7,915 matches
-
obișnuit, dar nu a prozaismului ori banalității, cum deja au încercat să o fasoneze generațiile din decada 80, la noi și aiurea. Autoarea înțelege conceptul de "limbaj obișnuit" în termeni wittgensteinieni, iar efortul principal al cărții este tocmai de a lămuri felul în care filozofia lui Wittgenstein poate contribui la o înțelegere și apoi reconceptualizare a poeziei. E limpede că acest studiu se adresează unui cititor ne-filozof, căci Perloff se consideră obligată să expună și să expliciteze filozofia lui Wittgenstein
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
epoca Desperado nu l-a făcut: în romanele dvs., personajul însingurat anulează viitorul. Mergeți dincolo de Fluxul conștiinței, îl 'upgradați', aș zice (folosind limbajul computerelor). Vă simțiți îndatorat tehnicilor mai vechi? Cum vă definiți eul scriitoricesc? G.S.: Cred că răspunsul anterior lămurește această chestiune. Nu încerc să mă definesc sau să mă clasific în termeni literari. Aceasta e de competența criticilor. Dacă e ceva 'nou' în ceea ce scriu, noutatea e determinată de subiect, nu fiindcă o caut cu orice preț. Originalitatea e
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
ei, niciunul nu va mai ajunge în patul meu, voi visa numai la tine, Lăură, la dulceața ta, la feminitatea ta." Destinatara acestor mesaje frenetice este surprinsă și nu prea de conținutul lor, căci avusese semne care acum i se lămuresc. Mai mult o preocupă ce se petrece cu ea însăși, mai ales când își amintește tulburarea de care fusese cuprinsă nu demult când, într-o seară mai friguroasa, isi petrecuse brațele, ocrotitor, după umerii goi ai lui Chloé. Poate și
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
declararea profesiei de "filosof"! Citesc într-o listă de semnături: "Andrei Pleșu (scriitor, rector NEC)", "Andrei Cornea (filosof)". Să fie dl Cornea mai...filosof decît dl Pleșu? * Poezia aplică pe obrazul realului sărutul lui Iuda. * Nelămuritul sfîrșește prin a se lămuri, lămuritul devine nelămurit. * În principiu, femeia este mai disimulată decît bărbatul, întrucît, pe de o parte, aparține "sexului slab", iar pe de alta, are un rol mai important în perpetuarea speciei. De unde nenumăratele strategii ale "ademenirii", care l-au făcut
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
când, în viață ca și în literatură, odrasla de neam mare, fie și presupus, se azvârle cu delicii perverse în existența imundă, în grai ca și în purtări; în cazul nostru, ridicate la cel mai înalt grad estetic. Stricăcioasă aplecare, lămurind poetul. Deoarece Mateiu Caragiale este, în primul rând, dacă nu numai, un poet de geniu în asfințit... Dacă el nu fuse un aristocrat de sânge, cât trăi, a fost definitiv și pe veci în artă. Căci totdeauna ne răzbunăm pe
Mersul protocolar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16472_a_17797]
-
o foarte atentă lectură, într-o suită trei secvențe analitice, De la patria naturală la patria spirituală, O reședință de etapă și Acvificarea formei. Pagini de exigentă și nuanțată "critică a criticii" premerg comentariilor propriu-zise ale textelor și ele tind să lămurească problema "clasicismului" lui Ion Pillat. Opinia criticului nu e una comună, el crezând că: "toată perspectiva interpretativă care punea accentul pe 'regăsirea' sinelui în lirica melancoliei și pe 'cataclismul' fericit al 'întoarcerii acasă' trebuie corectată, poetica pillatiană avansând, de fapt
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
rîndul meu cu iritare cînd aud sentințe implacabile care reduc toate eforturile intelectuale din Statele Unite la o simplă agitație stradală, cu scopuri politice imediate. Cei care nu văd, în ideile provenite de peste ocean, decît political correctness, exagerează revoltător. Însă ca să lămurim (nu o dată pentru totdeauna, firește, ci măcar cît de cît) chestiunea dimensiunii politice a teoriilor literare de import american, să ne retragem de pe pozițiile verdictelor și polemicii pentru a porni de la o întrebare fundamentală și destul de veche: cum ar putea
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
fi văzut cum au jucat/ Copilele de împărat,/ Frumoase toate și întrulpi,/ Cu ochi șireți ca cei de vulpi,/ Cu rochii scurte până-n pulpi,/ Cu păr buclat." Cum lui Leca sensul cuvîntului fabricat de Coșbuc nu-i era clar, e lămurit astfel: "- Cum, păi nu înțelegi din frază? Întrulpi, durdulii, trupeșe, cu mijlocul încins frumos, ca niște vulpi șirete..., pentru că asta s-o știi de la Coșbuc: femeia e pe atât de frumoasă, pe cât de frumos se știe încinge! [(Criptogramă)] [...] Așa, asta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
a ținut în afara civilizației, să ne propulseze acum în Europa! Cum? Prin ce mijloace? Și, mai ales, cât de repede? Dacă principalul vehicol spre U.E. îl constituie guvernul în care strălucesc cozmâncii și alte nulități din guvernările anterioare, ne-am lămurit! E bine că în jurul României a coborât cortina de fier: tare mi-e teamă că, în nici un an, în țară vor rămâne doar invalizii în cărucioare, doar ciobanii din creierul munților și gușa supradimensionată a lui Eugen Florescu! în fața acestei
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
mai bine zis, s-au îmbătat cu ele, crezând că Occidentul se va convinge că CVT și PRM nu sunt ceea ce se spune că sunt, vor avea o trezire îngrozitoare. Cineva îmi spunea că votanții acestui aventurier politic se vor lămuri numai după ce vor simți pe propria lor piele ce poate face CVT. Adică după ce vor descoperi că au fost mințiți și că România pătimește din greu de pe urma acestor minciuni. Minciuni pe care CVT le-a rostit la posturi de televiziune
România resentimentară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16584_a_17909]
-
ar fi fost handicapat sau prizonier, sau ca și cum ușa ar fi fost blocată. încremenirea, asemenea unui stop-cadru, n-a durat însă decât un minut sau două, până în clipa în care aghiotantul i-a pus capăt deschizând ușa, eliberând ministrul și lămurind lucrurile. Ușa nu era blocată și cunoștința mea nu avusese nici un accident locomotor, ci pur și simplu demnitatea de ministru nu-i mai permitea să deschidă singur ușa mașinii, cu gestul reflex al oricărui muritor. Deprinderea demnitarilor de a aștepta
Aplauze pentru Ana Blandiana by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16588_a_17913]
-
devin serioase. Filologul, descătușat, uită de transparență și de dialogul cu neinițiații în M. Bahtin, Callois sau Derrida și începe un bombardament teoretic de sub ale cărui lovituri începe să iasă la suprafață un eșafodaj. Un excurs prin istoria modernismului ne lămurește, lăsându-i pe Bohr și pe Einstein baltă, că: "dincolo de experiențele traversate, unele esențiale pentru devenirea romanului ca instrument de explorare a conștiințelor și de investigare a existenței, romanul continuă să fie, sub specia permanențelor, istorie epică, povestire și, în
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
lor e, însă, în economia demonstrației, redundantă. Până la urmă, studiul lui Ion Vlad își duce de nas cititorul dar îi oferă, drept consolare, câte o trufanda când se așteaptă mai puțin. La un moment dat, pe la mijlocul capitolului despre Musil, se lămurește și dilema cu știința, care părea, la începutul cărții, suspendată în aer: "Nu există zonă și domeniu ale cunoașterii neinvestigate de romancierul convertit în om de știință, cronicar, creator de universuri ficționale, dispus să examineze sau pur și simplu să
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
a telejurnalelor, când auzim: -"Cine? Cristian Tudor Popescu? Fiara aia? Jigodia și veninosul ăla?" Parcă era vocea lui Gigi Becali... -"Uite cine vorbește"2)!, da' repede, m-a îndemnat prietenul. Da, el era - l-am recunoscut, mai ales după ce a lămurit-o și pe o jurnalistă asupra identității sale și anume că era, și ea, "o zdreanță"... Aceste amănunte fiind puse la punct, nu ne mai rămâne decât să așteptăm cu calm și curiozitate alegerile anticipate văzându-l la tv pe
Săptămîna sincerităților televizate sau câteva întrebări haralampyene by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11941_a_13266]
-
și mai puțin după visele și gîndurile ce o stăpînesc. Pe de altă parte, sfîrșitul de ciclu ne livrează tot mai abitir tipul compozitorului care, la fel ca și limbile unui orologiu, ne indică ora exactă, fără însă a ne lămuri dacă afară este zi sau e noapte, dacă e frig sau cald. Cu cît marcarea timpului este mai precisă, cu atît aprecierea vremii este mai relativă. Cu cît compozitorul suie panta certitudinilor abstracte, cu atît el coboară rampa ezitărilor concrete
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
filologicește, restaurat pas cu pas, cu mijloacele conjugate ale emoției justificatoare și ale intelectului deopotrivă circumspect și edificator: "Deși parcurse în toate sensurile, unele din textele sale mai Ťdormť ca să folosesc o vorbă a lui Unamuno. Ele trebuie trezite, interogate, lămurite". Cu oarecare cochetărie, Constantin Călin întoarce ocheanul exegetic, dorind a surprinde nu un creator "rafinat" prin prisme metodologice, ci unul "primitiv, simplu", capabil a-și înfățișa prospețimea primordială unui receptor așijderea proaspăt, sustras consecințelor sedimentării unor interpretări mai mult ori
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
Constantin Țoiu Sisi îl lămurise că, după ce el plecase de dimineață la Vama să înoate în larg, ea se dusese în fundul grădinii la privată și, lângă potecă, văzuse ceva alb scânteind în grămada roșcată de bolovani de calcar, pe care Mitică se gândea să-i
Asfințit cu ghioc (VII) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12005_a_13330]
-
este presărat tot cu „dănănăi”, prin care trece și scapă. Când a trebuit să presteze serviciul militar a înțeles că Patria sa, U.R.S.S. nu este acea Patrie-Mamă, că neamul său ajuns minoritate „conlocuitoare” este un neam subjugat. A fost „lămurit” că trebuie să-și facă serviciul militar în Germania, că acolo își „apără Patria”. Este semnificativă trezirea sa: „Doamne, așa cum în 1941 și în 1946-49, i-au deportat pe părinții și bunicii noștri în Siberia, transportându-i în vagoane de
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
postului, prin rânduieli și slujbe speciale, dar și prin autentică trăire. Vorbindu-ne despre acest pelerinaj lăuntric și spiritual către Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Părintele Profesor Dr. Gheorghe Holbea - Prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul” din cadrul Universității București, ne lămurește cu privire la înțelesul duhovnicesc al postului, și la premisele esențiale ale recuperării relației noastre cu semenii și cu Dumnezeu, precum și despre cum putem dobândi în această perioadă pacea și liniștea sufletească. - Părinte profesor, ce este postul în viața unui creștin? Cum
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
carte a lui Dimitrie Papazoglu Istoria fondărei orașului București, recent reeditată, în colecția "Restitutio" a Editurii Minerva de dl Marcel-Dumitru Ciucă. Și dl Ciucă, arhivist prin profesiune, a știut să înzestreze ediția cu un foarte bogat aparat de note care lămurește și întregește bine textul, luminîndu-l. Papazoglu era, de fapt, un Slătineanu botezat cum i-a rămas numele de către turci, născut în București în 1811 într-o familie de negustori. A îmbrățișat cariera armelor, ajungînd pînă la gradul de maior și
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
tîrziu: a doua zi spre amiazi. Noaptea mă apuca în așternut. Pierdusem răbojul timpului." Un altul, după oarecare timp, continuă tușind, deoarece fuma pe întuneric se vedea jarul țigării arzînd ca un mic semafor de gară: "... - N-am timp, mă lămuri, sunt ocupat cu înmormîntarea; a murit Mișu... Acum vin de la cimitirul ovreiesc și merg la jurnal... Mișu trăgea să moară, și noi în odaia de alături... tu comprends? - lipitoare - nu altceva, m-a dăulat. Du-te numaidecît, pînă nu iese
Diverse supoziții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16146_a_17471]
-
Cuvîntul care... răsfoiește știrile sportive Simona Tache Prima chestiune pe care am fost nevoită s-o lămuresc, -înainte de a mă ocupa de știrile sportive ale săptămânii trecute, a fost „Câte ziare de sport există și care sunt ele?“. După un scurt sondaj printre colegi, am aflat că există două: Gazeta sporturilor și Pro Sport. Răsfoind apoi
Cuvîntul care… răsfoieşte ştirile Sportive by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19844_a_21169]
-
special pentru ca ascultătorii voștri să-și astupe îngroziți urechile. Primul e pentru Buzdugan și trebuie rostit rar și clar, ca și cum el însuși ar fi cel care se confeseaza: “Printr-o legătură de idei (pe care nu mă grăbesc s-o lămuresc, sperînd că o veți înțelege de la sine), duminică 16 mai am comemorat singur, acasă, 71 de ani de cînd Isaac Babel - idolul meu literar - a fost ridicat, la Moscova, în 1939, închis, anchetat de oamenii lui Beria, silit să recunoască
Buzdu şi Morar, acum şi cu furăciuni din Dilema Veche by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20109_a_21434]
-
lunar de dobândă. În decembrie 2002 și ianuarie 2003 nu am ridicat dobânda. În februarie am primit dobânda, dar nu și pentru lunile decembrie și ianuarie. De ce? RĂSPUNDE: Doamna MARIA IORDĂCHESCU, director economic la Sucursala Județeană C.E.C. Timiș. Pentru a lămuri situația în care vă aflați - nu ați făcut referire la instrumentul de economisire pe care ați depus suma respectivă - vă rugăm să vă adresați în scris Sucursalei Județene a Casei de Economii și Consemnațiuni Timiș, de pe Calea Torontalului nr. 2
Agenda2003-16-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280924_a_282253]
-
Sârbu. De ce nu scrie la revista Teatrul, sau pe propriul blog, care nu are cum să-l dezamăgească, dacă nu dă voie nimănui să posteze comentarii? Personal, mie nu-mi pare rău că am citit articolul ăsta critic. M-am lămurit de ce nu mă place Popescu: e homosexual! Uite aici confesiunea din Gândul, scrisă manu propria : După câteva săptămâni petrecute în America cu ani în urmă, mi-am schimbat biletul de avion ca să plec mai repede. Unul dintre motive era că
Ziare, la zi: În Gândul, CTP sugerează că ar fi homosexual () [Corola-journal/Journalistic/27992_a_29317]