5,821 matches
-
deosebea prea mult de viața pe care o duceau pe vapor, mereu la ordinele unui căpitan bețiv și autoritar, prost plătiți și Încă mai prost hrăniți. Aflîndu-se la bord numai pentru a supraviețui cumva, expuși mereu miilor de primejdii din larg, date fiind condițiile de viață execrabile de pe epava respectivă, se mărginiseră probabil să creadă că Își schimbaseră Închisoarea plutitoare cu alta, mai stabilă și mai sigură, În așteptarea, ca Întotdeauna, a unor improbabile vremuri mai fericite. Deocamdată erau mulțumiți că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
mama lui Diego Ojeda, velierul scrută luni Întregi fiecare golf, plajă și stîncă de suprafață din arhipelag, fără să descopere rămășițele elegantei goelete sau ale nefericiților ei pasageri, și dureroasa concluzie fu că fie un vînt neașteptat o Împinsese În larg și o făcuse să se scufunde, fie fusese atacată de una dintre acele bande criminale care treceau uneori printre insule În migrările lor periodice de la un pol la altul. Nu era prima oară cînd o orcă ataca o navă, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Și te asigur că, pentru binele lor, ne vor duce pe continent. - Ne vor duce? repetă ea alarmată. Nu te baza pe mine. N-am de gînd să mă urc În barca asta și să Încerc o aventură absurdă În largul mării... Oberlus se uită la ea cu o privire rece și nepăsătoare, absolut dezumanizată. - După cum Îți vei da seama, Începu el, n-am de gînd să las pe nimeni aici ca să le povestească celor care vor veni că mă aflu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
răspunse, stătu pe gînduri cîteva clipe și În cele din urmă se Întoarse spre prizonierii săi: - Ați auzit, spuse. Am deviat și, chiar dacă Încercăm să ne Întoarcem, n-o să mai găsim niciodată insula. Curentul dinspre mal ne-ar trage În larg și n-am ajunge nicăieri. Nu ne mai rămîne, prin urmare, decît un singur loc unde să mergem: continentul, și de voi depinde dacă vom reuși sau nu. Nu primi răspuns. Norvegianul Knut nu Înțelesese, ca de obicei, nici un cuvînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
îmi cumpără o pereche de pe ponton. Noii mei ochelari de soare sunt exact la fel ca aceia Vuarnet ai lui Manus, numai că ai mei sunt fabricați în Coreea, nu-n Elveția, și costă doi dolari. La trei mile în larg, mă-mpiedic în lucrurile de pe punte. Cad la pământ. Manus îmi aruncă o frânghie și eu n-o prind. Manus îmi aruncă o bere și eu nu prind berea. O durere de cap, am genul de durere de cap cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
v-aș putea spune totul despre insipid. Un studiu, zice tata, un sondaj telefonic în rândul heterosexualilor din zonele urbane cu o rată mare a infectării cu HIV, a demonstrat că treizeci și cinci la sută dintre oameni nu se simt în largul lor să-și cumpere singuri prezervative. Și să le primească de Crăciun e mai bine? Zic: — Am priceput. Aici nu-i vorba doar de SIDA, zice mama. Mai e și gonoreea. Mai e și sifilisul. Mai e și virusul papilomatos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
după ajutor. Nimeni nu e destul de interesat încât să intre în cămara valetului ca să vadă ce se întâmplă. Oamenii nu vor să afle ce s-ar putea petrece acolo înăuntru. Ca să vezi, texanii par să se simtă mult mai în largul lor când e vorba de case cuprinse de flăcări mistuitoare decât când e vorba de sex anal. Mi-amintesc de părinții mei. Scato și dușuri sărate. Sadomasochism. Așteptând ca Evie să ardă de vie, toți își iau ceva rece de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
cu viața lui...", a început K.F. și în clipa următoare s-a auzit scara interioară ce ducea la camerele de sus scîrțîind abia perceptibil. Dacă ar fi sorbit cum îi plăcea îndeobște să facă, dacă s-ar fi simțit în largul său, Radul Popianu n-ar fi auzit pașii domnișoarei Sofie, care umbla atît de încet și de ușor, încît putea crede că de fapt plutește, abia atingînd podeaua. Dar, oricît de ușoară ar fi fost, nu reușea să împiedice scara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
revelație, un vis pe care‑l va purta cu sine patruzeci de ani, cu aceeași intensitate, o taină, o nălucă despre care nu mai pomenești nicicând. Atâția ani, Încât nici el nu mai era sigur dacă Într‑adevăr văzuse atunci largul mării sau fusese doar orizontul cerului, Încât singura mare adevărată rămăsese pentru el acvamarinul din hărți, abisul se colorează cu o albăstreală intensă, iar adâncimile cu o nuanță mai Închisă. Cred că ăsta era și motivul pentru care ani de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
douăsprezece locuințe, iar marile pirogi trase pe nisip ardeau și ele ca niște torțe, servind drept fundal unor umbre omenești care alergau de colo colo, încercând să împiedice răspândirea flacărilor. În depărtare, patru uriașe catamarane1cu punți înalte se depărtau spre largul mării, iar Tapú Tetuanúi înțelese îndată, uimit, ca cel care încercase să-l omoare nu era o ființă de pe o altă lume sau vreun monstru apocaliptic, ci, după cum se părea, făcea parte din grupul de sălbatici care atacaseră prin surprindere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
-și aleagă membrii echipajului, observă băiatul. Face parte din atribuțiile lui. Nu și în cazul acesta. Este o expediție mult prea importantă, iar responsabilitățile mele nu încep decât în clipa în care vasul va traversa strâmtoarea și va ieși în larg. Până atunci, obligația mea este să mă supun. Făcu o nouă pauză, apoi adaugă, apăsând cuvintele: Că și a ta. —Dar... Îl întrerupse cu un gest autoritar. Acuma du-te. Trebuie să meditez. Dacă te accepta Consiliul, te-accept și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cu un ton șugubăț. Legile, la fel ca și forma norilor, permit interpretări foarte diferite, iar dacă tu afirmi, convins, că va ploua, oamenii vor accepta și ei că va ploua. Și dacă nu ploua? — Până atunci vom fi în larg, spuse Tapú Tetuanúi. Cu problemele pe care le au pe cap, nu cred că vreunul din Consiliu o să-l caute pe Omul-Memorie ca să-l întrebe dacă legile sunt exact așa cum am zis eu. Zâmbi emoționat. Singurul care probabil că știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
expediției se supuseseră și ei ritualului obligatoriu, căci știau, din experiența, că nu există nimic mai supărător în timpul unei lungi traversări decât atacurile puricilor, ploșnițelor sau păduchilor. Muștele și țânțarii aveau să fie îndepărtați de primele adieri de vânt din larg, iaro călătorie fără insecte se dovedeste întotdeauna mult mai plăcută decât cu ele la bord. Vreo treizeci de oameni și vreo douăzeci și cinci de animale, conviețuind în mai puțin de trei sute de metri patrati, ridicau destule probleme, de aceea voiau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
se naște într-o piroga, într-o piroga va muri“, spunea tradiția, si era evident că Miti Matái își asumase fără reținere destinul și nu părea deloc nemulțumit de el. Pentru marea majoritate a polinezienilor, faptul de a porni în larg la bordul unei ambarcațiuni precum Marara nu era doar un mijloc de a călători dintr-un loc în altul, ci aproape că se transformă într-un mod de viață la care se adaptau firesc; nici macar lipsa de spațiu de pe vas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
înțelegem foarte bine de ce trebuie să ne-o asumăm. Singurii care păreau să se bucure pentru sosirea Mararei erau copiii, care nu avuseseră niciodată ocazia să vadă un vas atât de impunător, precum și cei care se ocupau cu pescuitul în larg, care aveau motive să se bucure că aflaseră prin altcineva de cumplită amenințare pe care o reprezenta pentru ei un rechin alb aflat în preajma insulei. De asemenea se bucurară destul de mult- deși n-o arătau în public - fetele nemăritate de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
La ce fel de pericol te referi? Cu cât îi ajungem mai repede, cu atat mai repede ne putem întoarce. —Să ne întoarcem? repeta Navigatorul Căpitan, apăsând cuvintele. Ce șanse de victorie am putea avea dacă ne-am înfrunta în larg cu patru catamarane pe care se află cel puțin de două ori mai mulți războinici decât ai noștri? Clatină din cap convins. Nici una. Singura noastră șansă este să-i atacăm prin surprindere pe propria lor insula, la fel cum ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
intrând cu el în al nostru, căci le-ar rămâne celelalte trei, cu care să salveze naufragiații. Dar noi, dacă începem să luăm apă, o să fim la mâna lor. Nu! repeta. Nu putem să ne angajăm într-o înfruntare în larg. Atunci, care este planul tău? —Să profităm de viteză noastră superioară și să încercăm să le găsim insula, înainte de întoarcerea lor. Se uită la toți cei de față, încercând să evalueze efectul cuvintelor lui. Dacă nu e foarte mare, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cele din urmă, ca tatălui meu i s-a părut o călătorie inoportuna pentru acea perioadă a anului, cu vânturi potrivnice, dar, după cum știți cu toții, moartea nu admite amânări și nu ține cont de direcția vântului, așa că am pornit în larg, după cum primisem porunca. —Regele a murit fără să mai apuce să-și vadă fiul încoronat, confirmă Omul-Memorie, sigur pe el. Și-a dat sufletul exact în clipa când Marea Damă Solitara apărea deasupra Puntei Matira, si aceasta a fost steaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
atât de mulți, încât nici pentru o clipă nu le-ar fi trecut prin minte gândul că ar putea ajunge să ducă lipsa de alimente. Gustoșii Mahi-Mahi reprezentaseră dintotdeauna o adevarată mâna, care le permitea să petreacă luni întregi în larg, căci erau foarte bogați în proteine. Aparțineau familiei pe care europenii au numit-o peștii aurii, deși aveau capul mult rotunjit, cu o frunte dura și proeminenta. Acești pești ajung până la doi metri lungime și până la cincizeci de kilograme, si
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
nici nu aveau vreo idee cine erau sau de unde veneau. —Probabil dinspre vest, fu singurul indiciu pe care putură să-l dea. Tot ce e rau vine dinspre vest. Adăugară, totuși, ca în ultima vreme pescarii lor zăriseră - întotdeauna în larg - nave enorme care veneau dinspre est, înalte că munții și cu pânze albe, care semănau cu niste aripi uriașe de pescăruș. —Și noi am văzut una, răspunse Miti Matái. Și, cu toate că era noapte și nu puteam desluși prea bine, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Bora. Marara deveni atunci navă cea mai rapidă care traversase vreodată Micronezia și, după ce se asigurară că nu aveau la bord șobolani, păduchi, căpușe sau ploșnițe, fericiții polinezieni se despărțiră de urât mirositorii naufragiați spanioli, îndreptându-se, încă o dată, spre largul oceanului. În sfârșit, o insulă înaltă! exclama Miti Matái, paisprezece zile mai tarziu. —Unde? se miră Tapú Tetuanúi, ai cărui excelenți ochi nu distingeau decât monotonia mării și a cerului, de un albastru uniform, pătat doar la orizont de câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ceea ce înseamnă că ceva îl împiedică să înainteze... Îl ciocani ușor în cap, ceea ce-l obligă pe Tapú Tetuanúi să se scarpine, mai degrabă afectat de propria neștiința, decât de lovitură. Și ce poate să-mpiedice înaintarea unui nor în largul mării? —O insulă, admise Tapú Tetuanúi, cu tonul celui care își recunoaște profundă neștiința. Nu orice insula, ci o insulă de cel puțin opt sute de metri înălțime. Îl privi încă o dată. Ce concluzie tragi de-aici? Concluzie? repeta. Ce concluzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
timp, căci își ascunseseră apă și alimente într-o insulița din recif și își aleseseră cu mare grijă victimele. Apoi, cu o oră înainte de răsărit, le-au obligat să urce în canoea lor și s-au pierdut din vedere în larg, înainte ca războinicii din Bora Bora să-și dea seama ce se întâmplă. Această dezertare îi crea și mai multe probleme lui Roonuí-Roonuí, căci acum rămâneau mai puțin de douăzeci de războinici utili pentru a menține ordinea între prizonieri, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
vreuna dintre carene - că acolo era ascuns un vas. Totodată, echipajul avu ocazia să evalueze daunele produse de temuții teredos, care încă nu erau majore, dar care ar fi devenit dacă ar mai fi rămas încă vreo câteva săptămâni în larg. Respingătorii viermi ajunseseră deja la patru centimetri lungime și unul diametru și, introducând o crenguța în găurile formate, era ușor de constatat că unele dintre ele erau adânci de opt centimetri. Doar vreo cinci dintre ele ajunseseră până pe partea cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
vizibilitatea, si o lună timidă, în primul pătrar, isi făcu apariția pe un cer limpede și plin de stele strălucitoare. Petrecură cu cântece și dansuri, se ospătară copios la lumină unor focuri a caror strălucire nu se putea distinge din larg și, pentru prima oară de mult timp încoace, bărbații și femeile din Bora Bora nutriră speranța că zeii erau dispuși să-i ajute să se întoarcă acasă teferi și nevătămați. Tapú Tetuanúi observa totuși că Miti Matái nu prea lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]