415 matches
-
timpul, un tip foarte șugubăț. Avea câte o vorbă de duh pentru fiecare prieten când se întâlneau, la mat, la o halbă de bere și la câte o șuetă. Nu era bețiv dar avea prieteni din timpul armatei, a războiului, leat cu el și își făcuseră un obicei de a se întâlni împreună cam la două săptămâni. Toți se lăudau cu realizările odraslelor apoi își depănau amintiri din armată, din război.Tatăl lui Nicolae murise în primul război mondial iar mama
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
vorbesc cu soția mea. A plecat la tatăl ei și am rămas singur. Vreau să se întoarcă acasă. O să mă schimb. - O cunosc pe Frusina de mică și o consider ca pe o fiică iar pe tatăl ei, care este leat cu mine, ca pe un frate. Sunt oameni de treabă, la locul lor și cu multe calități. Eu nu am avut nimic împotrivă ca ea să se mărite cu tine, m-am bucurat că, după moartea lui George a putut
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
este să Înveți și să fii primul din clasă, asta nu se discută, ai Înțeles? N-aș putea suporta și rușinea aceasta, după unele vorbe rele care se spun la adresa mea. Vorbele rele erau despre o anume relație cu nevasta leatului său. Omul avea casa la margine de sat, era paznic de noapte la „coperativă”, micuțul magazin-mixt din centrul satului și avea o soție frumușică, mult mai frumoasă decât mama-Maria, sau cel puțin așa credea Victor. În ultimul trimestru, Va s-
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
care în privința modelelor era greu de ales, fiindcă erau prea multe. Fusese la Expoziția din Paris, în ’89, și spera să-i strângă cândva mâna și lui Eiffel, în carne și oase. Pe Saligny îl cunoștea bine, erau de-un leat. Procopiu fusese și la serbarea inaugurării bijuteriei de pod de la Cernavodă, peste Dunăre, în ’96, pe 14 septembrie, și-și amintea cu fior de miile de oameni sosiți cu cinci trenuri de plăcere, între ei și cei mai faimoși gazetari
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
număra. De afară, pătrunse un dondănit de oameni, molcom, din care se desprinse o chemare: „Antoane..., măi Antoane..!“ El a sărit ca fript de pe laiță, parcă ar fi călcat pe cărbuni aprinși, cu piciorul gol. Erau câțiva oameni din Șuletea, leat cu el, cu care vorbise decuseară, când mersese la Domnica. Cuprinse cu o singură privire încăperea, ochii i se umplură de lacrimi și cu un glas îngroșat, care parcă nu era al lui, fără să-l privească pe bătrân murmură
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
martie când ieșeau urzicile și loboda și te amăgeai cu un pește că mă duceam io să-l prinz. Ori ieșeai la fumat, ori mureai dă foame. Și, hodoronc-tronc, mă trezesc că-mi vine ordin dă Încorporare, da’ dân tot leatul meu numa’ mie dân tot satul. Și s-auzea că Începe războiu’. Măi, să fie! M-am gândit io că e ceva necurat la mijloc și, dacă mi-a murit și nevasta, am dat-o dracului dă plugări și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
reușea să meargă până la capăt... „Unde ne duce trenul ista? Acuș se face ziuă și noi mergem de aseară într-una. Când om ajunge la capăt, să vezi numai cum ne dă jos din vagon și ia-o la picior, leat! Și mergi băiete o zi și mergi o bucată de noapte și bubuiturile de tun se aud tot mai aproape. Când faci haltă auzi deja pârâitul puștii mitralieră și a mitralierelor... Atunci să te văd ce spui, Toadere? Dar... Dumnezeu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Toaibă l-a luat în primire pe sergentul Limbosu, care ședea deja în groapa săpată de cei doi soldați. Ce faci, domn’ sărjănt? Soileală de voie. Nu? Cred și eu! Boii ară și caii mănâncă sau, mai pe șleau spus, leatul sapă și eu stau la adăpost, așteptând să-mi pice în labă Toaibă cu ai lui. Ce gândeai? Să vezi ce îi iau la secerat cu automatul... Numai că - treabă anapoda - socoteala de acasă nu s-o potrivit cu cea din
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
lume, până hăt, târziu, când luna plină și îmbujorată se arăta deasupra mănăstirii Aroneanului sau, cum i s-a mai spus, „Mănăstirea din Țarină”. Și fiindcă veni vorba de Mănăstirea din Țarină, am să-ți amintesc unele evenimente petrecute în „Leat 7224” (1716), care au legătură cu această mănăstire. -Stai așa! Nu cumva este vorba de Mihai Racoviță voievod și de lupta lui cu un „podgheaz” cu care „s-au pornit Franțoz căpitanul din Cetatea Neamțului”? Întocmai, vere. Află, dragule, că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
că aici sunt pe moșia mea și am să-ți povestesc toată tărășenia. De când aștept să-mi spui și tu o poveste, așa cum numai tu știi să le spui? Apoi trebușoara asta se petrecea în urma războiului dintre nemți și turci, „Leat 7224”, când turcii au fost înfrânți. Atunci „Vasile Ceaurul biv vel stolnic” s-a închinat nemților și chiar „pămîntul țării noastre l-au închinat nemților pînă într-apa Siretului”. Și spune vodă mai departe: „În vreme ce ne-au încungiurat podgheazul în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Duca voievod, uite că ne întâlnim cu el la 13 octombrie 1662 (7171), când cumpără de la Ilisafta călugărița trei fălci de vie în Valea lui Ieremia. Hai să vedem, vere, ce dăruiește Ileana soția răposatului Buhuș hatmanul, Mitropoliei Moldovei la “leat 7224”: Stai că îți spun eu ce scrie uricariul: “Un zapis de la Ileana, giupîneasa răposatului Ion Buhuș, din leat 7224, în care scrii c-au dat daniie Sfintii Mitropolii 5 fălci de vii lucrate la Copou”. Să tragem cu coada
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fălci de vie în Valea lui Ieremia. Hai să vedem, vere, ce dăruiește Ileana soția răposatului Buhuș hatmanul, Mitropoliei Moldovei la “leat 7224”: Stai că îți spun eu ce scrie uricariul: “Un zapis de la Ileana, giupîneasa răposatului Ion Buhuș, din leat 7224, în care scrii c-au dat daniie Sfintii Mitropolii 5 fălci de vii lucrate la Copou”. Să tragem cu coada ochiului prin inventarul mănăstirii Sfântul Spiridon și vom afla că pe lângă odăjdii, cărți și obiecte bisericești mănăstirea nu-i
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
însă al lui Axinte Uricariul, de această dată m-a făcut atent: “Vă leato 6999 (1491). Într-acesta an să știi cetitorule că au zidit Ștefan vodă biserica lui Sfeti Nicolae din târgul Iașii; de nu crezi, caută la vă leatul ce scrie deasupra ușii bisericii, iară nu cum scrie înapoi (Misail Călugărul)”. De ce m-oi fi oprit tocmai în fața bisericii Sfântul Nicolae domnesc, nu știu prea bine... Poate pentru faptul că ceea ce vedem astăzi nu mai este zidirea slăvitului Ștefan
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Dumitru. Ce va zice moș Pâcu? a întrebat Hliboceanu, cu un zâmbet timid ascuns de mustața neagră. Atunci, cum crezi tu că ar fi mai bine? Eu cred că matale și moș Pâcu să mergeți în față... doar sunteți același leat. Eu...după dumneavoastră, dacă nu-i cu supărare. Dacă așa zici tu, așa să fie! și-a dat acordul moș Dumitru. Pufăind din greu, boii călcau resemnați glodul șleaului. Priveau în mocirla drumului cu ochii lor mari și blânzi. La
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
se îmbrățișează. Te cultiv în dumbrava mea. Fac exerciții de slavă. A ta. Nici egotismul vecin cu perversiunea, nici tonul patristic nu-mi plac. Slavă! Și ce sintagmă! "Exerciții de slavă!" S-o fi aruncat întru propășirea planetei mele, din leat în leat. Te pomenești că-ți îndumnezeiesc dumbrava din Dorobanț. Asta ca să rimeze cu slava. Smerenia și dragostea nu-s monopolul creștinității, taie Rusalin aerul cu palmele, scurt. Ca să nu mai vorbesc de arta ta de-a mă îndepărta. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Te cultiv în dumbrava mea. Fac exerciții de slavă. A ta. Nici egotismul vecin cu perversiunea, nici tonul patristic nu-mi plac. Slavă! Și ce sintagmă! "Exerciții de slavă!" S-o fi aruncat întru propășirea planetei mele, din leat în leat. Te pomenești că-ți îndumnezeiesc dumbrava din Dorobanț. Asta ca să rimeze cu slava. Smerenia și dragostea nu-s monopolul creștinității, taie Rusalin aerul cu palmele, scurt. Ca să nu mai vorbesc de arta ta de-a mă îndepărta. De ce deschizi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
adevărat «Creangă» bârlădean. Pe dumneavoastră, Domnule Profesor, vă cunosc dintotdeauna, pentru că am fost un bârlădean get-beget; deși născut la Bogdănești-Fălciu, pe malul Prutului, satul de baștină al mamei, am crescut și trăit în Cotul Negru al Bârladului, de unde era tata, leat cu dvs. de altfel (născut pe 24.12.1916, mort în feb. 2007) și cu o soartă oarecum asemănătoare, fiind și el veteran de război, nu cu grad de ofițer, ci doar sergent major, furier, și cu «norocul» de a
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ocoalele Tazlăul de Sus (Bacău) și Zeletinul (Tecuci); dogăria în ocoalele Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și de Jos (Bacău); „cherestea mare” (catarge, trincheturi etc.) în ocolul Muntelui (Suceava); „cherestea măruntă” (tălpi, grinzi, căpriori, leaturi, draniță etc.) în ocoalele Muntelui și Moldovei (Suceava); stoleria în ocolul Șomuzului (Suceava). Și în această ramură a industriei meșteșugărești, forma predominantă de producție era mica producție. Cu excepția unor mici zone din regiunea de munte, unde ocupația principală a locuitorilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Goana după sine presupune o continuă smulgere din șabloanele existențiale, din locurile comune de care este dominat faptul-de-a-trăi. Și totuși, clișeele în care ne lăsăm prinsă existența ne dau dulcele gust de acasă, mediind în mod semnificativ comunitarul noi. * Moartea leaturilor constituie unul din semnele patognomonice ale "bolii" de care suntem bântuiți odată cu nașterea: faptul-de-a-fi-muritori. E unul din momentele în care se moare nu mai reușește să ne liniștească. * Existența unui rău este deschisă de zărirea posibilității lui; el se va
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
să termin această serie de exemple cu descoperiri din diferite domenii, amintind de o invenție, pe care Arghezi a folosit-o Într-o fabulă intitulată Cuiul. Confruntați cu problemele iscate de lipsa acestui instrument de tâmplărie fundamental, oamenii dintr-un „leat nemaiștiut” Își vedeau munca zadarnică, Întrucât vântul le lua casele, gardurile și pătulele. Până când „un băiat al nimănui” a inventat cuiul. „Cuiul nou o săptămână/ A umblat din mână-n mână./ A fost strâns și pipăit,/ Pus pe limbă, mirosit
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
prieten bun; ca în „Imn plugarului”, după ce strigă repetat: „Frate, plugar, frate” să termine într‐ un fel de odă pălmașului: Tu care‐ mi dai pâine Astăzi ca și mâine Și ești țării Scutul De când e‐nceputul 209 Binecuvântat Fii din leat în leat...” Când crede că spusele cu binișorul nu sunt suficiente, George Nedelea nu pregetă să recurgă la argumen te care duc la Providență, ca în versurile „Curge vremea”: Curge vremea, curge‐ntr‐una Și pe toți ne face una
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ca în „Imn plugarului”, după ce strigă repetat: „Frate, plugar, frate” să termine într‐ un fel de odă pălmașului: Tu care‐ mi dai pâine Astăzi ca și mâine Și ești țării Scutul De când e‐nceputul 209 Binecuvântat Fii din leat în leat...” Când crede că spusele cu binișorul nu sunt suficiente, George Nedelea nu pregetă să recurgă la argumen te care duc la Providență, ca în versurile „Curge vremea”: Curge vremea, curge‐ntr‐una Și pe toți ne face una! De‐ai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
poeme a căror atmosferă dominantă este aceea de „jale istorică inconsolabilă” (Dumitru Micu). Tonul de lamentație aspră alternează cu acela de revoltă vehementă, în reprezentări evocând un tărâm predestinat durerii și suferinței: „Eu vin din țara ce-a rămas în leat/ prin răzmerițe frânte-n Bălgărat /[...] În țara mea de aur și de piatră/ nevoile și caznele te latră;/ zicalele de râs și voie bună/ au înlemnit, ca un ghețar pe strună...” (Eu sunt din țara...). Pastelurile circumscriu peisaje ale ținutului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
a stat să aștepte prea mult să i se dea tichetul pentru călătorie, cu o vânzătoare plictisită și molcomă, tot atât cât și mașinăria uzată care scoatea bilete, atât de veche că nu m-aș fi mirat să fi fost leat cu gramofonul. În disputa regională, reprezentantul nordului se plângea, înțepenit și demn, că numai în sud se întâmplă toate nenorocirile, cum ar fi aceea că aparatul de dat bilete nu funcționează, în timp ce fata de la miazăzi îi răspundea, nepăsătoare, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
-i înmoaie cu picioarele în apă. După aia merg la cămin și continuă până târziu, fac jocul cetei. " (A.M., 56 ani Tălmăcel). "La Sf. Ion depinde de la an la an. Nu în fiecare an e la fel. Depinde și de leat, de ambiția băieților. Anul ăsta (n.n. 2003) o fost numa' un car. Mai demult erau două care, câte zece cai..." (C. B., 45 de ani, Tălmăcel) Șezătorile. În lunile de iarnă, începând cu postul Crăciunului se organizau șezători, prilej de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]