2,524 matches
-
produse naturale cu efecte deosebite asupra tenului. Laptele crud curăță, emoliază, albește pielea. Gălbenușul hrănește, vitaminizează, întinerește, dar e mai puțin indicat la tenurile grase. Ceara de albine este un ingredient, dar mai puțin indicat la tenurile deshidratate. Drojdiile, fermenții lactici, iaurtul, oțetul, mierea sunt și ele importante în îngrijirea tenului: modifică aciditatea pielii și împiedică dezvoltarea germenilor infecțioși. Mierea este emolientă, acidifiantă și ușor astringentă. Iată, de exemplu, un amestec pentru demachiere care e și un excelent mijloc de întreținere
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
folosind bicicleta ergonomică sau munca manuală. De obicei, capacitatea scăzută a copiilor de a genera energie anaerobă implică concentrări scăzute ale glicogenului (glucozei) și a enzimelor intramusculare datorită insuficienței glucozei. La copii aceasta are drept rezultat valori scăzute ale acidului lactic și randament scăzut. Această supoziție este bazată pe mulțimea datelor obținute de-a lungul aproape a 20 de ani. Metodele întrebuințate în anii 1960 și 1970 implicau luarea de biopsii musculare. Au fost probleme etice vizavi de această cale. Metodele
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
în unitatea de timp; * Intensitatea antrenamentului - Raportul valoric dintre Efort - Durată - Pauză; * Complexitatea antrenamentului - Gradul de dificultate al lucrului. d) Tipul și biochimia efortului: * Efort aerob (în prezența oxigenului); * Efort anaerob (în absența oxigenului); * Efort lactacid (cu producere de acid lactic); * Efort alactacid (fără producere de acid lactic). e) Factorii antrenamentului: * Pregătirea fizică (generală și specifică); * Pregătirea tehnică (de bază și de joc); Pregătirea tactică (de atac - apărare, de colaborare - adversitate); * Pregătirea psihologică (generală și de competiție); * Pregătirea teoretică (generală și
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
valoric dintre Efort - Durată - Pauză; * Complexitatea antrenamentului - Gradul de dificultate al lucrului. d) Tipul și biochimia efortului: * Efort aerob (în prezența oxigenului); * Efort anaerob (în absența oxigenului); * Efort lactacid (cu producere de acid lactic); * Efort alactacid (fără producere de acid lactic). e) Factorii antrenamentului: * Pregătirea fizică (generală și specifică); * Pregătirea tehnică (de bază și de joc); Pregătirea tactică (de atac - apărare, de colaborare - adversitate); * Pregătirea psihologică (generală și de competiție); * Pregătirea teoretică (generală și tactico - concepțională); * Refacerea după efort. f) Calitățile
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
de disconfort, dureri musculare și deteriorarea tendoanelor. Dacă se forțează jucătorii peste această stare de oboseală, ar putea apărea un grad mai mare răniri. Abuzul de antrenamente de intensitate mare întotdeauna are ca rezultat o creștere a nivelurilor de acid lactic în sânge și în mușchi (oboseala tactică). Acest lucru ar putea dăuna mecanismului de contracții musculare, având ca rezultat scăderea abilității jucătorului de a fi rapid și puternic. Acumulările de acid lactic reduc, de asemenea, cantitatea de oxigen care trebuie
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
ca rezultat o creștere a nivelurilor de acid lactic în sânge și în mușchi (oboseala tactică). Acest lucru ar putea dăuna mecanismului de contracții musculare, având ca rezultat scăderea abilității jucătorului de a fi rapid și puternic. Acumulările de acid lactic reduc, de asemenea, cantitatea de oxigen care trebuie să ajungă la celula mușchiului, afectând abilitatea de joc a jucătorului pe perioade îndelungate de timp. Oboseala neuro endocrină apare după solicitarea fizică și/sau mentală, este prea mare, depășind capacitatea jucătorului
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
eliminarea produșilor de catabolism ar putea fi întârziată într-o oarecare măsură, în situații de antrenament normal, refacerea combustibililor și îndepărtarea produselor catabolice secundare necesit o anumită perioadă de timp în funcție de sistemul energetic folosit în timpul antrenamentului sau jocului (ex. acid lactic aerob, anaerob sau acid lactic anaerob). Cunoașterea în detaliu a perioadei de restabilire a unui combustibil dat este extrem de importantă pentru a se calcula corect intervalul de timp de odihnă între exerciții, seturi, reprize, etc. Tabelul de pe pagina următoare reprezintă
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
putea fi întârziată într-o oarecare măsură, în situații de antrenament normal, refacerea combustibililor și îndepărtarea produselor catabolice secundare necesit o anumită perioadă de timp în funcție de sistemul energetic folosit în timpul antrenamentului sau jocului (ex. acid lactic aerob, anaerob sau acid lactic anaerob). Cunoașterea în detaliu a perioadei de restabilire a unui combustibil dat este extrem de importantă pentru a se calcula corect intervalul de timp de odihnă între exerciții, seturi, reprize, etc. Tabelul de pe pagina următoare reprezintă timpul de restabilire necesar pentru
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
refacere a glicogenului din mușchi. Cantitatea de glicogen consumată în timpul exercițiilor (intermitente față de cele permanente) guvernează unele dintre cerințele de completare a glicogenului (cu cât este mai mare timpul de exerciții, cu atât mai mult carbohidrații se metabolizează). Îndepărtarea acidului lactic (AL) din mușchi Îndepărtarea acidului lactic necesită două etape. Mai întâi se îndepărtează AL din mușchi și apoi se îndepărtează AL din sânge. Acești factori vor fi influențați de felul activității care se face în perioada de odihnă, dacă un
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
de glicogen consumată în timpul exercițiilor (intermitente față de cele permanente) guvernează unele dintre cerințele de completare a glicogenului (cu cât este mai mare timpul de exerciții, cu atât mai mult carbohidrații se metabolizează). Îndepărtarea acidului lactic (AL) din mușchi Îndepărtarea acidului lactic necesită două etape. Mai întâi se îndepărtează AL din mușchi și apoi se îndepărtează AL din sânge. Acești factori vor fi influențați de felul activității care se face în perioada de odihnă, dacă un jucător menține o activitate ușoară între
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
2 ore pentru a restabili 40%; * 5 ore pentru a restabili 55%; * 25 ore pentru a restabili 100%; iar după o activitate sportivă prelungită, permanentă: * 10 ore pentru a restabili 60%; * 48 ore pentru a restabili 100%. Pentru îndepărtarea acidului lactic din mușchi și sânge, un jucător de fotbal va avea nevoie de un anumit timp, astfel: * 10 min. pentru a îndepărta 25%; * 25 30 min. pentru a îndepărta 50%; * 1 oră până la 1 oră și 15 min. pentru a îndepărta
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
tulburări vizuale, dificultăți la mers, tulburări de personalitate și facies roșu . Cand CO > 50% apar sernne de afectare gravă a SNC cu pareze și pierderea stării de conștiență. Sângele arterial are o saturație scăzută a oxihemoglobinei cu PaO2 normală. Acidoza lactica poate fi prezentă, iar PaCO2 poate fi scăzută, normală sau crescută. Leziunile căilor respiratorii se pot datora aerului fierbinte, care detemină spasm laringean și edem. Fumul poate conține funingine și alte particule care pot transporta substanțe toxice cum ar fi
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
cu caracter compresiv, cu diminuarea debitului circulator distal, cu apariția anoxiei tisulare sau fenomene de ischemie acută periferică ce necesită un tratament de urgență. Consecința acestor tulburări va fi vicierea metabolismului celular local, cu acumulare de produși metabolici intermediari (acid lactic, acid piruvic) ce determină acidoză metabolică, precum și eliberarea de substanțe cu acțiune vasoplegică (histamina, serotonina, bradikinina, etc.), care vor modifica tonusul și permeabilitatea capilară cu instalarea edemului. Acesta este intens, precoce, dar reversibil. la nivelul extremității cefalice, modificările fiziopatologice rezultă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
o diminuare bruscă și permanentă a volumului sangvin circulant în zona afectată; are loc fenomenul de deshidratare importantă ca urmare a instalării edemului cât și a pierderilor generale. Metabolismul local este viciat, apar metaboliți intermediari ca urmare a hipoxiei (acid lactic, acid piruvic) care explică acidoză. Din punct de vedere elecrolitic se constată o scădere importantă a sodiului (Na+≤120 mEq/L) și o creștere exagerată a potasiului (K+≈7-8 mEq/L) care constituie tulburarea umorală cea mai importantă. Hiperpotasemia va
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
produse naturale cu efecte deosebite asupra tenului. Laptele crud curăță, emoliază, albește pielea. Gălbenușul hrănește, vitaminizează, întinerește, dar e mai puțin indicat la tenurile grase. Ceara de albine este un ingredient, dar mai puțin indicat la tenurile deshidratate. Drojdiile, fermenții lactici, iaurtul, oțetul, mierea sunt și ele importante în îngrijirea tenului: modifică aciditatea pielii și împiedică dezvoltarea germenilor infecțioși. Mierea este emolientă, acidifiantă și ușor astringentă. Iată, de exemplu, un amestec pentru demachiere care e și un excelent mijloc de întreținere
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
0064 pentru exprimarea în acid citric; 0,0067 pentru exprimarea în acid malic; 0,0060 pentru exprimarea în acid acetic; 0,0075 pentru exprimarea în acid tartric; 0,0045 pentru exprimarea în acid oxalic; 0,0090 pentru exprimarea în acid lactic. Pentru exprimarea procentuală a acidității se utilizează formula:în care: A aciditatea în procente; n numărul de mililitri de soluție de hidroxid de sodiu 0,1 N consumați la titrare; f factorul soluției de hidroxid de sodiu 0,1 N
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
care fiind un acid dicarboxilic, are reacție acidă. Chiar și acizii monoamino monCarboxilici pot și dezaminați și transformați în oxiacizi care măresc aciditatea făinii. În cazul făinurilor prost conservate, în condiții de umiditate și temperaturi ridicate,se pot dezvolta bacterii lactice care determină formarea de acizi organci, precum acid lactic, acetic, formic, malic, citric, și a care contribuie la creșterea acidității. Aciditatea făinurilor de grâu normale depind de gradul lor de extracție. Cu cât acesta este mai mare, cu atât aciditatea
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
și acizii monoamino monCarboxilici pot și dezaminați și transformați în oxiacizi care măresc aciditatea făinii. În cazul făinurilor prost conservate, în condiții de umiditate și temperaturi ridicate,se pot dezvolta bacterii lactice care determină formarea de acizi organci, precum acid lactic, acetic, formic, malic, citric, și a care contribuie la creșterea acidității. Aciditatea făinurilor de grâu normale depind de gradul lor de extracție. Cu cât acesta este mai mare, cu atât aciditatea este mai mare. Făinurile albe, de extracție mică, care
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
5. Aciditatea laptelui oferă relații asupra stării de prospețime și a stabilității sale. În țara noastră metoda oficială pentru determinarea acidității globale (titrabilă) este metoda Thörner, exprimată în grade de aciditate (°T). Metoda are ca principiu de bază neutralizarea acidului lactic rezultat din fermentația bacteriană a lactozei cu NaOH 0,1N, formând lactatul de sodiu și apa. Conform STAS limita admisă este cuprinsă între 15 și 19°T. Aciditatea laptelui se modifică în stările inflamatorii ale glandei mamare și prin adăugarea
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
care este normal de 8-12 mEq/L și se determină făcând diferența dintre cationii măsurabili și anionii măsurabili: Sodiu - (Clor + bicarbonat) = 140 - (103 + 28) = 9 mEq/L Creșterea valorilor hiatusului anionic indică prezența unor anioni nemăsurabili cum ar fi acidul lactic sau cetoacizii din diabetul zaharat. Fluxul ionic prin membrana celulară este explicat de acțiunea pompei de Na-K ATP-ază care elimină sodiul din celulă și transferă potasiul din sectorul extracelular în cel intracelular; astfel se menține potențialul electric transmembranar necesar pentru
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
prin pierderea de suc gastric acid. 2.2.2.1. Acidoza metabolică Acidoza metabolică se caracterizează prin scăderea primară a concentrației serice de bicarbonat [9]. Cauzele cele mai frecvente sunt diareea și acidoza tubulară renală (hiatus anionic normal) și acidoza lactică (hiatus anionic crescut). Fiziopatologie: în mod normal metabolismul intermediar produce la un adult nesupus la stress 40 100 mEq de acizi organici pe zi; aceștia vor fi tamponați de sistemele tampon iar excesul de acizi va fi excretat de rinichi
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
anioni serici pentru menținerea echilibrului electric. Ori de câte ori cauza acidozei metabolice este reprezentată de pierderea de bicarbonat, clorul va crește compensator; rezultă o acidoză metabolică hipercloremică, cu hiatus anionic normal. Când acidoza metabolică este generată de acumularea altor anioni nemăsurabili (acid lactic, corpi cetonici, etc.) rezultă o acidoză metabolică cu hiatus anionic crescut. Etiologie: a. Acidoză metabolică cu hiatus anionic normal: Acidoză metabolică cu hiatus anionic normal hipokaliemică: * acidoză tubulară renală proximală (tip 2) și distală (tip 1) pierderi renale de bicarbonat
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
la copil predomină acidoza metabolică, la adult apre concomitent și stimularea centrului respirator cu alcaloză respiratorie), intoxicația cu etilenglicol și metanol (produc și o creștere a osmolalității serice, cu 10-15 mOsm/L mai mult decât valoarea calculată prin formula: * acidoza lactică cea mai frecventă tulburare a EAB întâlnită la bolnavul critic. În mod normal valorile serice ale acidului lactic sunt de 0,3-1,3 mmol/L; acidoza lactică este arbitrar definită ca nivel de lactat > 5 mmol/L cu pH arterial
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
etilenglicol și metanol (produc și o creștere a osmolalității serice, cu 10-15 mOsm/L mai mult decât valoarea calculată prin formula: * acidoza lactică cea mai frecventă tulburare a EAB întâlnită la bolnavul critic. În mod normal valorile serice ale acidului lactic sunt de 0,3-1,3 mmol/L; acidoza lactică este arbitrar definită ca nivel de lactat > 5 mmol/L cu pH arterial < 7,35. Acidoza lactică poate fi clasificată la rândul său în: acidoza lactică tip A aportul de oxigen
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
serice, cu 10-15 mOsm/L mai mult decât valoarea calculată prin formula: * acidoza lactică cea mai frecventă tulburare a EAB întâlnită la bolnavul critic. În mod normal valorile serice ale acidului lactic sunt de 0,3-1,3 mmol/L; acidoza lactică este arbitrar definită ca nivel de lactat > 5 mmol/L cu pH arterial < 7,35. Acidoza lactică poate fi clasificată la rândul său în: acidoza lactică tip A aportul de oxigen este mai mic decât necesitățile tisulare: consum tisular crescut
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]