1,071 matches
-
logica romanului, toată lumea câștigă bani germani din această afacere, toți militarii americani fiind acționari în afacerea lui Minderbinder. La început, atât cititorii cât și o mare parte din personaje par să fie de acord că Yossarian este nu numai un laș ce încearcă să se eschiveze în fața pericolelor unei noi misiuni, ci un individ complet nebun, un paranoic ce crede că toată lumea (nemții de la antiaeriană, comandanții americani ce continuă să îl trimită la luptă) vrea să îl omoare. Treptat, prin jocul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
care le-ar sfâșia abdomenul moale cu oasele ieșite din spinarea lor (rivalitate care există, încă de la Plinius, în multe bestiare) și notând că singura scăpare a reptilelor este fuga, autorul reține ca o trăsătură a crocodilului curajul împotriva celor lași și ezitarea în fața celor care îl înfruntă fățiș: "Acest animal este plin de cutezanță împotriva celui care se teme de el, dar fuge din fața dușmanului care îi ține piept"22. O ipostază care se potrivește cum nu se poate mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acestei arme spirituale nu poate exista un neam, ea dezvoltă la maximum valorile morale, iar lipsa ei, adică necredința, duce la cultul forței brutale și la sentimente inferioare, la căderea omului. Credința naște eroi, sfinți, nemuritori; necredința naște sceptici, indiferenți, lași și sperjuri. învățătura despre Maica Domnului apropie femeia de Hristos și o întărește în credință. Maica Domnului ocupă în cultul Bisericii Ortodoxe un loc 3de frunte, înaintea tuturor făpturilor văzute și nevăzute, fiind cinstită în mod deosebit, mai presus de
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
mai bun răspuns coordonat pentru cazul în care ambii jucători se decid să selecteze un amestec din alegerile disponibile. Pentru un jucător care ia decizia pe baza utilității așteptate, rezultatul din strategia mixtă este preferabil față de unul din rezultatele pure (lașul), dar inferior față de celălalt (eroul). Pentru un jucător care încearcă să evite cel mai rău rezultat (accidentul), ambele rezultate pure sunt de preferat. De aceea, există o mare doză de incertitudine față de strategia ce va fi aplicată, iar acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și atunci când o analiză completă este imposibilă, este utilă simpla recunoaștere a structurii generale a jocului care se desfășoară într-o anumită situație, căci aceasta ne poate ajuta să discernem tipare și ocurențe regulate în complexitatea comportamentului uman. Putem spune: „«Lașul» de două persoane este un joc, ceea ce explică de ce ambele părți anunță așa de hotărât că nu vor coopera, cu toate că apreciază rezultatul”. Sau, „persoana aceea este foarte pricepută la aplicarea «strategiei Nash mixte», pentru a-și reduce riscurile din rezultat
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
folosește teoria alegerilor raționale în studiul acestui subiect central din științele sociale. Ca și până acum, scopul său este în același timp metodologic și de conținut. Problema acțiunii colective este definită cu ajutorul a trei jocuri asemănătoare de două persoane - „Asigurarea”, „Lașul” și „Dilema prizonierului”. Aceste jocuri sunt prezentate apoi în forma lor de n persoane pentru a demonstra anumite tensiuni caracteristice relațiilor stabilite între individul rațional și contribuția sa la o societate democratică. Sunt analizate soluțiile posibile ale problemei acțiunii colective
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
z.) Cea mai atractivă soluție ar fi să încerc să profit - caz în care aș obține un câștig colectiv fără nici un cost individual pentru producerea acestuia. În „Asigurarea”, decizia ta de a lucra generează decizia mea de a lucra. În „Lașul”, din contra, decizia ta de a lucra, îmi justifică mie lenea și decizia de a mă retrage și de a privi. Dar și tu ai aceleași preferințe. Amândoi considerăm rațional să refuzăm în cazul în care celălalt cooperează, dar vom
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fraier (y > x). Astfel, în timp ce „Asigurarea” poate obține o acțiune satisfăcătoare de pe urma unei hotărâri unilaterale a unuia dintre jucători, „Dilema prizonierului” produce doar inacțiune, deoarece ambii jucători decid rațional să nu coopereze. În timp ce „Asigurarea” se rezolvă prin comunicare cinstită, iar „Lașul” folosește comunicarea ca parte a procesului său de negociere, în „Dilema prizonierului” comunicarea este complet irelevantă, căci nimic din ceea ce poate spune sau face celălalt nu este relevant pentru strategia mea dominantă de a refuza. Câtă vreme în „Asigurarea” acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
inutil pentru oricine să se ofere dacă ceilalți vor să profite. În ciuda valorii ridicate a anumitor bunuri colective, indivizii care se află într-o situație de tipul „Dilemei prizonierului” nu le vor produce niciodată. Jocurile de n persoane de tipul „Lașul” apar cel mai adesea în cazurile în care cooperarea unui număr anumit de actori discreți ar putea înfăptui o schimbare. Să ne imaginăm, de exemplu, un grup de întreprinderi care ar folosi în comun apa unui lac. Dacă toți poluează
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
celor dispuși să cedeze se apropie de pragul c, se joacă tot mai intens un joc de tip „Asigurarea” în cadrul jocului de tip „Lașul”, căci trebuie să ne convingem unul pe altul că vom accepta cu toții să cedăm, să fim „Lașul” împreună. Dacă, însă, numărul celor ce par a fi dispuși să cedeze depășește pragul c, se va juca un joc de tip „Lașul” în cadrul jocului „Lașul”, cu privire la cine rămâne și cine părăsește coaliția. Relațiile de negociere din jurul nivelului pragului sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să ne convingem unul pe altul că vom accepta cu toții să cedăm, să fim „Lașul” împreună. Dacă, însă, numărul celor ce par a fi dispuși să cedeze depășește pragul c, se va juca un joc de tip „Lașul” în cadrul jocului „Lașul”, cu privire la cine rămâne și cine părăsește coaliția. Relațiile de negociere din jurul nivelului pragului sunt deosebit de complexe și astfel șansele de succes ale acțiunii colective se diminuează. O situație similară se manifestă și în cazul răspunsului tipic privind presupusa valoare a
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
poziției mele de votant marginal ar depăși costurile mele. Totuși, pentru ca lucrurile acestea să se întâmple, ar trebui să existe condițiile unui joc de „Asigurare” absolută că (t-1) dintre ceilalți vor coopera și apoi ar trebui să pierd jocul „Lașul” de n persoane dintre toți ceilalți ne-votanțiprobabili care-l susțin pe candidatul respectiv, astfel ca să pot fi sigur că aceștia nu se vor supune și vor abandona abținerea lor rațională în locul meu. Numai dacă apar aceste două condiții, mă voi
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
tipul „totul sau nimic”. Putem considera însă participarea lor ca fiind o variabilă continuă și presupune că aportul lor ar reprezenta un oarecare procent din resurse. Într-un joc de tipul „Dilemei prizonierului” răspunsul rămâne zero. În exemplul de tip „Lașul”, de mai sus, întreprinderile din jurul lacului trebuie să decidă nu doar dacă să polueze sau nu, dar și cu cât sunt dispuse să-și reducă poluarea. În consecință, jocul strategic devine infinit mai subtil. În mod similar, până acum am
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
teoria acțiunii colective de n persoane este complexă și derivațiile sale sunt interesante. Dar noi am stabilit deja concluziile pentru scopul nostru. Acțiunea colectivă de succes este întotdeauna un fenomen surprinzător. În „Asigurarea”, trebuie asumate niște costuri de tranzacții. În „Lașul”, negocierile sunt dificile, din pricina raționalizării amenințării cu ne-cooperarea, pe lângă faptul că există întotdeauna posibilitatea să apară un număr suficient de subiecți care să nu vrea să colaboreze. În „Dilema prizonierului” cei care calculează rațional vor căuta întotdeauna să profite
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ar trebui cunoscute. Urmează apoi trei categorii de turnători. Cei dintâi sunt zeloșii: obedienți față de regim, aceștia s-au considerat a fi „buni români” și poate chiar mari rrromâni, răstălmăcind și maculând patriotismul în manieră ideologică pervertitoare. Urmează fricoșii ori lașii: vulnerabilitatea acestora nimeni nu prea poate să o cuantifice, întrucât nu este posibil; sigur este că lipsa lor de curaj i-a făcut să fie vinovați ulterior pentru ceea ce au ajuns să facă. Iar, în al treilea rând sunt delatorii
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Garnier, un militant sindicalist ieșit în ilegalitate (cf. Jean Maitron, Ravachol et les anarchistes, op. cit., pag. 181-195). Multe fraze demonstrează o anumită influență proudhoniană: De ce această minoritate avută este mai puternică decît majoritatea deposedată"...sau nihilistă: "Acești oameni sînt prea lași pentru a se revolta"..., cu o violentă critică a sindicalismului. "... Înțeleg că ei voiau să distrugă starea socială actuală, doar pentru a se instala ei în loc; să înlocuiască Republica cu sindicatul, adică să elimine un stat pentru a-l înlocui
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
comică (dezvoltată în fabliaux-rile și lais-uri despre soții înșelați și soțiile leneșe, cochete, care se dedau luxului). În românul francez din secolul al XIX-lea se recunosc mai mult elementele constitutive ale vodevilului: soțul, soția, amantul, toți iubindu-se, toți lași. Românul realist din secolul al XIX-lea este descendentul ambelor tradiții, astfel încât distincția sentimentelor, eufemizarea personajelor și a aventurilor lor, estetică sublimului ce caracterizează abordarea dragostei sunt deturnate în mod sistematic prin relevarea a tot ce ține de corp, a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ale Moldovei, mai ales că a fost prima lor ieșire În spațiul natural și istoric al Moldovei iar bucuria lor s-a materializat În atitudini și comportamente demne de apreciere. De asemenea vizita la Muzeul de Istorie de la Ruginoasa, județul lași a trezit interes pentru cele văzute, sentimente de respect și admirație pentru personalitatea domnitorului Al. Ioan Cuza și familia sa. Elevii au avut ocazia și posibilitatea să aprofundeze cunoștințele Învățate la obiectul istorie. Această activitate a fost realizată În parteneriat
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Emilia Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93548]
-
lui Ștefan cel Mare, au început să zboare prin restaurantul de la "Arcașul" rezervat de altfel în exclusivitate grupului nostru "ulii" și "porumbeii", opiniile pro și contra, acuzele și blamările la adresa arabilor, americanilor și rușilor, a unor partide și politicieni evrei "lași", "trădători". Nu cred că din respect pentru mine, comentariile privind România erau pozitive, evidențiindu-se aprecierea corectă a situației din zona de conflict, soluțiile avansate, unele dintre ele foarte îndrăznețe, dar la fel de benefice, credibilitatea României și a președintelui ei în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
a încercat în permanență să evite violența și vărsarea de sânge. Între loialitatea față de dictator și conștiința de român, ultimul sentiment a fost mai puternic. c) Sinuciderea. Ceaușescu nu a fost niciodată înconjurat de oameni curajoși, el însuși fiind un laș. Milea nu a reușit să găsească altă soluție decât propria-i dispariție. Probabil că în acele momente gl. Milea nu a putut aprecia consecințele gestului său. Prin fapta sa el a înlesnit trecerea armatei de partea Revoluției". M. M.: Dar
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
vor fi judecați nu doar evreii, ci apropiații lor ! Auzi, știi ce ? Ia-ți plasa asta cu texte de aici și spune-i tu lui Cristian prostia asta, nu mie. Ce-s eu, impresar ? Spune-i tu că ești un laș ! — O, nu mă face tu pe mine laș, cumetre ! — Dar cum să te numesc, când vrei să ne lași, așa, pe toți baltă ? Dacă am face toți la fel ? — Mai bine să nu fiți voi puși în asemenea situațiuni ! — Fă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
mea, știu că o ceartă zdravănă nu numai că nu limpezește atmosfera, dar te poate împovăra cu un dușman pe viață. În teatru, certurile pot fi periculoase și le evitam cât puteam! Din această pricină, Rosina m-a etichetat drept laș, și nu o singură dată. Îi plăceau certurile, orice fel de ceartă, și credea în iubirea prin ceartă. La un moment dat a început să mă obosească. Sper că am izbutit întotdeauna să pregătesc podul de aur al despărțirii, ori de câte ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
morți livizi și umbre, de restul lumii lor uitate. / De-a lungu-și mână-nepăsare puhoiul apei ucigașe / Din care bem cu resemnare scursura marilor orașe. Săpăm și dăm de oase-n zeghe, bucăți de lanțuri și cătușe / Cutezătorilor de veghe al lașilor mereu călușe. Mă-urmărește această baltă, cortegiu sumbru și martir / Târșiți spre lumea cealălaltă precum pohodul la Sibir. / Mai văd mulțimea imbecilă ducând afară viața ternă / Îți vine să-i plângi de milă, de aici din fundul de cavernă / Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
români, Tudoran găsea de cuviință să constate că "adevărata problemă a intelectualului român de azi nu e aceea dacă e mai laș, ori mai curajos decât confratele său ceh ori slovac, ungur ori polonez, rus sau bulgar, ci cât de laș ori de curajos, cât de demn ori de obedient este în raport cu el însuși, cel de până la 1944"26. În continuarea acestei afirmații, Tudoran rememora imaginea intelectualității de dinainte de instaurarea puterii comuniste, o categorie socială având "vocația baricadei", un curaj civic
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
redactor de editură - sau de televiziune, ce-o fi fost el - își continuă însă judecățile, ca un inchizitor care nu se îndoiește nici de adevărul convingerilor sale, nici de oportunitatea acestora. A mai avut el ocazia să-i condamne pe lași, pe pervertiți și pe colaboraționiști, dar niciodată între friptură și tort, ca acum. „Gata, domnule - spune gazda - ți-ai făcut numărul, treci de halește!“ Imaculatul însă ia invitația ca pe un afront. „Eu cu astfel de lucruri - face el încruntat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]