11,415 matches
-
asemenea context, suverană este forța dialogului. "Eu nu-l diabolizez pe celălalt, nu spun că celălalt e rău; eu am nevoie de el, am nevoie de dialog. Trebuie să știi să asculți și să te pui în locul celuilalt, în locul supraviețuitorului lagărelor de exterminare, în locul suferinței lui. Această fraternitate este indispensabilă: Trebuie să demolăm prejudecățile, să ne schimbăm ideile, dar în același timp să ne schimbăm și inimile." Choufani conduce la Nazaret o școală creștină la care pot participa și tineri de
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
social-democrației prin distrugerea Partidului Social Democrat. Prevăzând în ce direcție se îndreaptă lucrurile, se hotărăște să-și părăsească patria. Cu un act de curaj ieșit din comun, trece Dunărea înot noaptea și ajunge în Iugoslavia, unde este deținut într-un lagăr de refugiați. Evadează și, după multe peripeții (călătorește iarna prin munți, îi degeră picioarele), ajunge în Franța. Se stabilește la Paris, unde, după câțiva ani, lucrează la Biblioteca Sainte Geneviève, la secția pentru țările din sud-estul Europei. Printr-un văr
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
fost rănit. După însănătoșire a primit misiunea de a comanda un pluton al Regimentului 16 Infanterie pe frontul din Moldova. Erou rănit în luptele de la cota 789 din 26 iulie 1917, Camil Petrescu a fost luat prizonier și internat în lagărele Sapronyek (Ungaria) și Plan (Boemia), de unde s-a întors la 10 aprilie 1918. în toată această perioadă, atât oficialitățile, cât și prietenii l-au considerat mort. Anii de război și prizonierat au lăsat urme adânci. Ia-tă-l pe Camil Petrescu în
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
Ce sunt aceste sublinieri? Situația deosebită a armatei române în acest război a făcut ca numărul prizonierilor să fie foarte mare însă, așa cum se știa din timpul campaniei unii militari s-au predat de bună voie. Ba mai mult, în lagăr au avut atitudini mai puțin demne, chiar antipatriotice, cum a fost cazul așa-zișilor "sturziști". O dată cu repatrierea s-a pus problema identificării unei astfel de situații prin urmare conform înaltului Decret 783/ 05.04.1918 s-au cercetat împrejurările în
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
unde era să fiu omorât dacă un ieșeam - încercând din nou să fug. Am fost prins. Făceam parte din Reg. 18 vânători alpini din Brigada 15 de Bavaria. Trecând pe la Regimentul - Brigada - Divizie și corpul respectiv, am fost dus în lagărul de la Râșnov Brașov. Tot drumul am văzut cum treceau rezerve de infanterie și artilerie inamice, a început apoi a sosi un număr extraordinar de mare, ceea ce provoca îngrijorarea tuturor, mari transporturi de răniți care nu mai aveau loc prin spitale
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
infanterie și artilerie inamice, a început apoi a sosi un număr extraordinar de mare, ceea ce provoca îngrijorarea tuturor, mari transporturi de răniți care nu mai aveau loc prin spitale. Erau complect surprinși de rezistența românească. Am fost dus apoi în lagăr de ofițeri prizonieri de la Sapronijek unde am fost aproximativ bine tratați, primind îmbrăcăminte, hrană, soldă și îngrijiri în marginile posibilității. Ni s-a dat voie să ne procurăm cu banii noștri însă cât putem și cei bogați nu prea o
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
trecut de la Revoluție, tinerilor nu li s-a oferit mai nimic. Nu mă gîndesc la proiecte de genul celor care au mințit generația tinerilor din anii '50, cu șantiere pentru tineret, care au alimentat promiscuitatea de baracă și psihologia de lagăr de muncă, ci la oferte care să-i determine pe tinerii de azi să vrea să se asocieze liber pentru a începe afaceri în România. Așa-numitele Fundații pentru tineret sînt rămășițele fostului UTC, pe care nu-l interesează tinerii
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
comuniste vor să renunțe, crede Garton Ash, la specificul lor cultural, politic, social în schimbul aderării la, să-i spunem, "Europa civilizată". Am făcut acest scurt ocol prin articolul din reputata revisă new-yorkeză pentru că Timothy Garton Ash, bun cunoscător al fostului lagăr socialist, prezintă mult mai tranșant o seamă de chestiuni ca-re-i preocupă și pe invitații Centrului de Studii Comparate, în primul rând problema identității regionale și șansele ei (mici) de supraviețuire. Revenind la seminarele alcătuite de A Treia Europă, trebuie remarcată
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
suveran absolut pe însuși țarul Rusiei, cu doi ani numai eliberată înainte de izbucnirea revoluției din octombrie. Din aceste două menajuri, țara lui Tadeusz Koszciusco avea să iasă și mai întărită, până când ironia istoriei făcu din ea centrul de comandă al lagărului socialist, condus de URSS. Pactul de la Varșovia ar fi fost suprema funcție... La urma urmei, cum să nu fie Polonia atât de conștientă de forța destinului ei, din moment ce două puteri, două armate, cea rusă și cea germană, în istorie, zadarnic
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
dreaptă. în 1948 are loc naționalizarea, începe colectivizarea în agricultură, partidele politice sunt decapitate și apoi dizolvate, iar elitele românești, de la cele politice și pînă la cele militare, ecleziale și culturale sunt supuse unei adevărate exterminări prin închisori și prin lagăre de muncă. Chiar și în această perioadă dramatică, o adevărată apocalipsă a întregii noastre vieți publice, paradoxurile au continuat să se manifeste: cu armatele sovietice controlînd totul, erau așteptați americanii, iar în timp ce prin munții Făgărașului, ai Banatului și în alte
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
lipsa de caracter, demnitatea profesională și rectitudinea morală aduse în derizoriu prin abdicare și relativism. Dacă în plan politic lupta împotriva vechiului sistem are drept consecință abolirea monarhiei constituționale (1947), decapitarea societății românești de elitele ei abia formate, trimiterea în lagăre de muncă și la canal a cvasitotalității intelectualilor, ofițerilor de carieră, a oamenilor de știință și de cultură, dacă în plan economic și administrativ au loc naționalizările, începînd cu 1948 și colectivizarea agriculturii, începînd cu anul 1949, în planul cultural
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
4: Studii despre societate și religie, trad. Roxana Melnicu, George Purdea, Vasile Dem. Zamfirescu, col. "Biblioteca de psihanaliză", Editura Trei, 2000, 456 pag. Moștenitorii Holocaustului Poate părea bizar, dar pentru unii dintre psihanaliști este deja o certitudine că experiența-limită a lagărelor naziste a avut repercusiuni grave și pentru așa-zisa (cu această ocazie) "a doua generație a Holocaustului". Este vorba, mai exact, despre copiii acelor evrei supraviețuitori ai căror părinți au fost exterminați. Așa cum, mai mult sau mai puțin evident, se
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
vor fi generațiile care vin de cele peste patru decenii de opresiune feroce, deși se raportează la ceva ce n-au trăit nemijlocit? Întrucâtva previzibil, demersul lui Ilany Kogan ne spune foarte multe și despre noi, supraviețuitorii cei mulți ai lagărului comunist. Ilany Kogan, Strigătul copiilor muți. Psihanaliză și holocaust: O perspectivă asupra celei de a doua generații a Holocaustului, trad. Daniela Popa, col. "Biblioteca de psihanaliză", Editura Trei, 2001, 214 pag. Hărți subiective ale poeziei Familiaritatea cu care Carmen Maria
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
ale Mihaelei Tatu. Cîteva exemple, la întîmplare, surprinse în minutele în care, schimbînd canalele fără țintă precisă (ca în vacanța de iarnă), ajungeam pe acest post: Mihaela Tatu în costum de nazist-ă, făcînd glume suficient de sinistre despre cuptoarele din lagărele de concentrare, unde amenința cochetă că-și va trimite invitații recalcitranți; doamna Năstase mărturisind că nu o dată i se întimplă să găteasă acasă; un individ în pampers, pe post de dansator, mișcîndu-se de altfel ușor dizgrațios în urletele asistenței și
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
ca într-un bun film documentar. Cel de al doilea sînt relatările Dorinei Potârcă, soția lui Virgil Potârcă, subsecretar de stat la Agricultură (1928-1930) în guvernul PNȚ, legate de avatarurile lotului soțiilor de demnitari arestate în 1952 prin închisorile și lagărele de la Ghencea, Popești-Leordeni, Pipera și Dumbrăveni. Sînt amintite Măriuca Vulcănescu, fiica lui Mircea Vulcănescu, Margareta Samsonovici, soția generalului, și fiica ei, Lucica, Carmena Verona, soția pictorului, Mimi Vlasiu, soția sculptorului Vlasiu, apoi soția lui Roșca, fostul guvernator al Basarabiei între
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
groapa comună a istoriei". Textul e scris cu ocazia unei lansări de carte (este vorba despre Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste de Doina Jela) în satul Lumina, unde s-a descoperit groapa comună cu 49 de morți aduși din lagărele de la Canal, într-un singur an (1950, probabil). Aici se vede clar că Liiceanu înțelege să scrie literatură (uneori foarte bună) ca un filosof, adică să o așeze întotdeauna într-un mecanism retoric, demonstrativ. Sau, simplificînd, literatura e bună pentru
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
a doua concepție. Pînă acum toate revoluțiile au fost făcute de diletanți moralizatori. Noi sîntem primii care sîntem logici cu noi înșine". Ori, în baza acestei logici duse pînă la capăt, în numele eliberării omului de către om au fost internați în lagărele de muncă forțată milioane de oameni, și tot în mod logic reglementarea oricărei divergențe de opinii s-a făcut printr-un unic argument - eliminarea fizică a opozantului. După cum aceeași logică a dictat asuprirea și înfometarea unor popoare întregi în interesul
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
să revină în România. Dar, azi, imbecilii și nebunii care conduc Germania, vor să ajungă ei mai întîi, firește ca ocupanți. Ultimele cuvinte rostite de Kronprinz: "Și dacă ar ști ce ți-am spus azi m-ar expedia într-un lagăr de concentrare". Firește, capul de afiș în acest jurnal berlinez din 1938 e Hermann Göring care, ca aviator ce era, și mai marele aviației germane în reconstrucție rapidă, era amfitrionul Congresului Internațional de Aeronautică. Primește oaspeții de vază, dîndu-le o
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
cu spălarea creierilor dintr-o piesă de Matei Vișniec. Aici competiția continuă. în Regulament... e o atmosferă de Kafka. Sau Camus. Chiar ar fi indicat ca Străinul să se citească anume în Biblioteca Națională din București. Te simți ca-n lagărele de concentrare nemțești din filmele sovietice. Aici cuvîntul "cititor" e sinonim absolut cu "inculpat" și nu în ultimul rînd "incult", "zoios" și "analfabet", al doilea "strat social" non-grata fiind custodele de sală, care probabil că s-o fi făcut vinovat
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]
-
care o cunosc a funcționării sistemului comunist în materie de cultură. Prima lui parte, generală, este perfect valabilă pentru ce s-a întîmplat și la noi, după 1945 și, mai ales, după 1948, și cam peste tot în țările fostului lagăr răsăritean. În fine, din celebrul teatrolog polonez Jan Kott, autorul cărții Shakespeare, contemporanul nostru, tradusă în românește în 1969, cea mai radicală interpretare politică a operei marelui Will, revista publică un studiu despre raporturile (ce idee!) teatrului japonez Nô cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
Comunist din România, a fost chiar, în 1931, deputat cîteva zile (a fost, apoi, împreună cu ai săi, invalidat), a trecut prin mai multe închisori. Era stimat, printre ai săi, dar nu agreat și simpatizat nici de cei din închisori sau lagăre nici de cei din libertate. Era teribil de orgolios și cerea tuturor să fie prețuit ca teoretician. Ceea ce era nu greu, ci efectiv imposibil de obținut într-un minuscul partid alcătuit, în marea lui majoritate, din oameni simpli sau sfertodocși
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
se desenau încă din anii douăzeci și treizeci ai secolului, azi, trecut. A fost declarat fracționist, în 1938 fiind scos din CC al PCR și pînă în 1944 n-a mai desfășurat activitate de partid. În 1940 e deținut în lagăre și, apoi, și, în 1941, datorită intervențiilor utile ale familiei, capătă, pînă în ianuarie 1943, domiciliu obligatoriu la o vilă a familiei de la Poiana Țapului. E internat, puțină vreme, în lagărul de la Tîrgu Jiu și, apoi, revine în domiciliu obligatoriu
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
desfășurat activitate de partid. În 1940 e deținut în lagăre și, apoi, și, în 1941, datorită intervențiilor utile ale familiei, capătă, pînă în ianuarie 1943, domiciliu obligatoriu la o vilă a familiei de la Poiana Țapului. E internat, puțină vreme, în lagărul de la Tîrgu Jiu și, apoi, revine în domiciliu obligatoriu tot la Poiana Țapului, unde rămîne pînă în ianuarie 1944. Această vacanță din lagăr spre domiciliu obligatoriu (adică liber) a creat suspiciune printre comuniștii încarcerați. E probabil că Gh. Gheorghiu-Dej l-
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
ianuarie 1943, domiciliu obligatoriu la o vilă a familiei de la Poiana Țapului. E internat, puțină vreme, în lagărul de la Tîrgu Jiu și, apoi, revine în domiciliu obligatoriu tot la Poiana Țapului, unde rămîne pînă în ianuarie 1944. Această vacanță din lagăr spre domiciliu obligatoriu (adică liber) a creat suspiciune printre comuniștii încarcerați. E probabil că Gh. Gheorghiu-Dej l-a considerat, de pe atunci, trădător. Cum PCR n-avea, atunci, în libertate, un organism conducător (secretarul general, Foriș, a fost considerat trădător și
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
considerat, de pe atunci, trădător. Cum PCR n-avea, atunci, în libertate, un organism conducător (secretarul general, Foriș, a fost considerat trădător și informator al Siguranței, înlocuit fiind de un trio secret în frunte cu Const. Pîrvulescu, decizia fiind luată, din lagăr, de segmentul muncitoresc în frunte cu Gh. Gheorghiu-Dej). Partidele de opoziție democrată l-au invitat pe Pătrășcanu să ia parte - în numele PCR, la tratativele privind înlăturarea lui Antonescu. Nimeni, de fapt, nu-l delegase pe Pătrășcanu în această responsabilitate. Mai
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]