679 matches
-
frumusețe și dor. Te așezi, cu uimire, în mijlocul sufletului mirat el însuși nu se știe de ce și încerci să te abandonezi unei seninătăți de Eden (înainte de marea tragedie!), cănd locul unde te aflai era cel al întâlnirii epifanice, care te lecuia în avans de orice inițiativă necuminte și te îndemna să cultivi Grădină... Nu știi și nici nu te intrebi de ce trandafirii au spini. Te complaci într-o comoditate care, paradoxal, nu te împiedica, ba chiar te ajută să înțelegi mai
TITIANA DUMITRANA [Corola-blog/BlogPost/345149_a_346478]
-
frumusețe și dor. Te așezi, cu uimire, în mijlocul sufletului mirat el însuși nu se știe de ce și încerci să te abandonezi unei seninătăți de Eden (înainte de marea tragedie!), cănd locul unde te aflai era cel al întâlnirii epifanice, care te lecuia în avans de orice inițiativă necuminte și te îndemna să cultivi Grădină...Nu știi și nici nu te intrebi de ce trandafirii au spini. Te complaci într-o comoditate care, paradoxal, nu te împiedica, ba chiar te ajută să înțelegi mai
TITIANA DUMITRANA [Corola-blog/BlogPost/345149_a_346478]
-
-n vorbă, A scăpat și-i teafăr...tun, Vesel e, ce să vă spun?... Orice pacient, pe care Îl tratează de lingoare, Sau măseaua de-i umflată, Îi recomandă doar ceapă: - Locul să îl oblojești, Și-ai să vezi te lecuiești!... Fără să te chinuiești. Uite-așa vestea s-a dus Că-i doctor bun, cum nu-s Nici la vecini în apus. Că n-ar fi nimeni ca el..., Doar boierul, bătrânel, Îi spunea fără-nconjur: - De n-aveai buboi
DOCTORUL CEAPĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345459_a_346788]
-
cuvinte de ajuns, Nici mângâieri și nici săruturi. Iar inima din mine de mi-aș fi smuls, N-ar însemna mai mult decât nimicuri. Doar timpul îti va demonstra iubirea, Și ochii-mi scăldati în fericire. Privindu-te, mi-oi lecui durerea, Alăturea-ti, pot crede-n nemurire. Pot crede-n nemurire, într-o dragoste vie, Eu în a ta privire, mereu tot mai frumoasă. Chiar și de sfârșitul va fi ca să vie, Voi trăi în tine, doar a ta mireasă
DRAGOSTE FĂRĂ SFÂRȘIT de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377983_a_379312]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > OARE S-AU LECUIT PLĂGILE SUFLETULUI? Autor: Iacob Cazacu Istrati Publicat în: Ediția nr. 2254 din 03 martie 2017 Toate Articolele Autorului de Iacob C. Istrati Fiecare neam și țară își are eroii și trădătorii săi. Fiecare neam și țară își are eroii săi
OARE S-AU LECUIT PLĂGILE SUFLETULUI? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378028_a_379357]
-
că a fost război de cotropire, război pentru apărarea unor interese străine... De așa părere sunt Apostol Vadim, Catriniuc Ion, Costandoi Nicolai, Guțan Valeriu,Tucicovschi Grigore, Vidrașcu Igor, Gorbatiuc Victor, Gandrabur Valeriu, Cristia Ion, care s-au întors să-și lecuiască plăgile sufletului și trupești la baștină, bucuroși că au rămas în viață... Mai sunt și acei ostași, care au fost ridicați pe urgență în legătură cu accidentul nuclear de la Cernobâl. Ei n-au dat înapoi, au plecat să ne salveze pe noi
OARE S-AU LECUIT PLĂGILE SUFLETULUI? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378028_a_379357]
-
pe interese, cercuri școlare, cenacluri literare ș.a. De ce? Pentru ca să le servească elevilor și nu numai exemplu, pentru educarea tinerei generații în spiritual dragostei față de neam și țară, de valorile noastre naționale. Iar ei sunt valori... Referință Bibliografică: Oare s-au lecuit plăgile sufletului? / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2254, Anul VII, 03 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Iacob Cazacu Istrati : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
OARE S-AU LECUIT PLĂGILE SUFLETULUI? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378028_a_379357]
-
Dorești lângă ei să stai? - Sfinte, să fii lăudat!... N-am nevoie de-așa trai, Eu rămân la mine-n sat. Tu, cum ai puteri, mărite! Fă-mă șeful lor o zi... Le dau lefuri înzecite: Promit că-i voi lecui ... Scaunul de-ar părăsi. Nu-s deștept ca ei în sfat, Și nici gând n-am a-i întrece... ...Îngeraș, fii lăudat! Te rog să dai bună lege, Să nu mai doarmă în senat! Nu vreau ceartă, răzmeriță... Cum fac
ZISE-N PROST* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376398_a_377727]
-
patimi și ticăloșii, de duhuri rele bântuită, Alerga după MESIA, ca să fie Izbăvită ! Dorea cu toată ființa ei, să nu mai fie păcătoasă Și-ardea-n Nădejdea spre IISUS, ca o flacără sfioasă ! Când văzu LUMINA lumii, ce mult S-A Milostivit Lecuindu-i stricăciunea, o "Nouă Viață", a primit ! De-atunci, a rămas în preajma Bunului Învățător : Ca Ucenic ; Mironosiță, lângă al nost' Mântuitor : În casa lui Simon Leprosul, a venit lângă IISUS Și-n lacrimi de Bucurie, cu Mir picioarele I-a
SF.M.PROOR.IEZECHIEL SF.MIR.MARIA MAGDALENA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373082_a_374411]
-
că tatăl Ieroboam, l-a supărat pe DUMNEZEU... ABIAM, fiul lui Abia, la fel ca și tatăl său Ca Împărat peste Iuda, L-a întristat pe DUMNEZEU... ASA, e : "vindecător" ; 4 decenii a domnit Ierusalimul de idoli și sodomiți a lecuit ! Și pe mama sa Maaca, cu un idol când a prins-o Din poporul curățit, fără milă, a exclus-o ! NADAB, : "voluntar și generos, bună-voire și spontan" Împărăți în Israel, ca fiu al lui Ieroboam ! BAESA-nseamnă : "îndrăzneală" ; a fost
DE LA SOLOMON LA ILIE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371752_a_373081]
-
Și-au plecat cu el. În gură. Poate că ne vreți Carpații... Poate, dar să țineți minte: Decât să ne vindem frații, Poate vă săpăm morminte! Poate vă doriți Ardealul, Cum de mult și-l doresc (h)unii, Vă vom lecui cu parul, Cum ne-au învățat străbunii. Dunărea ne-ați lua-o, poate, Cu-a ei deltă minunată... O să vi le dăm pe toate, Însă... doar pe lumea-ailal tă. V-ați întins spre noi stigmatul: V-ați impus spionii, furii
POEZIA PATRIOTICĂ:CE-AVEȚI VOI CU ȚARA ASTA … de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375708_a_377037]
-
slobode de răni unde primăvara va înflori în parfum de păsări. Inima mea dezvelită de poezia întrebărilor o ia în stăpânire în fructul dorit respirând cu sufletul din unghiuri ascunse nașterea în care se va zidi timpul pe sine. Pe când lecuit de moartea fără contur voi ține în brațe pruncul cu subțirimea privirii ocrotindu-l necontenit în oglinda în care mă vedea mama cu fildeșul dragostei ei din os de lumină prin care trăiește în mine. Laudă omului în altarul durerii
ÎN OGLINDA ÎN CARE MĂ VEDEA MAMA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375716_a_377045]
-
era necesar. Străbunii considerau ca fiind sfânt pământul pe care călcau întrucât știau că pământul îi hrănește, le dă adăpost, îi protejează, le dă leacuri pentru orice durere. Pentru fiecare boală fizică , ei cunoșteau câte o „plantă-învățător” care să-i lecuiască. Ei știau să-și manifeste emoțiile în cânt și dans, considerând că omul trăiește intens atunci când își arată emoțiile. Ele sunt podoaba lui, darul de la Dumnezeu, la care ți-e drag să privești, îmi spunea bunicul meu când îl întrebam
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375740_a_377069]
-
povestea despre aceste fete frumoase-sânzienele. Legenda spunea că Sânzienele sunt niște fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horă și dau puteri deosebite florilor și buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune de lecuit toate bolile... Bătrânii credeau că, în noaptea Sânzienelor, zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă și împart rod holdelor, femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină. Și tușa Sia jura că în
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
de salvare, ori - dimpotrivă - cuprins de frenezia senzațiilor tari, va lăsa vehiculul să alunece din ce în ce mai repede la vale, până în locul unde nu va mai putea fi strunit și el se va zdrobi?! Din cauza nechibzuinței și necumpătării de care nu ne lecuim în pofida avertismentelor severe primite de la natură, noi, oamenii moderni, am ajuns să ne ucidem sentimentele, să ne crăpăm capetele în vârtejul coborârii și suntem gata-gata să ne spargem casa, această unică planetă ospitalieră cu viața din imensitatea Universului despre care
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
facă părtașă a tainei de-a câștiga încrederea în mine (nu cunoscusem încă izvoare secate nici pomi uscați...) Cerul mă cerea să pătrund în miezul cercurilor albastre: Fii fata - mi-a spus îngerul- care zidește cuptorul de pâine leagă rănile lecuiește sufletul doar așa vei ajunge, ca mâine, în albastra Împărăție. Cerul mă cerea Primisem semințele îngândurării. .................................... Referință Bibliografică: Primisem / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1491, Anul V, 30 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Armenescu
PRIMISEM de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374222_a_375551]
-
G. Park, 1967, p. 241). În același timp, divinația identifică frecvent cauza răului În nerespectarea normelor sociale și/sau religioase de către un individ sau grup. Drept urmare, pacientul și colectivitatea participă Împreună la un ritual de restabilire a ordinii, ritual care „lecuiește” pacientul prin inserția În corpul social și, simultan, vindecă sau Întărește corpul social prin eliminarea devianței (reale sau simbolice). Pe de altă parte, divinația nu este un mecanism rigid de confirmare a structurii sociale: Divinația oferă un context În care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Domnule! Da' ia stai! O! Domnu Vrance de nu mă-nșel... Nu mă mai cunoști, paciente? [ȘTEFAN] O, dragă doctore, cine nu te-ar cunoaște! (strîngîndu-i mîna) D-ța... care mi-ai cârpit de atâtea ori sănătatea... care m-ai lecuit de amor... D[OCTORUL] (apart) De turbare si nebunie, dragă, nu de... (tare) Dar: bine..,.. în Baden? D-ta? Cum? Ce fel? {EminescuOpVIII 317} [ȘTEFAN] Ce fel? Trec. Trec, doctore, la Italia și m-am abătut și pe-aici... știi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lui Solomon - „dată de la Dumnedzău” - și se inventariază calitățile sale taumaturgice („știa și cum va lega pre diavoli și cum îi chema pe numele lor și toate vrăjile”), se spune : Că, de lovea boala pe vreun om, el să și lecuia cu aceale ierbi ce le dedeasă scrisoare Solomon, cât de o vreme mai uitasă oamenii a să închina lui Dumnedzău și a să ruga pentru boale, până stătu împărat Iezechie. Și văzând că au părăsit oamenii a să închina și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de pildă, descria folosirea unui soi de pipă la care țeava subțire era meșterită dintr-o trestie [lat. arundô] : „Se spune că fumul obținut din planta uscată [= podbeal, Tussilago farfara], arsă împreună cu rădăcina sa, dacă se inspiră printr-o trestie, lecuiește tusea cronică” (Naturalis historia, XXVI, 16). „Trebuie să recunoaștem - a conchis Odobescu - că toate popoarele Sciției au practicat fumigațiuni de diferite specii, cu scopul, unele de a se înveseli după masă, spre a cânta și a juca ; altele, spre a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sale taumaturgice („știa și cum va lega pre diavoli și cum îi chema pe numele lor și toate vrăjile”), într-un hronograf românesc din secolul al XVIII-lea se spune : Că, de lovea boala pe vreun om, el să și lecuia cu aceale ierbi ce le dedeasă scrisoare Solomon, cât de o vreme mai uitasă oamenii a să închina lui Dumnedzău și a să ruga pentru boale, până stătu împărat Iezechie. Și, văzând că au părăsit oamenii a să închina și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai mare niște copii stricați, care au mâncat, vorba românului, în viața lor mai multă bătaie decât pîne și sunt așa de mult deprinși cu ghionturile încît trebuie să te întrebi dacă mai e cu putință ca școala să-i lecuiască de deprinderea aceasta. Față cu asemenea copii palma nu e o pedeapsă, ci un act de mișcare reflexă ca tusea și strănutul: i-am dat palma și ne ducem să ne spălăm pe mâna cu care I-am atins. Apoi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai mare parte drept recompensă a acestui serviciu de mijlocitor. Deci există două națiuni deosebite în această țară, una stoarsă și sărăcită de producători, alta îmbuibată de mijlocitori: poporul și plebea. A afirma că "liberalism" sau "conservatism" de principii poate lecui o asemenea stare de lucruri este, ierte-ni-se, o credință ușoară. Orice principii am pretexta că avem și unii și alții, mizeria și lipsa de cultură vor fi umbra pseudocivilizației noastre. Numai o organizare strictă care ar sili pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
le pricepe. De ani întregi vorbim în contra sistemului de liber-schimb absolut, această cauză unică a decăderii industriei și meseriilor, și alți șarlatani, neînțelegînd nici cauzele, nici natura lucrului, se leagă de niște simptome exterioare ale răului și vor să le lecuiască prin cataplasme de circulare platonice. Oameni pe cari nu-i durea nici capul de soarta țăranului, de soarta meseriilor sau. a industriei, văzând că alții se ocupă cu asemenea lucruri fără nici un folos personal oblicesc momentul în care ideile devin
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a închinat cu plecăciune e treaba lui. Astfel ni se pare și medicul nostru politic, d. C. A. Rosetti. Legea electorală, iată cauza tuturor relelor; sufrajul universal sau măcar apropiarea de el, iată medicamentul sigur care, aplicat României, are s-o lecuiască de toate urmările domniei fanarioților, invaziunilor rusești, imigrațiunii străinilor, decăderii economice și politice. D. C. A. Rosetti ne spune chiar că a studiat istoria în curs de atâția ani de zile și că la aceste rezultate teoretice a ajuns; așadar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]