1,874 matches
-
sistematic. Astfel, literatura română la început i-a trezit interesul prin cărțile populare, precum “viețile sfinților”, narațiunea în versuri a ardeleanului Ion Barac. A învățat să scrie românește de la secretarul tatălui său Petrache Nănescu, autor de cântece lumești cântată de lăutari, dar și gramatică de la profesorul Eliade Rădulescu. La 14 ani, În 1830 se scrie la studii înalte deschise de J. Vaillant, având colegi precum: C.A.Rosetti, Grigore Grădișteanu și Grigore Alexandrescu. Prin anii 1832, la Școala Sf. Sava, Ion
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
Număratul oilor, La stăpâni de-a se întoarce, De răcoarea brumelor. Și se face măsurarea Laptelui, o dată muls, Spre a știi repartizarea Cașului prin vară strâns. Apoi prânzesc împreună, Ciobanii cu gospodari. Să se facă brânza bună, Pun să cânte lăutari. Dar rămâne în poveste, Ospățul abia-nceput, Când ciobanii duc pe creste, Turma de oi la păscut. Tradiții și ritualuri Prin timp perpetualte, Pe-ale vremurilor valuri, Ne sunt identitate. * Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritialuri populare românești" 23 Aprilie
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
coronițelor, aprinderea a câte două lumânări care vor fi ținute de copii. Într-o farfurie se pune vin sau bere, din care mieii vor bea. Cu ce rămâne sunt stropiți pe cap, și li se scot coronițele. Dimineața se aduc lăutari ce cântă, se pun coronițele pe capetele mieilor, se aprind lumânările care sunt ținute de copiii încălecați pe miei, iar bărbații ce îi sacrifică se închină cu fața spre răsărit și îi taie. Femeile ce au făcut bradul colectează în
HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAŞI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368655_a_369984]
-
spirituali ai lor să îi viziteze, cât și pe părinți, socri, frați și surori mai mari. La rândul lor sunt vizitați de propriii fini sau de frații și surorile mai mici decât ei. Petrecerea durează până seara târziu, în cântările lăutarilor, ce sunt tot din cadrul comunității, tocmiți și retribuiți cu o sumă stabilită și pretinsă de aceștia, în funcție de numărul mieilor jertfiți. Cu toate neajunsurile materiale, tradiția este păstrată și respectată de către toți în fiecare an. fragment nepublicat din manuscrisul predat la
HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAŞI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368655_a_369984]
-
Nașterea Călușului. Aici, în mare taină, se ciopleau Steagul și Ciocul Călușului, în prezența căruia se Depunea Jurământul față de Vătaf. În prima marțe de după Rusalii avea loc *Îngroparea Călușului. Ceata era formată din 9 dansatori plus mutul, stegarul și doi lăutari. În total 13 oameni. Din cei 9, doar doi călușari erau din Purani, unul fiind vărul mamei mele, Ion al lui Căldăruș care, mai târziu, mi-a împărtășit secrete din inițierea lor...Restul călușarilor erau din Cotorani și Baciu. Vătaf
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
24 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului era toamnă și amin, iată c-a venit și iarna, noi călare pe destin, am deschis deja povarna. arde doar un crin în sobă, cu cenușa pe grătar, căntă-mi, îmbrăcat în robă, tu, sărmane, lăutar. zi-mi de moarte, zi-mi de viață, să mă răcoresc acum, hai s-o luăm de dimineață că s-a rupt căruța-n drum. totul parcă e miraj, fluturi albi și vrăbii bete, toate în pelerinaj, umplu câmpul de
NINGE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363642_a_364971]
-
care a mulțumit cu smerenie pentru că fusese invitat la masă, după care și-a luat rămas bun de la cei prezenți. După masa copioasă, a urmat oferirea darurilor tinerilor căsătoriți, începând cu nașii și urmând cu ceilalți nuntași. Un taraf de lăutari foarte talentați au interpretat cântece melancolice de pahar, alte melodii specifice nunților, precum și muzică de dans, hore, sârbe, chiar tangouri și valsuri. Noi, tinerii cavaleri de onoare am fost invitați la dans de către domnișoarele de onoare într-o altă încăpere
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
fost invitați la dans de către domnișoarele de onoare într-o altă încăpere, unde era și un patefon la care am pus muzică de dans, în timp ce ceilalți nuntași erau înlănțuiți în sârbe și hore. În pauza dintre jocuri, unii nuntași plăteau lăutarilor să le cânte melodiile lor preferate, pe care le fredonau sau le cântau cu voce tare. Noi am continuat petrecerea în încăperea cu patefon, unde eram aprovizionați cu prăjituri și băutură. A fost o nuntă bogată și foarte bine organizată
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
un segment din ea? Etnia țigănească niciodată nu a fost uniformă, ci ea a format întotdeauna adevărate straturi sociale. În trecutul românesc se cunosc „țigani pănari” (care adunau penele de pe păsările moarte, de prin gunoaie), cărămidari, corturari, fierari, căldărari, aurari, lăutari etc. Cei mai săraci erau pănarii și cărămidarii, iar cei mai bogați aurarii, căldărarii, chiar lăutarii. Între aceste categorii erau diferențe mari în ceea ce privește starea materială, nivelul de trai etc. Aceste straturi sociale se păstrează până în vremea noastră, chiar dacă ele și-
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
adevărate straturi sociale. În trecutul românesc se cunosc „țigani pănari” (care adunau penele de pe păsările moarte, de prin gunoaie), cărămidari, corturari, fierari, căldărari, aurari, lăutari etc. Cei mai săraci erau pănarii și cărămidarii, iar cei mai bogați aurarii, căldărarii, chiar lăutarii. Între aceste categorii erau diferențe mari în ceea ce privește starea materială, nivelul de trai etc. Aceste straturi sociale se păstrează până în vremea noastră, chiar dacă ele și-au schimbat, în parte, denumirile și ocupațiile. Reporterii britanici cu pricina au studiat și prezentat lumii
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
de ardei, sau de vinete, cârnăciorii uscați și pișcători la limbă, mămăliga pripită, puii fripți în țagle, dar și căpșunica de anul trecut adusă-n ulcele de lut cu frumoase înflorituri tradiționale plus mici ciobituri moderne. Da’ când a venit lăutarul Pardailan din capul satului cu frate-său și cu un ginere de-au început să tragă de burduful acor- deonului furat de bunicu-său de la nemți, când cu retragerea, iar pe strunele scripcii parcă curgea foc și se porniră toți să
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
de „înaltă societate”, bizare legături și desfaceri, mai toate regizate, de cupluri mai toate penibile... Pe când, cântecele artistei Ionela Prodan nu se mai regăsesc decât pe vreun disc de vinilin, vechi, zgâriat, ovalizat, ori dacă îl mai îngână câte-un lăutar într-o dungă, pe la vreo cârciumă mai tradiționalistă, ori vreo nuntă desuetă, cu muzicanți, nu cu aparate! De ce?! Ne este dor de Ionela Prodan! „Din bucata mea de pâine/ Am crescut un om și-un câine./ Omul azi m-a
IONELA PRODAN. RAR CÂTE O PLOAIE DE MELANCOLIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348560_a_349889]
-
mirosul care vine de la grătar. - O să vă convingeți, îi zise cârciumarul. Cred că am cel mai bun grataragiu din oraș, deoarece am clienți care vin tocmai din centrul orașului, mai ales când află că vine să cânte la cârciuma mea lăutarul Muscă, despre care se zice că este cel mai bun lăutar din zonă. Până vă aranjează masa, vă ofer din partea casei un țap cu bere. - Vă mulțumesc, îi zise Vasile, de azi am venit să lucrez pe șantierul de la siloz
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
Cred că am cel mai bun grataragiu din oraș, deoarece am clienți care vin tocmai din centrul orașului, mai ales când află că vine să cânte la cârciuma mea lăutarul Muscă, despre care se zice că este cel mai bun lăutar din zonă. Până vă aranjează masa, vă ofer din partea casei un țap cu bere. - Vă mulțumesc, îi zise Vasile, de azi am venit să lucrez pe șantierul de la siloz, ca antreprenor, trimis de Ministerul Apărării. Dacă voi fi mulțumit, o să
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
centimetri și o sută douăzeci și cinci de kilograme. Era aproape rotund. Fața o avea transpirată tot timpul, iar transpirația îi era uleioasă și mirosea urât. A venit și vremea lui. Toți tremurau de frică , până și tac-su, un țigan frumos, lăutar de faimă și îndrăgit tare de cucoanele din oraș. Cum le zicea el, din gură, de inimă albastră, nu-l întrecea nimeni. Era vestit, de la Ploiești și până la Halele Obor, toți auzise de Lică, guristul din Bora. Nu era o
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
-l înveliră în scutece, se mai potoli. Prezicătoarele presupuseră că poartă vreun blestem al vreunui strămoș, dar după botez se va liniști. Când ieșiră din biserică, gemenii dormeau liniștiți. La conac urmă o masă bogată în acompaniamentul unei formații de lăutari, joc și voie bună până noaptea târziu după tradiția românească. Referință Bibliografică: XXIII. GEMENII DIN BUCUREȘTI (Urmașul lui Dracula) / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1557, Anul V, 06 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Nălbitoru
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
Codrul Thelințanilor. Chelința este satul de peste Someș, un sat de români mândri și destoinici, din care s-au ridicat mulți oameni de seamă. Aici a văzut lumina zilei cunoscutul rapsod popular Emil Gavriș. Nu am să omit nici generațiile de lăutari care au însuflețit cu ceterele lor dansurile la șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar. Ca să ajungem la Thelința trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
Codrul Thelințanilor. Chelința este satul de peste Someș, un sat de români mândri și destoinici, din care s-au ridicat mulți oameni de seamă. Aici a văzut lumina zilei cunoscutul rapsod popular Emil Gavriș. Nu am să omit nici generațiile de lăutari care au însuflețit cu ceterele lor dansurile la șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar.Ca să ajungem la Thelința trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
un frumos costum tradițional huțănesc: cămașă pe pânză de casă, în culori predominante roșu, galben, verde, albastru, cu motive geometrice, catrința cu poale roșii și vârste (șiruri), ciorapi de lână, opinci cu nujițe de lână. Colaborează cu prestigioase orchestre, precum „Lăutarii” din Chișinău, „Ciprian Porumbescu” din Suceava etc. Are un repertoriu variat, cules și îmbogățit cu ajutorul maestrului George Sârbu. Printre altele interpretează și cântece noi de pe viitorul album „Să iubești o suceveancă” din care cu bunăvoința dumneaei reproducem câteva versuri: „Dacă
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
26 decembrie), cu darurile și cu banii strânși din colindat, băieții organizează seara petrecerea colindătorilor, la care fiecare își invită fata care îi este dragă. Aceasta vine însoțită de mama ei sau de o rudă apropiată. De la petrecere nu lipsesc lăutarii (în ultimii ani, locul lor a fost luat de... combinele muzicale). Se pare că în vechime această petrecere era, de fapt, un ritual de inițiere a tinerilor în viața de familie, marcând o perioadă de tranziție între două statute sociale
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
ardelean. Poetul va iubi poporul românesc nu din datorie, nu din conștiință de cărturar sau de simpatie de artist, ci din iubirea trainică și veșnică pentru părinții de acasă, pentru frații de joc, pentru vecinii din necunoscut, pentru preotul și lăutarul statului și, de aici, pentru toți oamenii satului românesc. Astfel de sentimente ar trebui să ne încerce pe toți, iar în această seară, prin prezența în număr așa mare la acest eveniment în care propria generozitate ne-a îndemnat, chiar
ORGANIZAŢIA MUNICIPALĂ DE FEMEI A PSD BRĂILA, INIŢIATOAREA ACŢIUNII ,,O CARTE PENTRU FIECARE” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344512_a_345841]
-
Paradisul îngerilor. Mai ceva decât „cântecul popesc”! Cântece de pahar cântate la lăută sau țambal pot înveseli o petrecere de o seară, o nuntă. Aceleași cântece au fost incluse în opere și simfonii în care nu mai sunt cântate de lăutari ci direct de îngerii cerului. Cele 2 simfonii scrise de George Enescu[3] sunt o sinteză de frumoase cântece populare care astăzi nu mai sunt la modă. Alți oameni altă cultură. Oare este mai bine? Cuvântul articulat, nu numai cel
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
De la răspântiile mele În cari veneau boieri de viță Să soarbă vinuri din ulcele Cu lanuri vii de grâu și aur Cu cai de foc venind din puste Și cu hangițe strânse-n fuste Răpite noaptea de-un balaur Cu lăutari cântând în strună Și cimpoieri doinind cu jale Azi plânge vântul în lagună Toate nimicurile tale Un arsenal de amăgiri Oh, dinastie! Iluzoriu Castelul vostru de ivoriu Și decupat din amintiri! Referință Bibliografică: Hanul amintirilor / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
HANUL AMINTIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348064_a_349393]
-
uita cineva la ele. Sâmbătă seara, nuntă mare la Clubul C.F.R., iar strigarea darului avu un efect năucitor asupra lui Istrate, obișnuit cu sume în care un bilet de tramvai în plus avea încărcătura unui crah financiar. Strigaseră sume consistente lăutarii, de la niște rude înlesnite, bărbați care nu erau la nuntă, dar care nu uitaseră de eveniment din motive numai de ei cunoscute. După nuntă, Vergi anunță că nu este timp de călătorii în străinătate și că „tăticule, adu munșitorii șî
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
Articolele Autorului MOTTO: „Cuvintele prietenoase sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet și sănătoase pentru oase.” Biblia 5. Balul La căminul cultural era o mare surpriză pentru toți cei dornici de distracție. Primăria a invitat o formație de lăutari care să cânte la bal de cu seară, până la miezul nopții. Toți se așteptau la vechiul magnetofon al organizației U.T.C. Tinerii apropiindu-se de căminul cultural și auzind sunet de vioară și de acordeon, nu le venea să creadă
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]