517 matches
-
E un obicei răspândit în câmpie, dar augustina asta e doar una de duzină, lucrată neîngrijit și nici măcar nu e completă. Fostul împărat privi spre femeie. ― Javră! strigă ea către Alarik. Aveam de gând să-i dau și al doilea lănțișor. Atâta doar că-l scot mai greu. Făcîndu-i semn lui Mos să fie mai atent la proprietarul magazinul, Mas se trase și el mai aproape. ― Ce-i asta, femeie? ― E o bijuterie pe care mi-a dat-o mama. Toate
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fie mai atent la proprietarul magazinul, Mas se trase și el mai aproape. ― Ce-i asta, femeie? ― E o bijuterie pe care mi-a dat-o mama. Toate femeile din Câmpie au așa ceva. Bătrânul soldat luă cel de-al doilea lănțișor din mâinile femeii și-l trecu prin urechiușă din partea de jos a spiralei. Imediat, în mâna lui pâlpâi o lumină bizară. Speriat, Mos aproape că scăpă amuleta pe podea. ― Ei, viteazule, vezi că avem și noi pământenii secretele noastre? hohoti
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
să înțelegi... E o joncțiune trimetalică, un fel de baterie, care generează o mică descărcare spiralată, care se opune spiralei de metal. Pradă unei agitații nebune, Kasser luă amuleta din mâna soldatului său. Trecu din nou cel de-al doilea lănțișor metalic și văzu într-adevăr cum spirala de metal este dublată de una strălucitoare, albastru-verzuie. ― Și ce semnifică, femeie, o asemenea amuletă? ― Noi credem că primul lanț și spirala sunt femeia, iar cel de-al doilea lanț e bărbatul. Lumina
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în lung și-n lat, vorbind singur. Marica trebuie să doarmă cu mine, că uite, dacă nu ne închinăm împreună, mă bântuie toată noaptea fel de fel de gânduri. Se opri în dreptul icoanelor, împinse puțin candela atârnată de tavan cu lănțișoare de argint și umbra dantelată a metalului se mișcă măturând imaginea sfinților. Candela era de la răposat, doar icoanele le-am adus noi, își aminti el. I le-a dăruit tușa Ancuța când s-a făcut domn. La două zile după ce
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
trage cu eleganță ciorapii, apoi furoul de mătase neagră. Atent până atunci la nodul cravatei vârâtă pe sub gulerul cămășii, Marius face o pauză și privește către Smaranda. Rochia de seară, pur și simplu îi flatează silueta desăvârșită a trupului. Un lănțișor din aur, tip choker 33, accentuează frumusețea gâtului lung și subțire. Minunată! Cine? Eu sau toaleta mea? Face o piruetă cu o căutătură glumeață pe față. Amândouă, pentru că una pune în valoare pe cealaltă. Se apropie de ea și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
o fumez până la capăt. Strivește calm țigara în scrumieră și pe neașteptate se repede la fată cu ferocitatea unui animal sălbatec înfometat. Îi sfâșie brutal cămașa, dezgolind privirii pieptul alb și gâtul subțire cu o cruciuliță de aur pe-un lănțișor scurt. X Gata de deplasare, spune șoptit Nicky lui Marius. Aburii respirației îi ieșeau din gură în valuri ce se pierd în aerul înghețat. Atenție, nimeni nu trage. Dacă întâlnim posturi de gardă, folosiți armele albe. Un singur strigăt s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
prins în lumea sunetului, sudoarea i se scurgea pe față și în lumina și căldura reflectoarelor obrajii i se înroșeau din ce în ce mai mult. - Bună, ce faci? În fața mea era un trup îmbrăcat în haine cafenii, o pereche de pantaloni mulați, un lănțișor trecut în jurul brâului, un buric, și deasupra o bluză de culoare ceva mai deschisă decât pantalonii. A venit. M-am ridicat repede în picioare. - Servus, servus, ce faci? am întrebat. Înainte să ne sărutăm protocolar pe obraz mi-am bombat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
am întâlnit a apărut Carmina. O știam vag - fusese colegă de an cu noi, dar se lăsase de facultate. Era parcă și mai slăbuță, îmbrăcată cu o fustă roșie plisată și cu un tricou verde, iar la gât purta un lănțișor de argint cu medalion cu Fecioara maria. Ochii, pe care îi ținea întredeschiși, ca și cum ar fi fost pe punctul să adoarmă sau ar fi fost într-un fel de transă, și gura cu buze foarte subțiri și palide, arătau ca
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
bine! Apoi, văzând-o venind pe Tracy Lee, asistenta lui de la galerie, o chinezoaică tânără, destul de urâțică, Îmbrăcată În stil gotic, Într-o rochie Barbarella de catifea neagră, fără mâneci, Împodobită cu plasă și cu tone de cruci, brățări și lănțișoare, se Îndreptă spre ea și-i spuse același lucru. — Arăți uluitor În seara asta. — Așa face mereu, Îi șopti Desert Rose lui Kitty, privindu-i pe Charlie și pe Tracy Lee mergând spre standul lor. Vine la mine, Îmi zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Bună ziua...” Se Îndreptă către eșire când presupusul colonel Îl reținu monologând. “Numai o clipă tovarășe inginer...!” - Îi luă mâna cercetând curios inelul din aur Încrustat cu diamante ce-ți fulgera privirea, scoțând tendențioase sunete de admirație, e din aur...? Dar lănțișorul acesta din jurul gâtului cu Isus Hristos răstignit pe cruce...?” Tony Pavone, dădu din cap afirmativ neânțelegând sensul tendențios al Întrebării. “Frumoase bijuterii...! - oftă așa zisul colonel. O dovadă În plus, mata ai parale, nu glumă. În mod sigur, ofițerul acela a
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Duart, verifică... Cuvântul care urmă îi era necunoscut lui Gosseyn. Suna cam ca "vuiet"'. Ofițerul puse repede mâna pe una dintre decorațiile de pe umărul stâng al uniformei sale. Obiectul mic, strălucitor pe care puse mâna se afla prins de un lănțișor. Draydart ridicase obiectul la ureche. Și părea că ascultă. După numai câteva secunde lăsă mica decorație argintie să cadă la locul ei. După asta, se răsuci către grupul de curteni și spuse: - Trebuie să ne mutăm în... Iarăși fusese folosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
ce se obișnuise să poarte. Purtase până la treisprezece-paisprezece centimetri, tot felul de tocuri, după cum se perindaseră modele. Ei da, spuse cu voce tare în timp ce făcea câțiva pași prin fața oglinzii .Își prinse la gât, ca o ultimă trăsătură de peniță, un lănțișor de aur cu plăcuțe și cu o mare perlă baroca, zgrunțuroasă, și se parfumă, în fine, pulverizîndu-și din sticluța fină, cu capac auriu, de Emotion, aerosoli proaspeți, senzuali. Ah, Doamne, își aminti deodată, nu își făcuse unghiile! Și mai trebuia
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a strecurat pe ușă, ca un șoricel, și Gina, zâmbind cu gura până la urechi. Era atât de amuzată, încît unul dintre dințișorii ei inegali îi ieșea dintre buze, dîndu-i un aer malițios, de vrăjitoare drăguță, în sarafanul bleumarin, cu un lănțișor fin de aur care se vedea prin gulerul bluzei albastre, părea și mai mică, aproape cât o vrabie. S-a trântit în banca mea, mi-a aruncat un "bonjur" și s-a apucat să-și scoată cărțile din servietă. Eu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
să râdă cu lacrimi: "Silviu? Ești cam în urmă cu politica. Pe prietenul meu îl cheamă Șerban...Uite-l aici." Și, desprinzîndu-se de mine, atât de amuzată încît uitase că trebuia să se poarte delicat, își trase de sub bluză un lănțișor de aur cu medalion, îl deschise cu unghia și-mi arăta o mică poză alb-negru, fața unui tânăr slăbuț, cu părul blond, tuns scurt. Era prima dată când aveam o dovadă sigură că ea are un prieten. Până atunci, deși
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
neobișnuit de frumos, aproape adolescentin. Doar gușa aproape dublă și un mic val de grăsime deasupra șoldurilor atentează la grația acestui corp. Pentru cine nu caută nod în papură, este numai bun de ținut în brațe. La gât poartă un lănțișor cu cruciuliță, care acum i-a ajuns la spate, între omoplați, iar pe degetele într-adevăr cam uscate și pieloase - o mulțime de inele cu peruzea, culoarea ei zodiacală. Acum s-a așezat pe cerga lățoasă și își scoate pantalonii
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
apar pericole sau se produc accidentări și să informeze imediat cadrul didactic; • să folosească echipamentul de protecție acolo unde este cazul; • să folosească echipamentul sportiv obligatoriu, adecvat lecției și condițiilor atmosferice (trening, adidași, trico, maiou, șort, fără bijuterii, ceasuri, cercei, lănțișoare, inele, catarame, unghii mari); • să nu mestece gumă și nici să nu fumeze în timpul desfășurării activităților; • să dea relații organelor de control și cercetare privind protecția muncii; • să respecte colegii, adversari, profesori, și persoanele care au dreptul să controleze și
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
de a fi prezenți la lecțiile de educație fizică. Ei sunt scutiți de efort, nu de prezența la ore. Pe parcursul desfășurării activităților sportive, profesorul are obligația să poarte echipament sportiv adecvat (trening, adidas, tricou, maiou, șort, fără bijuterii, ceasuri, cercei, lănțișoare, inele, catarame, unghii mari), îngrijit și decent, să aibă o ținută morală demnă și apropiată în relațiile cu elevii săi, conducerea unității școlare, cu adversarii, arbitrii, spectatorii. Nu are dreptul și menirea să incite la violență. Este indicat să aplaneze
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
aceeași mișcare moale a pleoapelor. Era îmbrăcată cu bluză de mătase neagră cu numeroase cerculețe, strânsă la gât cu o mare agrafă de os și sugrumată la mijloc cu un cordon de piele, în care se vedea, prinsă de un lănțișor, urechea unui cesuleț de aur. Doamna care juca table cu Pascalopol, în vreme ce ceilalți priveau, ridică o față scrutătoare și examină din cap până în picioare pe Felix, ridicîndu-și în același timp cu multă demnitate mâna spre a-i fi sărutată. - Hm
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de când avea prăvălie... Să-l vezi cum venea cu trăsura încărcată, numa trăsură de clasa-ntâi, și el, tolănit pe perne, în spate. Într-un rând, i-a adus o brățară de aur, și altădată un medalion de safir cu lănțișor, p-ormă s-a lăsat : — La ce să ți le mai aduc ? a zis, dacă tu nu le pui niciodată... Unde era să le puie, dacă ea sta tot la tejghea ? Și el habar n-avea ! El pleca la cinema
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în argint, nu, nici mărgăritare, nici perle nu se pun la vârsta și la ora aceasta - poate șirul de corali ? Poate chihlimbarul ? Caută febril în caseta de bijuterii îmbrăcată în argint, de grabă degetele i se agață de șiraguri și lănțișoare, un medalion, asta i-ar face trebuință. Un medalion în care să așezi un chip drag și o șuviță blondă - de ce blondă neapărat ? De ce toate medalioanele să aibă în ele o șuviță blondă ? Și Sophie are părul blond, dar ce
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ta. — Da. Mă Îmbujorez ușor, deșurubîndu-mi glossul de buze. E un pic cam dezordine... — E foarte drăguță. Foarte primitoare. Îl văd cum se uită la pantofii stivuiți În cutii Într-un colț, la peștișorii cu clinchet atîrnați de lampă, la lănțișoarele agățate de un colț al acesteia și la fusta cea nouă care stă atîrnată de ușa de la garderobă. — Cancer Research ? spune nedumerit, privind eticheta. Ce Înseamnă... — E un magazin, spun ușor sfidătoare. Un magazin second-hand. — A. Aprobă din cap cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
să bem un pahar, spuse Juan Lucas. — Primul toast după șase ani! — Fernando mi-a fost coleg și mi-e prieten Încă din școală. — Ba chiar dinainte, dacă se poate spune așa! exclamă Al Capone și se auzi sunînd un lănțișor de la vestă. — Toate vacanțele le petreceam la moșia lui de la Trujillo. — Și Dumnezeu s-a născut la Trujillo! — Hai să trecem la bar! — Află, Susan, că l-am lăsat holtei și Încă holtei convins. Julius rămînea mai departe În afara scenei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
care-l observa cu un zîmbet batjocoritor pe buze, Încercînd să-l săgeteze cu o privire ca a lui Al Capone, Își pierduse echilibrul și căzuse din nou și acum Încerca iar să se urce pe taburet, dar unul din lănțișoarele de imitație de aur de la vestă, Fernandito răsuflă ușurat fiindcă lănțișoarele lui tăticu sînt de aur curat, se Întristă apoi Îndată fiindcă oricum erau lănțișoare și unul din ele s-a agățat de clanța ușii de la sufragerie și el voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-l săgeteze cu o privire ca a lui Al Capone, Își pierduse echilibrul și căzuse din nou și acum Încerca iar să se urce pe taburet, dar unul din lănțișoarele de imitație de aur de la vestă, Fernandito răsuflă ușurat fiindcă lănțișoarele lui tăticu sînt de aur curat, se Întristă apoi Îndată fiindcă oricum erau lănțișoare și unul din ele s-a agățat de clanța ușii de la sufragerie și el voia sa intre ca să mănînce și nu putea. Citește mai rar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
căzuse din nou și acum Încerca iar să se urce pe taburet, dar unul din lănțișoarele de imitație de aur de la vestă, Fernandito răsuflă ușurat fiindcă lănțișoarele lui tăticu sînt de aur curat, se Întristă apoi Îndată fiindcă oricum erau lănțișoare și unul din ele s-a agățat de clanța ușii de la sufragerie și el voia sa intre ca să mănînce și nu putea. Citește mai rar și fără să țipi, Îl Întrerupse profesoara, adăugînd că făcuse grave greșeli de sintaxă, probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]