1,561 matches
-
descoperi că „simptomele bolii psihice” reprezintă materialul din care, din punct de vedere epistemologic, se constituie „discursul (contextul) alteralității” sau al „negativității ființei umane”. Simptomul depășește astfel cadrul criteriologic al delimitării medico-psihiatrice a bolii psihice, devenind prin înțelegerea conținutului său lărgit o veritabilă „semiotică epistemică” a nebuniei. Dar, din această perspectivă, „semiotica nebuniei” iese din cadrele „semiologiei clinico-psihiatrice” constituind, așa cum spuneam mai sus, contextul epistemologic al unei antropologii psihopatologice explicative care justifică statutul psihopatologiei ca domeniu de cunoaștere specific al anormalității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mod de trăire a bolnavului Gândirea medicală sau raționamentul clinic Boala ca suferință clinică Observarea clinică a bolnavului Sinteza fenomenologică a observației clinice Diagnosticul clinico-psihiatric Fundamentând observația clinică a bolnavilor psihici, pe „metoda fenomenologică”, K. Jaspers ne oferă un cadru lărgit, introducând conceptul de experiență clinico-psihiatrică. Aceasta îmbogățește considerabil cadrul strict medical al examenului clinic. K. Jaspers pune în discuție conceptul de boală ca pe o abatere de la medie, considerată ca reprezentând valorile de normalitate. Abaterea poate fi staționară, fapt care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
curbei lui Gauss”. Normalitatea ideală variază în raport cu normele valorice ale modelului socio-cultural. Conceptul de normalitate, desemnând starea de echilibru, implică adaptarea atât pe plan intern, intrapsihic, cât și în planul lumii externe a individului, având prin aceasta o semnificație antropologică lărgită. Considerată din punct de vedere psihologic, normalitatea este definită de I. Kant în felul următor: „Inteligența este și rămâne normală, în viața practică, în măsura în care își manifestă și își păstrează caracterul empiric. Ea trebuie să fie și să rămână conformă cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și boală psihică în sfera psihopatologiei. Limitele de variație ale „normalului” permit ca să distingem câteva aspecte nepatologice, care nu pot fi considerate nici chiar ca anomalii. Acestea sunt conceptele de „diferit” și „divers”. Intervine în acest caz un nou cadru lărgit al „acceptabilului” în care sunt incluse următoarele aspecte: a) normalul, ca indicator standard al unor valori culturale; b) diferitul, ca o altă formă posibilă a normalității; c) diversul, ca o variantă de tip formal a normalității. În esența lor cele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în felul acesta o „ruptură epistemică” între „narațiunea clinică a bolnavilor” și „discursul epistemic al psihiatrilor”. Boala mintală înceta să mai existe, ea fiind un produs al unui „discurs clinic artificial”. 12) Modelul igienei mintale este un punct de vedere lărgit, care tratează tematic boala psihică, asemenea unei stări de anormalitate opusă calitativ stării de normalitate reprezentată prin conceptul de sănătate mintală. Igiena mintală aduce în discuție două „modalități de a fi”, egal posibile ale vieții psihice: sănătatea mintală și boala
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavului. În acest caz de dezacord, simțul bolnavului devine expresia simțului alienării psihice sau al nebuniei”. Pentru H. Tellenbach ceea ce corespunde aici formal unui proces hermeneutic este de fapt interpretarea unui „atmosferic” specific personal al bolnavului, în interiorul unei sfere comune, lărgite cu cea aparținând prezenței persoanei medicului, așa cum se poate vedea în figura din pagina următoare ms. 112???. Fig. ms. p. 112 BOLNAV Atmosferă alienată ? MEDIC Atmosferă normală Spațiul comun de întâlnire/comunicare medic-bolnav În cazul de mai sus, din punct
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
explicare a naturii personalităților anormale conceptul de „degenerescență” expus mai pe larg, considerându-i pe psihopați ca fiind personalități dezechilibrate congenital (A. Morel, V. Magnan). Acest punct de vedere a fost preluat și dezvoltat de către C. Lombroso, într-un context lărgit, cu caracter interdisciplinar, psiho-socio-medico-antropologic. În aceeași epocă, psihiatria engleză sublinia caracterul de degenerescență, sau de ireversibilitate morală a acestei categorii de indivizi pe care-i eticheta drept moral insanity. În secolul XX problema naturii personalității psihopatice și raporturile sale cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Vom prezenta în continuare aceste aspecte. Problema originii. Problema originii a fost inițial studiată de O. Rank care i-a subliniat importanța vorbind despre „traumatismul nașterii”. Tema este reluată, tot în sfera psihanalizei, de către M. Robert, într-o perspectivă dinamică lărgită, subliniind faptul că „originea” este un factor important care marchează „semnificația vieții” unui individ. Traumatismul originii „obscure” sau „incerte” cu reconstituirea fantasmatic-compensatorie a unei origini personal-imaginare cu rol „reparator”, corespunzător tendințelor și reprezentărilor libidinale proprii, apar ca o manifestare specifică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mintală de 9 - 12 ani Imbecilitate. Vârsta mintală 6 - 9 ani Oligofrenie severă. Vârsta mintală 3 - 6 ani Idioție. Vârsta mintală sub 3 ani Schema de mai sus are, în raport cu precedenta care este strict circumscrisă la problematica psihopatologiei, un caracter lărgit în care sunt incluse atât aspectele normale ale dezvoltării inteligenței, cât și aspectele psihopatologice și psihopedagogice ale deficienței de dezvoltare intelectuală. În plus este inclus și stadiul sau forma intermediară între cele două, reprezentată prin intelectul de limită. Din motive
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihiatria, creând domeniul medicinei psihosomatice, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. ***Schemă, pag. 381 bis*** Patologia psihosomatică, dincolo de cerințele imediate impuse de practica medicală, reprezintă o modalitate originală de „a gândi” boala și bolnavul dintr-o perspectivă lărgită. Ea este o concepție nouă, o nouă atitudine atât „intelectuală”, cât și „practică”, o viziune clinică cuprinzătoare în care „sfera somatică” și viața sufletească” a bolnavului nu mai sunt considerate separate și diferite între ele. Suferințele psihosomatice ni se înfățișează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sintetică a „modelelor de personalitate” și a „modelelor psiho-biografice” din punct de vedere psihopatologic, considerând boala psihică drept o dimensiune ontologică a persoanei umane. Această observație este completată de reproducerea experimentală a tulburărilor psihice (psihozele experimentale). Într-o perspectivă antropologică lărgită, de factură psiho-socială, sunt analizate „psihozele colective”, ca manifestări psihopatologice ale grupelor social-umane, fenomene de masă cu caracteristici, mecanisme și forme de manifestări proprii. Ultimul aspect, privind integrarea psihopatologiei în contextul disciplinelor umane, discută relațiile dintre aceasta și domeniul umanismelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnav trăiește și se comportă într-un mod diferit de persoanele normale, dar și față de alte categorii de bolnavi psihici. Boala, suferința sau alteralitatea psihică va marca profund existența fiecărei persoane bolnave. Modelele de exigență patografică redau într-o manieră lărgită „formele clinice” ale bolilor psihice, ca „mod-de-a-fi” al bolnavului. Prin aceasta ele ne oferă un cadru lărgit de înțelegere al bolii psihice în conexiune cu exigența bolnavului. Pentru a avea o continuitate între clasificarea nosologică și modelele de viață ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grave. Prima consta într-o analiză a „stării actuale” a curriculumului și se încheia cu concluzia, lipsită de echivoc, că acesta funcționează ca un „bolnav muribund”. Urmau argumentele, acuzatoare în sine. Schwab observa că domeniul „curriculumului tradițional” a fost mult lărgit, dar că această extensie s-a realizat fără o concepție clară, fără un suport științific riguros, fără examinarea prealabilă a consecințelor. Era o „modernizare” ce putea fi asemănată cu contractarea unei maladii structurale și funcționale, fără un remediu previzibil. În
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și femei se crease o înțelegere solidă: cine găsește cumpără. Grija aprovizionării nu mai cădea numai pe umerii femeilor, pentru că situația devenise dramatică. Loialități transsexuale se exprimau prin ajutor reciproc în cadrul unei familii, dar și între prieteni sau în familia lărgită. Toate aceste lucruri puteau fi înțelese doar de cei care trăiau în Est. Într-o revistă poloneză, țin minte că apăruse o povestire privind nedumerirea unui străin care fusese invitat într-o familie la sărbătorirea zilei de naștere a capului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
clădirile căminelor, clamând ideea de sprijin al protestatarilor. Alți câțiva studenți împart, în aceeași perioadă, manifeste în sprijinul muncitorilor. Se vor mai face câteva arestări (în total au fost 7), apoi studenții respectivi sunt exmatriculați și condamnați în ședințe universitare lărgite, după tipicul stalinist de odinioară. Studenții vor fi anchetați și mai apoi expediați în orașele de origine, fiind supravegheați și timorați împreună cu familiile lor. Securitatea a evitat să ia măsuri mai drastice, tocmai pentru a nu face vizibilă solidaritatea studenților
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
încredințarea unui copil către o persoană sau o familie (alta decât familia biologică), cu sau fără consimțământul părinților naturali ai acestuia. Familia de primire își asumă responsabilitățile pentru creșterea și educarea acestuia și poate face parte din familia de origine lărgită sau din comunitatea căreia îi aparține copilul. Copilul primit în plasament nu devine, din punct de vedere juridic, membru al familiei de primire, acesta continu^nd să aparțină familiei de origine. Plasamentul familial este un demers specific pentru care este
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mamelor în situații de risc, al prevenirii nașterilor nedorite, a abandonului nou‑născutului și a deficiențelor la naștere; - centre de pregătire și sprijinire a integrării și reintegrării copilului în familie - sunt destinate pentru pregătirea reintegrării copilului în familia naturală sau lărgită și pentru promovarea alternativelor de tip familial atunci când reintegrarea nu este posibilă (servicii de adopție și servicii de plasament în familii substitutive); - centre de zi pentru îngrijirea, educarea și recuperarea copiilor cu nevoi speciale - oferă servicii de îngrijire, terapie, recuperare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
contextuali - factori care, împreună (mediul și factorii personali), constituie contextul complet al vieții unui individ. factori facilitatori - factori din mediul unei persoane care, prin absența sau prezența lor, ameliorează funcționarea și reduc dizabilitatea; exemplificări: existența ambilor părinți, familie nucleară, familie lărgită, familie organizată (căsătorie), relații intrafamiliale armonioase, familie percepută ca mediu securizant de către copil, stare de sănătate bună a familiei, condiții materiale suficiente care asigură minimul de calitate vieții, mediul educațional favorizant, participare și integrare în viața comunitară, accesul la servicii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
normalizarea raporturilor și relațiilor sociofamiliale, în care copilul este sau trebuie implicat, în interesul său. 3. Definiția ocupației; atribuțiile din cadrul ocupației: 3.1. Definiția ocupației - Consilierii pentru integrarea sociofamilială și prezervarea relațiilor familiale asistă, avizează și sprijină copilul, familia naturală, lărgită sau substitutivă, familia adoptivă, alți profesioniști care se ocupă de copil cu atribuții operaționale (educator specializat, asistent maternal etc.) sau decizionale, pentru a stabili, dezvolta sau normaliza raporturile și relațiile socio‑familiale în interesul copilului, pentru a menține copilul în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Data nașterii .................. Locul nașterii ............................................................................ Domiciliul/Centrul de plasament ........................................................................................ Școala ............................................................................................................................... Numele părinților și data nașterii: - tata ............................................................................... - mama ............................................................................ Pregătirea școlară, ocupația și locul de muncă: - tata ............................................................ - mama ......................................................... Reprezentantul legal ............................................................................................................. II. Date privind istoria personală a copilului (descriere succintă) Date relevante privind familia lărgită ..................................................................................... Date relevante privind jurnalul/biografia copilului ................................................................... Traseul instituțional (dacă este cazul) ..................................................................................... III. Evaluarea psihologică (descriere succintă): Date relevante privind evaluarea psihologică a copilului și, în funcție de caz, a părinților ......... ......................................................................................................................................... Concluziile și recomandările psihologului/psihopedagogului .................................................... IV. Starea de sănătate a copilului și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de discurs. Respingând de la bun început echivalarea comodă a mimezei cu noțiuni ca „imitatio”, „copiere”, „reproducere”, „zugrăvire” etc. și recurgând la un excurs în filosofia europeană (Hobbes, Pascal, Spinoza, Leibniz, Kant, Fichte, Hegel, Nietzsche, Husserl, Heidegger), M. propune o înțelegere lărgită a noțiunii de mimesis ca „scenariu cataptropic complex”, în subteranele căruia există camuflată, uneori în manieră inconștientă, „suispecularitatea”, adică autoreflectarea, detectabilă fie și numai în selectarea unei fâșii anumite de realitate, în plimbarea oglinzii pe un anumit drum. Interogarea atentă
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Caiete critice”, „Familia”, „Observator cultural” ș.a. Cea dintâi prezență editorială este volumul Versuri de Ion Minulescu (1972), îngrijit și postfațat de O. cu un studiu în care poetul simbolist e recitit din unghiul lărgit al impresionismului. Și postfața ediției D. Bolintineanu, Poezii (1977) a fost apreciată pentru repertorierea integrală a motivelor poeziei antologate. Consemnabile mai sunt analiza prozei lui Al. Ivasiuc, centrată pe romanul Cunoaștere de noapte și - în texte neadunate în volum, ca
OMAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
exterior, explorând modul în care afectează condițiile de mediu funcționarea sistemului. Schema cauzală trebuie completată cu explicarea procesului de producere a efectului, prin evidențierea funcționării sistemului în diferitele condiții de mediu. Rezultă de aici ceea ce aș numi o schemă funcțională lărgită ce ia în considerare funcționarea unui sistem în strânsă relație cu mediul său de existență. Mediul poate fi conectat la sistem prin cele două intrări ale schemei funcționale, care reprezintă factorii determinanți interni invocați de ea: cerințele funcționale (CF) și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
invocați de ea: cerințele funcționale (CF) și posibilul acțional (PA). Să notăm cu C condițiile de mediu care afectează dinamica cerințelor funcționale ale unui sistem (s) și cu P condițiile de mediu care afectează posibilul acțional al acestuia. Schema funcțională lărgită poate fi atunci figurată în următorul fel: Figura 4.2. Schema funcțională lărgită Un enunț cauzal complet trebuie să ia deci în considerare două tipuri de cauze, unele care acționează asupra cerințelor funcționale ale sistemului (s) în discuțieși altele care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tip antropomorfic („Dumnezeu a creat omul după chipul și asemănarea sa”), este și mai incompletă. Ea nu pune în evidență de ce (cerințele funcționale) sistemele sociale construiesc religii, cu excepția cerinței prea vagi a cunoașterii. Pentru înțelegerea mai clară a schemei funcționale lărgite este necesar să analizăm mai amănunțit modul în care cele două tipuri de cauze externe determină dinamica internă a sistemelor. Determinarea cauzală a cerințelor funcționaletc "Determinarea cauzală a cerințelor funcționale" Condițiile exterioare acționează asupra sistemelor sociale producând modificări în starea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]