1,571 matches
-
confirma asemenea reflecții cam fataliste se numește Ion Bogdan Lefter. Lui nu-i scapă nimic. Citindu-i toate cărțile de critică, am fost surprins nu de acuitatea analitică, nu de vigilența sintetică, ci de strania convergență a acestor două însușiri. Lefter nu investighează fără să țină cont de ansamblu și nu construiește direcții de evoluție fără să le asigure cel puțin virtualități aplicative. Cel mai bun exemplu îl oferă o carte ca Flashback 1985. Începuturile „noii poezii" (2005). Extrem de serioasă din
Analiză prin sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6224_a_7549]
-
Radu G. Țeposu. În primul rând pentru că selecția autorilor e exigentă, în al doilea, pentru că propunerea de clasificare e plauzibilă, în al treilea, pentru că majoritatea comentariilor la volumele poeților discutați rămân până astăzi valabile. Dintr-o singură privire, Ion Bogdan Lefter pare să vadă tot: și ce loc ocupă cutare autor într-o secvență tematică oarecare, și ce schimbări a adus trecerea pragului debutului pentru un altul, mai puțin cunoscut, și (ca să dau totuși și nume) de câte ori repetă supărător Eugen Suciu
Analiză prin sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6224_a_7549]
-
un altul, mai puțin cunoscut, și (ca să dau totuși și nume) de câte ori repetă supărător Eugen Suciu o anumită sintagmă inspirată în volumul Bucuria anonimatului. Dar nu despre Flashback vreau să vorbesc, ci despre cele două volume pe care Ion Bogdan Lefter tocmai le-a lansat la Romexpo, 7 postmoderni: 7 postmoderni; Ntìdulctu, Crăciun, Mul Ier, PclcutesGu. Gogei. Dani Iov, Ghiu Nedelciu, Crăciun, Muller, Petculescu, Gogea, Danilov, Ghiu și O oglindă purtată de-a lungul unui drum. Fotograme din postmodernitatea românească. Cum
Analiză prin sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6224_a_7549]
-
temă mi-e ca nu cumva contururile acestea de metodă să obtureze din nou conținutul fiecărui studiu în parte. Or, de data asta măcar, ar trebui să se întâmple invers, de vreme ce despre viziune nu e mult de discutat. Ion Bogdan Lefter a fost și este un postmodern. Cât privește sumarele celor două cărți-pereche, ele nu provoacă, iarăși, cine știe ce nedumeriri. În prima, poate descumpăni o clipă interesul exagerat care li se acordă unor Valentin Petculescu și Vasile Gogea. Dar până la urmă recuperarea
Analiză prin sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6224_a_7549]
-
clipă interesul exagerat care li se acordă unor Valentin Petculescu și Vasile Gogea. Dar până la urmă recuperarea unor marginali e una din sarcinile cele mai importante ale unui critic literar. În legătură cu aceștia, minuția lecturii cu public pe care-o întreprinde Lefter (la pp. 93-114 și pp. 115-150), m-a făcut, recunosc, curios. În cea de-a doua, cu titlu stendhalian, intră în scenă gazetarul. În locul studiilor academice sau eseistice, avem acum articole, fie ele de panoramare sau de întâmpinare, note editoriale
Analiză prin sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6224_a_7549]
-
Alexandru Vlad). Sub aspectul vârstei, optzeciștii predomină, dar nu dețin monopolul. Interesant mi se pare un detaliu al cărui punct de plecare e deontologic, dar ale cărui consecințe sunt de ordin stilistic. Și în 7postmoderni, și în oglindă... Ion Bogdan Lefter scrie, să zicem, despre Nedelciu sau despre Crăciun sau despre Gogea. Numai că în fiecare carte scrie altceva și, mai mult decât atât, scrie altfel Orice s-ar putea reproșa, dar nu că ar fi un monocord în rol de
Analiză prin sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6224_a_7549]
-
târziu invizibile, accente și nuanțe mai subtile [...] Așa a apărut pe lume generația '80!" (pp. 31-37) Într-un fel, chiar dacă mai subțire și mai restrictivă, 7 postmoderni, din care am citat, va avea, cred, mai mult noroc. Aici, Ion Bogdan Lefter își ia în serios toate disponibilitățile interpretative și, cu toată austeritatea de limbaj, devine spectaculos. Felul cum dramatizează el însuși piesele de teatru ale lui Valentin Petculescu e absolut elocvent. În „regia" criticului, Când vor înflori magnoliile sau Cum să
Analiză prin sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6224_a_7549]
-
O oglindă..., sobrietatea pe spații întinse sufocă oarecum asemenea explozii. Nu complet însă: recomand fără ezitare cronica despre Levantul lui Mircea Cărtărescu, apărută inițial în revista „Contrapunct". Unde totuși nu sunt de acord cu analitismul lucid practicat de Ion Bogdan Lefter e în cazul câtorva cunoscute poeme ale lui Nichita Danilov. Glosele mi se par (oare numai mie?) inadecvate. „Sau (variantă pe care o prefer): aripile rămase după «căderea» îngerului ar putea fi chiar ale protagonistului, adică ale poetului, care se
Analiză prin sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6224_a_7549]
-
se pictează pe sine - totuși! -naiv, ignorant în privința înzestrării sale cu accesoriile plutirii, cu ochii acoperiți, deci nu foarte clarvăzător, adică un înger cam prostănac, dar... înger, de extracție divină!" (p. 153) Cu sau fără paragraful acesta neizbutit, Ion Bogdan Lefter rămâne cea mai analitică (și prin aceasta, mai sintetică) minte a generației sale.
Analiză prin sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6224_a_7549]
-
lumească, luând, însă, tiparele din Scripturi: „De-ar vrea norocul să-mi zâmbească/ Și să câștig la loterie,/ Aș duce-o viață-mpărătească,/ Ascuns să nu mă mai găsească/ În timp de ani, ființă vie." Loteria, care-l nenorocește pe dl Lefter (în pielea lui se găsește Macedonski însuși, în anii când îl cunoaște Cincinat Pavelescu, cel care primește Castelele... cu dedicație), e o sursă de îmbogățire spre risipă. Nu în societate, cum era tiparul obișnuit, al grandomaniei de berărie sau de
Bagdadii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6275_a_7600]
-
despre optzecism, desigur, în special, despre trăsăturile care o singularizează în cadrul larg al literaturii române, despre denumirea mai exactă a grupării (generație?, direcție? fenomen?...), despre reflectarea optzecismului în istoriile literaturii române etc. Au combătut cu însuflețire Ioan Lascu, Ion Bogdan Lefter, Marta Petreu, Călin Vlasie, Cassian Maria Spiridon, Gellu Dorian, Mircea Bârsilă, Ion Zubașcu, Ioana Dinulescu, Gheorghe Izbășescu... Prima zi s-a încheiat cu lansarea cărții Generația '80 văzută din interior, vol Ide Dumitru Augustin Doman. În dimineața de vineri, 28
Prima ediție a Colocviului Național „Generația ’80 la maturitate“ by Dumitru Aug. Doman () [Corola-journal/Journalistic/6285_a_7610]
-
Maria Baros, Mircea Bârsilă, Ioan Buduca, Gabriel Chifu, Ionel Ciupureanu, Ioan Cristescu, Virgil Diaconu, Dumitru Augustin Doman, Ioana Dinulescu, Gellu Dorian, Sorin Durdun, Marius Ghica, Ștefan Ion Ghilimescu, Magda Grigore, Ioan Groșan, Silviu Guga, Gheorghe Izbășescu, Ioan Lascu, Ion Bogdan Lefter, Victor Munteanu, Nicolae Oprea, Mircea Petean, Marta Petreu, Aurel Sibiceanu, Cassian Maria Spiridon, Vasile Spiridon, Constantin Stan, George Stanca, Liviu Ioan Stoiciu, Dumitru Ungureanu, Ioan Radu Văcărescu, Călin Vlasie, George Vulturescu, Ion Zubașcu.
Prima ediție a Colocviului Național „Generația ’80 la maturitate“ by Dumitru Aug. Doman () [Corola-journal/Journalistic/6285_a_7610]
-
Alexandru Matei Adina Dinițoiu, Proza lui Mircea Nedelciu. Puterile literaturii în fața politicului și a morții, București, Editura Tracus Arte, 2011, 526 pag. Prin 1997, cînd terminam facultatea (Limbi Străine), revista „Litere nouă”, cu Ion Bogdan Lefter cap limpede și Paul Cernat redactor-ș ef, căuta cerneală proaspătă. Într-unul din ultimele numere ale excelentei, chiar dacă familialei reviste - în care au publicat actuali colaboratori ai celor mai importante reviste culturale din București, dar și absolvenții promoțiilor Tablou de
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
sigur ajunge dacă între susținerea tezei și publicarea ei ar mai fi lucrat încă la text. Cercetarea ei era necesară, în primul rînd pentru că tot ce s-a scris despre optzecism pînă acum vine din interiorul aceleiași generații (Oțoiu, Cărtărescu, Lefter, pentru a-i numi pe cei mai importanți cercetători ai fenomenului literar „optzecism”). Dar va trebui pornit de aici pentru a scrie o adevărată istorie a optzecismului ca mișcare (contra-)culturală românească încadrată de răsăritul șaizecist și de crepusculul milenarist
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
cu patalama. Chiar dacă toate piesele care compun cartea au apărut inițial într-o revistă, B 24 FUN, la rubrica Povestirile din București, statutul lor publicistic mi se pare foarte discutabil. (Cum li se pare, de altfel, și lui Ion Bogdan Lefter, în prezentarea de pe coperta a patra, și lui Marius Chivu, în cronica din Dilema veche.) Este vorba, în fond, despre o colecție de schițe. Nici mai mult, nici mai puțin. Argumentul forte ține de stil. Iar stilul face totul. Insist
Poeme și schițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5315_a_6640]
-
Aerului cu diamante (1982). Așa încât, chiar și atunci când își amintește întâmplări anodine, acestea țin, vrem, nu vrem, de istoria literară. (Oricât de pedant ar suna.) Nici personajele, așa zicând, nu-s de colo. Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Ion Bogdan Lefter, Bogdan Ghiu, Doru Mareș, Mariana Marin, Augustin Frățilă, Radu Călin Cristea, întregul dream team. Li se adaugă Petre Stoica, Virgil Mazilescu, Radu G. Țeposu, Mircea Nedelciu, Alexandru Vlad, Eugen Suciu, Ștefan Agopian, Ioan T. Morar, Stelian Tănase și chiar Florin
Poeme și schițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5315_a_6640]
-
află poezia lui George Coșbuc. Ion Pop supune la o nouă lectură poezia lui Mircea Ivănescu. De citit este și eseul lui Liviu Bordaș „Prolegomene la Felix Culpa”. Am remarcat, de asemenea, contribuțiile lui Octavian Soviany, Ioan Buduca, Ion Bogdan Lefter, Elisabeta Lăsconi, Liviu Franga, Gheorghe Grigurcu, Bogdan Crețu, Vitalie Ciobanu, ca și cronicile de carte sau de artă. De fapt, și acest lucru este de subliniat, întregul sumar al revistei merită să fie menționat. Viața Românească se dovedește și cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5442_a_6767]
-
Common Places: Mythologies of Everyday Life in Russia (Locuri comune: Mitologiile vieții zilnice în Rusia). Cambridge: Harvard UP, 1994, pag. 220, 221, 222. 11 ibidem, pag. 220. 12 ibidem, pag. 224. 13 ibidem, pag. 276. 14 ibidem, pag. 228. 15 Lefter, Ion Bogdan. „Poate fi considerat postcomunismul un post-colonialism?” Postcolonialism & postcomunism. Caietele Echinox. vol. 1, Cluj Napoca: Dacia, 2001, pag.117- 19. 16 ibidem, pag. 119. 17 Bauman, Zygmunt. Legislators and Interpreters: On Modernity, Postmodernity and Intellectuals (Legislatori și interpreți: Despre modernitate
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
dezbătută în Euphorion (potrivită pentru o revistă de cultură dintr-un oraș care și-a făcut o marcă și un renume din festivalul de teatru pe care-l găzduiește anual) este tocmai Teatrul. Text &Context, cu intervenții substanțiale: Ion Bogdan Lefter, Marian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Alice Georgescu, Ilinca Tomoroveanu, Alina Perțea, Anda Ionaș. Am remarcat și poemele publicate de Emil Galaicu- Păun și Ruxandra Cesereanu. Iubirea nu necesită bibliografie În numărul 5/2011 al revistei LUMEA, pe care Cronicarul n-a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5459_a_6784]
-
Moda, pe care o urmează orbește, i-a dictat să poarte pălărie. Hatârul unui director de scenă o face să și-o scoată. Încropindu-și, în minte, un discurs civilizat, demn de starea lui, din care, coleric, iese deseori, dl. Lefter pune mâna pe „bordul pălăriei”. E un fel de-a se apăra de propria-i reacție, necontrolată, recurgând la poza, inutilă, de gentleman. Așa se face, poate, că pălăria nu e folosită ca loc în care s-ar fi putut
Pălăriile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5467_a_6792]
-
și ale scriitorului să fie în mod fatal divergente. Așa că m-am concentrat pe ce îmi spunea opera, lăsând cu totul pe dinafară referirile la autor. A fost o lecție utilă. Repede uitată după 1989. Îmi amintesc că Ion Bogdan Lefter pleda la începutul anilor ’90 pentru o nouă formă de cronică literară, în care autorul și epoca să-și aibă partea cuvenită. Deși se părea că dispariția cenzurii și a restricțiilor în general făcea posibilă o astfel de legătură intimă
De ce nu citesc ce se scrie despre cărțile mele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5377_a_6702]
-
semna, pe atunci, Magdalena Ghica), Mariana Marin sau Marta Petreu. La antipodul acestei poziții, dispuse să vadă mai întâi diferența specifică și abia pe urmă genul proxim, se situa, la finele deceniului al nouălea, un critic mai tânăr, Ion Bogdan Lefter. Acesta remarca, într-o cronică referitoare la cea de-a patra carte a Elenei Ștefoi (Confesiuni coșmarești, în Contrapunct, an. I, nr. 40, din 5 octombrie 1990), tocmai un prea franc atașament al autoarei față de valorile generației sale. Poezia Elenei
O viziune a sentimentelor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5348_a_6673]
-
într-o cronică referitoare la cea de-a patra carte a Elenei Ștefoi (Confesiuni coșmarești, în Contrapunct, an. I, nr. 40, din 5 octombrie 1990), tocmai un prea franc atașament al autoarei față de valorile generației sale. Poezia Elenei Ștefoi, scria Lefter, „se supraîncarcă de tropi de un anumit tip, clișeizat în anii ‘80”, pomenind în continuare „ticul concretizării abstracțiilor printr-o tehnică a asocierii foarte la îndemână, fals calofilă.” O singură concluzie e greu de tras. Mai mare dreptate pare să
O viziune a sentimentelor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5348_a_6673]
-
revista SECOLUL 21: cincizeci de ani de la apariția uneia dintre cele mai cosmopolite reviste românești dintotdeauna - altfel spus, chiar și din vremurile când cosmopolitismul era un păcat grav în ochii diriguitorilor culturali, până în vremurile de azi, când, cum remarcă I.B. Lefter, unul dintre semnatarii grupajului aniversar de „Evocări”, cosmopolitismul nu mai este o miză în sine; noua căutare a vremurilor globalizate pe care le trăim o reprezintă înțelegerea civilizației contemporane, la care revista Secolul 21 continuă să contribuie din plin. Printre
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5208_a_6533]
-
o reprezintă înțelegerea civilizației contemporane, la care revista Secolul 21 continuă să contribuie din plin. Printre semnatarii grupajului de „evocări”, datorate unor colaboratori de cursă lungă ai revistei, precum Solomon Marcus, Virgil Nemoianu, Irina Mavrodin și deja amintitul Ion Bogdan Lefter, se remarcă doi ambasadori ai Regatului Țărilor de Jos - legendarul Coen Stork și ambasadoarea actuală, Tanya van Gool. Urăm și noi revistei „Secolul 21” să fie citită cu același viu interes și când se va numi „Secolul 22”, „23” ș.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5208_a_6533]