925 matches
-
este să laude pe Făcătorul sau, pe Dumnezeu. "Pe mânz tânăr, încălecând Împăratul Tău, Siloane, Iisus Hristos a venit să strice înșelăciunea idolilor cea necuvântătoare și să oprească pornirea cea neoprită a tuturor neamurilor, ca toți să cânte: Toate lucrurile lăudați-L pe Domnul" (Ibidem). Cu toate că Mântuitorul nostru Iisus Hristos intra în Ierusalim călare pe cel mai smerit animal, totuși mulțimile L-au primit ca pe un împărat, pe Împăratul lui Israel; aceasta, pentru că însuși Duhul Sfânt i-a luminat și
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
în silă defăimările străduiește-te, cât de mult poți, a nu arăta niciun semn de nemulțumire. Mai mult, încearcă să mulțumești celor ce te-au defăimat totdeauna. Mai mult decât aceasta, Sfinții Părinti ne povățuiesc că atunci când suntem tot timpul lăudați, ceva este în neregulă și că trebuie să ne mâhnim. Un părinte bătrân este întrebat: "De ce ești supărat, Avva?” „Pentru faptul că nu am mai primit nicio vorbire de rău, nicio suferință, nicio ispită, semn că Dumnezeu nu mă mai
“CUNOAŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378678_a_380007]
-
după marea Lămurire, pentru Cuvânt, a și murit... MATEI, e : "dorul lui IAHVE !" din vameș-prăduitor A fost făcut pecar de oameni, sub mâna Bunului Păstor ! IACOV, fiul lui Alfeu, pregătit Duhovnicește A dus Cuvântu-n Răsărit, Sfințit în Cer Mucenicește ! "Lăudat" : IUDA-TADEUL, Apostolul ce-a Predicat, În Siria și la arabi ; armenii, l-au spânzurat... SIMON-ZILOTUL : "auzire" ; de la IISUS ce-a auzit Ducând Cuvântul la britanici, ca și EL, fost-a răstignit... IUDA ISCARIOTEANUL, a vrut s-ajungă între Sfinți Dar
DE LA CEI 12 UCENICI AI DOMNULUI LA CEI , 70 DE UCENICI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378691_a_380020]
-
însă d. Ciocărlan, reușise a mulțumi mai întregul județ cu administrația d-sale. Iată numele titularilor în ordine cronologică: Dertmann, Urlățeanu, Brătianu, Ciocărlan, Furduescu, Aricescu, Furduescu. Se vede că dinastia Furduescu are mai multă perspectivă în istoria vestitei și mult lăudatei republici a Ploieștilor. Acestea se petrec nu la Mehedinți, Dorohoi sau Suceava, ci la o depărtare de 1 și jumătate oră de București, aproape de reședința domnească, în apropiere de tron. Ce să mai zicem de celelalte județe, unde cronologia dinastiilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unui popor, strivită de-o puternică concurență străină, e pusă în starea de-a consuma ani întregi mai mult decât produce și de-a se bucura, după teoria liberului-schimb, de foloasele ieftinătății piețelor străine atât de mult, până ce, prin această lăudată ieftinătate, ajunge la faliment. Dar, vor întîmpina liber-schimbiștii, esportul de efecte de-ale statului, de obligațiuni etc. nu poate ținea în infinit; există o limită a creditului economiei oricărui popor față cu străinătatea la care ajungând străinătatea nu mai face
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
O laida sorte! Quella brutta parolă în cor mi torna : "Le corna!" Bue! Capron! Le fusa torțe! Mă non mi sfuggirai! No! sozzo, reo, Dannato epicureo! Prima li accoppio E poi li colgo, li accoppio! Io scoppio! Vendicherò l'affronto! Lăudată sempre sia Nel fondo del mio cor la gelosia. Aria Quand'ero paggio del Ducă di Norfolk din actul ÎI, tabloul 2 Rol : Șir John Falstaff, un cavaler tomnatic Voce : bas-bariton Fach : grav Loc de desfășurare : Casa lui Ford, Windsor
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
mirați. Nu prea Înțelegem ce-i cu atâta zarvă, dar ne place că ni se acordă o așa mare atenție. Până una alta, suntem Învățați să vorbim. Eu, de pildă, mi-amintesc că la primul cuvânt rostit am fost foarte lăudat, iar cineva m-a sărutat pe frunte. „E de-al nostru”, a spus un altul, și de-atunci Încolo, timp de câțiva ani, părinții, bunicii și alte rude m-au Învățat o mulțime de cuvinte. Văzându-mă ai mei că
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sau evidente falsități. Mi-aduc aminte că, la inspecția pentru obținerea definitivării În Învățământ, la care era prezent inspectorul departamental, nu am făcut nici o trimitere la textele oficiale, fapt pentru care nu numai că nu am fost criticat, ci chiar lăudat, pe motiv că, În problema sensului vieții și al existenței, „Partidul” nu adusese ceva demn de a fi reținut. Învățam câte ceva chiar de la suspușii noștri! Cu anumite precauții, Încercam să le induc elevilor că importante erau ideile pe care le
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Literatură” (1967-1968) și „Lingvistică. Literatură” (1969). Este o publicație universitară de cercetări filologice, lingvistice și de istorie și critică literară a secțiunii a III-a, Științe sociale. Comitetul de redacție era alcătuit în 1962 din Const. Ciopraga, G. Istrate, I. D. Lăudat, N. I. Popa, Valeriu Stoleriu, Ariton Vraciu. Rubrici: „Studii, contribuții, interpretări”, „Evocări”, „Comentarii”, „Comemorări”, „Interferențe”, „Poetică și limbaj”, „Puncte de vedere”, „Perspective istorico-literare”, „Perspective de cercetare literară”, „Recenzii”, „Note”. Conține articole de lingvistică generală și comparată, de istorie a limbii române
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
de lingvistică romanică, germanică, slavistică, de stilistică și poetică, folcloristică, istoria literaturii române și universale, de literatură comparată (receptare literară și influențe), de critică literară. Volumul din 1972 este consacrat centenarului G. Ibrăileanu, cu studii semnate de Al. Dima, I. D. Lăudat, Const. Ciopraga, Mircea Popa, Aurel Sasu, Valentin Tașcu, Noemi Bomher, Gr. Țugui, Petru Ursache, I. Apetroaie, I. C. Chițimia, Maria Platon. În volumul din 1968, care marchează împlinirea a două decenii de la moartea lui Sextil Pușcariu, articolele și studiile sunt semnate
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
Ivănescu, Iorgu Iordan, G. Gafițeanu, M. Zdrenghea, Leon Levițchi, Al. Andriescu, G. Istrate, V. Arvinte; cu articole de istorie, critică și teorie literară - Al. Dima, Const. Ciopraga, Th. Simensky, Dan Hăulică, Valeriu Stoleriu, Elvira Sorohan, Antoaneta Macovei, Maria Platon, I. D. Lăudat, Maria Frunză, Ion Tiba, I. Sârbu, V. Adăscăliței; cu studii de poetică și semiotică - Al. Husar, Adrian Poruciuc, Noemi Bomher, Silvia Buțureanu, Adela Holban; cu studii de literatură comparată și receptare literară - Horia Hulban, Grigore Vereș, Ștefan Avădanei, Mihaela Costache
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
Paris, 1933, fasc. IX-X; Claudio Isopescu, Saggi romeno-italo-ispanici, Roma, 1943, 27-56; Aurel Vasiliu, Românii în două „Geografii”, Cernăuți, 1943; Istoria gândirii sociale și filosofice în România, București, 1964, 129-131; George Șt. Andonie, Istoria matematicii în România, I, București, 1965, 73-75; Lăudat, Ist. lit., III, 124-127; N. A. Ursu, Crearea stilului științific, SILL, I, 128-156; Ist. lit., I, 659-661; Piru, Ist. lit., II, 160; Rosetti- Cazacu-Onu, Ist. lb. lit., 442; Dicț. lit. 1900, 33-34; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 422-424, 449; Păcurariu, Ist. Bis
AMFILOHIE HOTINIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
literaturi străine, istoria culturii, istoria mentalităților, cu cercetări de imagologie, genealogie, naratologie ș.a. au colaborat Gavril Istrate, Traian Cantemir, Const. Ciopraga, Eugeniu Sperantia, Theofil Simenschy, Maria Platon, Maria Carpov, Adrian Marino, Al. Husar, Natalia Cantemir, Al. Zub, Liviu Leonte, I. D. Lăudat, N. Crețu, Iulian Popescu, Leonida Maniu, Ion Pop, Mircea Popa, Adrian Voica, Dan C. Mihăilescu, Șt. Cuciureanu, Ion Constantinescu, Mihai Drăgan, I. Apetroaie, Rodica Ciocan-Ivănescu, Traian Diaconescu, Gr. Marcu, Noemi Bomher, Sorina Bălănescu, Liviu Cotorcea, Anca Sârbu, Adela Hagiu, Astrid
ANUAR DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
Bulletin de la Section historique de l´Académie Roumaine”, t. XIV, 1928; Cartojan, Cărțile pop. (1929), I, 251-262, II, 252-253, 257, 259; Cartojan, Ist. lit. (1940), I, 80-81; Călinescu, Ist. lit. (1941), 51-52; Piru, Ist. lit., I, 437-440; Chițimia, Probleme, 403-416; Lăudat, Ist. lit., II, 220-224; Ist. lit., I, 661-663; Mircea Anghelescu, Literatura română și Orientul, București, 1975, 41, passim; Constantin Ciuchindel, „Povestea lui Archirie filosoful”, carte populară românească din secolul al XVII-lea, București, 1976; Moraru-Velculescu, Bibliografia, vol. I, partea I
ARCHIRIE SI ANADAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285424_a_286753]
-
nici pe ortodoxie, pentru că ea ne-a închis în noi înșine și ne-a vegheat tăcerea în istorie. Creștinismul nostru este de nuanță pastorală și, zice moralistul, chinul românului este să-l pui să construiască o catedrală. Cât privește satul, lăudatul sat românesc, spațiu al veșniciei, el este pentru fiul preotului din Rășinari dovada întârzierii în istorie, a unui handicap teribil, e semnul suspendării și al unei inactualități substanțiale. România trebuie, în consecință, apărată de țăranii și de satele ei. Cu
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
Iași, 1839; Besericeasca istorie a lui Meletie, I-IV, Iași, 1841-1843; Piatra scandelei, Iași, 1844; Pidalion, Mănăstirea Neamț, 1844; Indeletnicire despre buna murire, Iași, 1845; Tâlcuirea psaltirei, I-II, Iași, 1850-1866; Cele patrusprăzece trimiteri ale sfântului slăvitului și întru tot lăudatul apostol Pavel, I-III, București, 1904-1906. Repere bibliografice: Andrei Vizanti, Veniamin Costaki, Iași, 1881; N. Tănăsescu, Viața și activitatea lui Veniamin Costache, București, 1896; Gheorghe Adamescu, Istoria Seminarului Veniamin din Iași, București, 1904, 3-40; N. Iorga, Viața și faptele mitropolitului
COSTACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286441_a_287770]
-
Dumitru Almaș, Miron Costin, I-II, București, 1939; Călinescu, Ist. lit. (1941), 22-26; Ion I. Nistor, Miron Costin. Viața și opera, București, 1942; Cartojan, Ist. lit., II, 153-173; Leca Morariu, Miron Costin, Cernăuți, 1942; Eugeniusz Zdrojewski, Miron Costin, București, 1943; Lăudat, Ist. lit., I, 237-271; Ivașcu, Ist. lit., I, 179-197; Ist. lit., I, 364-384; Piru, Ist. lit., I, 130-162; Gáldi, Introducere, 77-81; Panaitescu, Contribuții, 532-572; N. A. Ursu, O poemă necunoscută a lui Miron Costin?, RL, 1972, 39; Eugen Negrici, Narațiunea în
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
București, 1970; Lucian Blaga, Izvoade, București, 1972, 142-168; Petru Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, București, 1972; Constantin Măciucă, Dimitrie Cantemir, București, 1972; Paul Simionescu, Dimitrie Cantemir, București, 1972; Protopopescu, Volumul, 237-305; Ștefan Giosu, Dimitrie Cantemir. Studiu lingvistic, București, 1973; I.D. Lăudat, Dimitrie Cantemir, Iași, 1973; Alexandru Duțu, Umaniștii români și cultura europeană, București, 1974, passim; Mircea Anghelescu, Literatura română și Orientul, București, 1975, 21-31; Curticăpeanu, Orizonturile, 123-180, passim; Muthu, Lit. rom., 55-92; Negrici, Expresivitatea, 78-98; Papu, Clasicii, 29-49; Dimitrie Cantemir interpretat
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
în fine Polonia regina-ntîmplărilor mărețe Războiului de cruce, a luptelor semețe, Moldova putea bine să ție pe-a sa frunte Diadema-i eternă... și flamura cea cruntă S-o nalțe pentru lege, iar sabia sa lată, Întinsă, să arate izbânda lăudată. [ȘTEFAN] Moldova este mică. [ARBORE] Moldova este mare. De unde Tisa mândră prin stîncile-i tresare Pîn-unde-aruncă valuri întunecata mare E-un popol! numai unul! Ș-o limbă - numai una! Pe oamenii aceștia pe toți [î]i împreună, Fă taurul Moldovei să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prăzi nemăsurate și se-ntoarseră în liniște în patria lor. Pentru a preveni asemenea întîmplări rele pe viitor împăratul trimise contra inamicului o oaste mai mare și puse în frunte-i pe ginere-său, sebastocratorul Isaac. Atitudinea energică a împăratului, lăudata lui destoinicie la război și celelalte calități personale, prin care întrecea cu mult pe fratele său detronat, produseră în tabăra românilor o vederată îngrijire, inspirîndu-le precauțiune și abținere de la orice năvălire războinică. Această manieră de a vedea, ce dovedea slăbiciune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nici în sensul, nici cu intențiunea morală a culturei, tot așa de puțin cum omul prost nu-și apropriază limba noastră cultă spre scopul și ca un element al culturei. De acolo și modul propriu al arătării sale - la greci lăudată și cântată, ca deosebit înflorită, sub Heteri, la domnia romană în vremea mai târzie (cea dinainte n-o cunoștea de fel) lângă degenerare morală, un ram poate subordonat al luxului celui mai ales și variat lângă brutalitate și cruzime. Tocmai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
privi la un regiment unde pe de-o parte vedem ordine și aptitudine, pe de alta zdrențe, femei părăsite, copii lăsați în seama unei pomene întîmplătoare. O umb[r]ă de viciu și de mizerie trece în urma instituțiunilor noastre mult lăudate. (Hugh Miller) ["ECONOMIA POLITICĂ... "] 2264 Economia politică-l consideră pe om numai întru cât câștigă sau consumă bunuri 328 r și încearcă a arăta ce cale ar lua activitatea lui într-o stare socială când acel motiv - abstracție făcând de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
secret - Dumnezeul lumii mecanica universului ["O ORGANIZARE ÎNTRE ROMÎNI... "] 2257 O organizare între români asemenea Soc[ietății ] francmasonilor și a iezuiților, ca a bisericii catolice. Pretutindene oameni ***, cari să ție registru de tot sufletul românesc. Cel slab trebuie încurajat și lăudat pentru ca să devie bun; trebuie trezită deșertăciunea lui, decorat la nevoie, trezite mii de speranțe în el, în caz de estremă nevoie ajutat chiar. Să se simtă că Soc[ietatea ] Matei Basarab reprezintă o putere enormă. ["DECI NU [ESTE] EXACT... "] 2257
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
specifice ale oamenilor, imaginea statului ca proiect rațional, "o mașină" construită ș( condusă de oameni cu interesele lor subiective ridicate la rang de lege, nu poate fi acceptată. "...stat ș( societate s(nt departe de-a fi opuri a mult lăudatei minți omenești... ele s(nt fapte ale naturii" (Eminescu, 1905, p.1, apud. Călinescu, 1976, vol. 2, p.13). Ideea determinismului cauzal (n viața socială orientează atenția către "interior", către destinul fiecărui popor (n parte. Fără a absolutiza ideea consecințelor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
prin smerenia limitelor putem scăpa de singurătate, or voi sunteți prea orbi și prea turbați ca să pricepeți asta! Voi nu mai sunteți în stare decât să strigați împreună o orbire care vă face singuri. Tristă soartă vă pregătiți. Apoi, vă lăudați că iubiți Atena. Îmi repugnă metoda voastră de a-i învinui pe alții că n-o iubesc, de aceea nu voi spune că mințiți. Dar dacă iubiți Atena, o iubiți urât. O iubiți târând această dragoste în noroi, amestecând-o
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]