterapia studiază motricitatea sub toate formele ei, în prim-plan fiind relația dintre
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
efectorului mio-artro-kinetic. Această interferență a factorilor mio-artro-kinetici cu cei nervoși a obligat kinetoterapia să găsească cele mai adecvate repere, precum și instrumentele care săpermităevaluarea, la un moment dat, a bagajului motric de care dispune un individ. Aceste „testinguri” i-au permis kinetoterapeutului să-și facă o idee clară asupra capacităților motrice de care dispune un pacient, nu neapărat cu handicap fizic, ele constituindu-secaelemente de comparație, pe parcursul evoluției tratamentului recuperator, cu bilanțul inițial. Componenta musculară a bilanțului MNAK (mio-neuro-artro-kinetică) exprimă forța cu care
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]