1,879 matches
-
din Piață, înghesuind-o în trunchiurile duzilor. A mai venit și o lege stupidă care obliga lăutarii să plătească „taxa de compozitor”. Parcă horele și sârbele lor erau operele unor compozitori. Până la urmă perceptorul o fi dat la pace cu lăutarii, dar hora satului nu a mai fost HORĂ. Se rărea, se subția în elan și prospețime, dar și în participanți. Treptat, treptat, Hora...murea. O altă lovitură (ultima?) a primit când șarpele de asfalt a frânt Piața-n două, smulgându
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
a luat de mânuță încetișor și mergând începea a se clătina de durere și slăbiciune... ca prin ceață am pornit noi spre casa noastră... casă și ea rămasă orfană. Acolo, la marginea de sat, încă mult timp a răsunat baritonul lăutarului orb, Moș-Fedot, chiotele de fericire în compania femeilor la care s-au întors bărbații de la război. Vântul în schimb, nu înceta să aducă și bocetele disperate a femeilor rămase fără bărbați, devenite văduve, chiar în floarea vârstei lor. Ooo, câte
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1431080734.html [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
până la cei mari și continuă toată noaptea și a doua zi. Dar colindătorii nu reușesc să-și drege bine glasul că deja încep colindele care vestesc Anul Nou și lanțul acestor „simfonii populare” se încheie cu Botezul Domnului și obiceiul lăutarilor, Iordanul, când vin la domiciliul celor care poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul să le cânte și să le facă urări. Aceste obiceiuri au fost transmise din generație în generație de-a lungul anilor, din moși strămoși, indiferent de vicisitudinile istorice
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419105253.html [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
la echinoxul de primăvară al anului de grație 2014. Prudent ancestral, prevăzător precum semizeii și extrem de dibaci - alături de Maria.Sa, poetul și-a sărbătorit nașterea înconjurat de prietenii cei mai buni, cu care s-au șprițuit la o cârciumă cu lăutari români, și pe tot traseul anului a lansat, cu public avid de poezie, alte câteva cărți. Dar și subsemnatul am fost la înălțimea prieteniei de netăgăduit, declarând mai pe primăvară - anul 2014 - ANUL GEORGE FILIP. Și evenimentele s-au succedat
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- by http://uzp.org.ro/samanul-interviu-ad-hoc-cu-maestrul-george-filip/ [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
făcut un tur de piață să vadă unde sunt cele mai mici prețuri, s-a oprit la bufet și s-a cinstit cu o bere. Și pentru că era încă nehotărât, a mai luat una și s-a pomenit cu doi lăutari care veneau de la o nuntă, un viorist și un țambalagiu începător care s-au oprit lângă el și au început să-i cânte. Colegului i-a plăcut, a început lumea să se adune pe lângă ei, devenise centrul atenției și nu
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Pustnicul_ion_untaru_1332587240.html [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
care s-au oprit lângă el și au început să-i cânte. Colegului i-a plăcut, a început lumea să se adune pe lângă ei, devenise centrul atenției și nu se mai îndura să plece. Încă o bere, un bacșiș la lăutari că deh, nici ei nu-și răcesc gura de pomană până când s-a hotărât să plece acasă că de-abia se mai ținea pe picioare. Lăutarii, după el. Vioristul, atent ca un body guard profesionist, atingea cu arcușul pe câte
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Pustnicul_ion_untaru_1332587240.html [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
atenției și nu se mai îndura să plece. Încă o bere, un bacșiș la lăutari că deh, nici ei nu-și răcesc gura de pomană până când s-a hotărât să plece acasă că de-abia se mai ținea pe picioare. Lăutarii, după el. Vioristul, atent ca un body guard profesionist, atingea cu arcușul pe câte cineva care le sta în cale, atenționându-l: - Hee, dați-vă la o parte, nu vedeți că domnul nu are loc să treacă? Și când îl
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Pustnicul_ion_untaru_1332587240.html [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
cineva care le sta în cale, atenționându-l: - Hee, dați-vă la o parte, nu vedeți că domnul nu are loc să treacă? Și când îl aștepta soția să ajungă acasă cu sacoșele pline de murături, ajunge și el cu lăutarii. - Nevastă, dă-ne și nouă să gustăm ceva că venim de la piață și suntem cam obosiți. Mai târziu când s-a trezit din mahmureală, a văzut că nici bani nu mai avea și nici murături nu cumpărase. Toate îmi sunt
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Pustnicul_ion_untaru_1332587240.html [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
mereu pe cale de dispariție și mereu vie. Iar boema în accepția tuturor înseamnă baruri și cafenele, restaurante și localuri. Termenul literar se referă la persoane cu un comportament social original, neconvențional, neconformist, în special artiști sau scriitori. Vinul, artiștii și lăutarii ar putea alcătui o tripletă emblematică, dacă nu am cunoaște și celălalt aspect, cel nedorit, care incumba și pericolul exagerării, riscul ca timpul destinat creației să fie redus, în vreme ce excesele bahice pot pune în pericol sau chiar scurtă vieți valoroase
ARTIŞTII ŞI BOEMA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1416570598.html [Corola-blog/BlogPost/384601_a_385930]
-
visarea mea. Tăcerea se așterne dureroasă, Cuvintele în stoluri au zburat, O ceață încărcată, deasă, Parcă-ntre noi s-a așezat. Mătasea nopții se destramă Și zorii parcă-s de cristal, Răcoarea dimineților te cheamă, În depărtări, mai cânt-un lăutar. Am vârsta Am vârsta la care se moare, Cu-o frunză-n vânt și-un ram uscat, Parcă totul se stinge sub soare, Minutele păsări și ele-au plecat. Florile mi s-au uscat în glastră, Regina cred că a
MOR PESCĂRUŞII de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1414441128.html [Corola-blog/BlogPost/377863_a_379192]
-
Articolele Autorului MOTTO: „Cuvintele prietenoase sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet și sănătoase pentru oase.” Biblia 5. Balul La căminul cultural era o mare surpriză pentru toți cei dornici de distracție. Primăria a invitat o formație de lăutari care să cânte la bal de cu seară, până la miezul nopții. Toți se așteptau la vechiul magnetofon al organizației U.T.C. Tinerii apropiindu-se de căminul cultural și auzind sunet de vioară și de acordeon, nu le venea să creadă
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390030353.html [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
de dans din incinta căminului cultural. Aflase că vor avea o formație de muzicanți în locul vechiului magnetofon folosit la reuniunile tovărășești. Valentina era curioasă dacă i-a sosit invitatul din satul vecin. Vestea că la Teșila este bal mare cu lăutari s-a răspândit repede peste dealuri prin satele limitrofe, așa că se așteptau să fie multă suflare tinerească. Surorile Nechifor intrând în sala de dans, își căutau din priviri fiecare alt ceva. Valentina pe coleg, Eleonora iubitul, iar cele mici, colegele
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390030353.html [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
Dacă ar fi rămas în Câmpina, nu ar fi trăit aceste senzații sublime al iubirii lor secrete. Cei patru tineri se regăsiră în saloanele restaurantului Bulevard al hotelului cu același nume. Serviră cina, ascultând melodiile cântate de o formație de lăutari autentici. S-au decis totuși să meargă la discotecă după cină, erau prea tineri pentru a se mulțumi cu melodii languroase scoase de coardele unui contrabas, o vioară și clapele unui acordeon răgușit, acompaniate de un țambal. Târziu în noapte
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390291314.html [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
-aici abisuri vor renunța la oameni și la visuri... sodom de fierătanii vor roì iar lumea zânelor - încet - se va topi iar locul vetrelor - bătrâne și umile l-or lua toți monștrii: ură și șenile! nu mă băgați în seamă - lăutari sunt mai dăunător decât un cari: eu adevărul vi-l despoi foițe iar voi rămâneți goi - un circ cu fițe... ...ce Răstignit? - ce Crist și ce supliciu? sugem cu toții țâța de siliciu! n-au credință - au burți vagabondez prin preajma sihăstriei
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
Nunta Zamfirei. La remarca asta, se înșiră iar lanț de lacrimi de o parte și de-alta a obrajilor Marietei. Ca și-n poezie, mirii avuseseră mulți nuntași, mult popor/ Cu muzici multe-n fruntea lor. Cântaseră cu această ocazie lăutari craioveni și, mai presus, fusese adus chiar marele clarinetist al timpului, Iliuță Rudăreanu! Biata Marieta era atât de emoționată! Și Mira se gândi că emoția îi venea nu doar din cele reamintite, ci și din faptul că ea, nepoata, ținuse
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1448781227.html [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
Cireșul spovedaniei”- arată clar că autoarea nu se dezminte: ne introduce încă de la început în lumea satului, cu personaje care se întâlnesc la o nuntă după foarte mulți ani. Aici are loc o scenă parcă desprinsa din filmul “Ciuleandra”, cănd lăutarii cântă “Alunelul” și provoacă lumea la dans. Oamenii intră în horă și toată lumea dansează cu pași săltăreți, cu chiote, fluierături și strigături până la epuizare. Titlul românului este unul simbolic. Aici, simbolul "spovedaniei" nu mai este vatra focului despre care autoarea
„CIREŞUL SPOVEDANIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1495095988.html [Corola-blog/BlogPost/366191_a_367520]
-
morminte Nu mai pot să mai alinte, Nici durerea unei mame, Nici odorul care doarme, Tot ce-a fost și nu mai este Și va deveni... poveste! Mai unge toamna cu amor Bătrâne oase care dor. Mai cântă doar un lăutar Pe-o bancă, sub un lampadar. Aleargă lumea, aleargă... Nici nu știu de ce, nici unde; Tot în groapă o să meargă, Tot țărâna-i va pătrunde. Referință Bibliografică: Aleargă lumea, aleargă... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul
ALEARGĂ LUMEA, ALEARGĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Alearga_lumea_alearga_.html [Corola-blog/BlogPost/371259_a_372588]
-
din sat. Ce hore mai făceau în tinerețe! Era cel mai bun dansator. Vai de capul acelei fete care se potrivea cu el la dans, că n-o mai lăsa din mână! El comanda muzica și tot el țipa la lăutari să cânte mai cu foc. Era un vlăjgan de temut, țiganii tremurau la gândul că, dacă se supăra, Costache făcea arșici din dobă și din viori. Acordeonul îl facea armonică! Greu se mai încumeta vreo fată să danseze cu el
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Un_gradinar_si_o_floare_intre_flori.html [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
pe uliță țipete de femei și mare hărmălaie. -Ieșiți, făă, că trece călușul! Am ieșit și eu din curte și am văzut apropiindu-se de casa noastră ceata de călușari, cu alai de lume după ei, mai cu seamă femei. Lăutarii cântau binecunoscuta melodie, iar călușarii, încolonați câte doi, strigau, împungând cerul cu bețele ridicate deasupra capului: -Înc-o dată iar așa! Hăi!.. Hăi!.. Hă-lăi-șaa! În fruntea coloanei de călușari era vătaful călușului. Lângă el un călușar, purta steagul. Adică, o prăjină
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
albe și roșii, care fluturau în timpul jocului. Nu erau înalți. De talie mijlocie, chiar mică. Subțirei, cu fețe osoase, arși de soare, zâmbitori. Ținuta lor degaja forță, dar și calm, echilibru. Părea că lumina bucuriei izvora din ei. Trupa de lăutari era formată din doi inși cu viorile și unul cu țambalul... Deși îmi trecuse frica atunci când mă mângâiase vătaful, tot îi mai priveam cu teamă. Mi se părea că nu erau la fel ca ceilalți oameni. Mi se părea că
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
la vedere, respectivul obiect a înviorat mulțimea. Mi-am dat seama că, de fapt, asta așteptau femeile. Așa am priceput că...asta era „aia!, de care vorbeau femeile pe șanț. De aceea râdeau ele cu atâta poftă. Din acel moment lăutarii au început să cânte. Călușari au luat rapid bețele și au început să joace tot în roată. Clinchetul clopoțeilor le sublinia mișcările pașilor.. tot mai rapizi, tot mai ritmați. Bețele și opincile lor loveau pământul tot mai repede, tot mai
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
șa, șa! Hălăișa, șa, șa! Hălăișa!.. Hălăișa!.. În salturile lor, călușarii păreau râuri de lavă fierbinte, izvorâte din adâncul pământului. Trupuriloe lor-torțe aprinse în răsuciri amețitoare, fețele lor-flăcări orbitoare în mișcări magice. Acest iureș de foc îi electrizase și pe lăutari care cântau tot mai iute , într-un ritm amețitor, amplificat de energia călușarilor. În acest timp, ce făcea mutul călușului? Sigur că juca și el, tot atât de serios cum jucau și călușarii. Dar seriozitatea lui devenea caraghioasă când îi juca nasul
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
striga în zadar, agitând bățul: înc-o dată iar așa! Hăi, hăi, hălăișa! Călușarii mergeau din nou în cerc, târându-și pașii grei. Abia mai strigau: hă...lăi...șa! Mergeau sprijinindu-se în bețe. Glasuri stinse...mișcări molatice...trupuri aplecate. Și lăutarii smulgeau note leșinate, adormite. Vătaful încetează să mai strige. Toți își poartă trupurile inerte în scurgerea leneșă a cercului. În această amorțire, mutul se încordează, întinde piciorul și scoate la iveală vigurosul instrument: -Ă! Ă! Ăă...șa! Însă călușarii nu
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
amorțire, mutul se încordează, întinde piciorul și scoate la iveală vigurosul instrument: -Ă! Ă! Ăă...șa! Însă călușarii nu reacționează. Furios, mutul îi împunge cu „bățul” lui și-i bate cu sabia. Călușarii dau semne de înviorare. Se „trezesc” și lăutarii. Melodia prinde ritm. Mutul continuă să-i împungă, până când toți călușarii încep să joace în ritmul trepidant, cunoscut. Ooo! Acum mutul face o demonstrație de dans acrobatic, dovedindu-se a fi cel mai bun dansator. Sărituri elegante peste sabie și
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
după aceea mi-am educat-o, mi-am construit-o, am muncit ca să am această voce. În 1969 am avut primul spectacol care se chema foarte frumos, „Menestrel la curțile dorului”... - Cum v-au influențat în devenirea dumneavoastră ca artist lăutarii și muzica din comuna natală, Podari? - Am avut o perioadă foarte importantă din viața mea când am fost detașat de la instituția la care lucram, Teatrul Național din Craiova, la Institutul Național de Folclor. Lăutarii mei, practic lăutarii adevărați, după anii
Interviu cu Maestrul Tudor Gheorghe by http://www.zilesinopti.ro/articole/1476/interviu-cu-maestrul-tudor-gheorghe [Corola-blog/BlogPost/99744_a_101036]