1,271 matches
-
și-a exercitat profesia în locurile de muncă prevăzute la alin. (2), precum și majorarea punctajelor lunare de pensie. ... ... 21. Curtea observă că dispozițiile art. 20 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 au fost legiferate cu ocazia modificărilor operate asupra art. 20 din același act normativ prin art. I pct. 15 din Legea nr. 234/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 701 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300024]
-
din Legea nr. 155/2020), a exclus din sfera de aplicare a dispozițiilor art. 194 pct. 37 din Legea energiei și a gazelor naturale nr. 123/2012 Regulamentul (UE) nr. 1.227/2011, faptele constând în încălcări ale acestui regulament și sancțiunile aplicabile fiind legiferate în mod distinct (pct. 44 și 45 ale art. 194 din Legea nr. 123/2012, nou-introduse prin art. I pct. 108 din Legea nr. 155/2020), aspect ce confirmă faptul că textul criticat, astfel cum a stat la baza sancțiunilor aplicate, prezintă
DECIZIA nr. 30 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300359]
-
neconstituționalitate ca neîntemeiată. ... 13. Curtea observă că prevederile criticate fac parte din titlul II - Procedura insolvenței, capitolul I - Dispoziții comune, secțiunea a 5-a - Situația unor acte juridice ale debitorului din Legea nr. 85/2014. Astfel, art. 123 din Legea nr. 85/2014 legiferează situația contractelor în derulare, în general, cu anumite particularități, iar art. 123 alin. (6) din aceeași lege reglementează situația contractelor de vânzare-cumpărare cu rezerva dreptului de proprietate. Astfel, în contextul dat, la momentul deschiderii procedurii insolvenței, debitorul este implicat într-
DECIZIA nr. 70 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301179]
-
act normativ menționat, legea criticată nu se limitează numai la reglementarea aspectelor fiscale, și anume majorarea taxelor specifice domeniului jocurilor de noroc. În privința celorlalte aspecte modificate, Guvernul ar fi putut folosi alte instrumente, iar Parlamentul ar fi putut să legifereze anterior, chiar și în procedură de urgență, mai cu seamă că aceste aspecte nu sunt unele noi, ivite în ultima perioadă. Guvernul poate modifica regimul taxării reglementate de ordonanța de urgență antereferită, însă, nu poate introduce, sub acest pretext, și
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
stă în apariția Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2023, prin care s-a dispus în privința restituirii eșalonate a CASS reținute, în acest act normativ neprevăzându-se nimic referitor la actualizarea sumelor de bani în privința cărora s-a legiferat restituirea eșalonată și la acordarea dobânzii legale, astfel că pornind de la această modalitate de legiferare, instituțiile care au obligația restituirii susțin faptul că nu pot fi obligate la ceea ce legea, printr-un act normativ care privește chiar pretențiile
DECIZIA nr. 220 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301344]
-
constituționale prevăzute la art. 115 alin. (6) de a nu adopta ordonanțe de urgență care „pot afecta“ regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale au avut în vedere „restrângerea competenței Guvernului de a legifera în aceste domenii esențiale în locul Parlamentului, iar nu lipsirea totală de competența de a legifera în materie“. Prin urmare, întrucât nu există o interdicție absolută cu privire la competența Guvernului de a legifera în materia reglementată prin ordonanțele de
DECIZIA nr. 593 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298448]
-
afecta“ regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale au avut în vedere „restrângerea competenței Guvernului de a legifera în aceste domenii esențiale în locul Parlamentului, iar nu lipsirea totală de competența de a legifera în materie“. Prin urmare, întrucât nu există o interdicție absolută cu privire la competența Guvernului de a legifera în materia reglementată prin ordonanțele de urgență criticate, Curtea constată că nu poate reține încălcarea, de plano, a dispozițiilor art. 115 alin.
DECIZIA nr. 593 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298448]
-
vedere „restrângerea competenței Guvernului de a legifera în aceste domenii esențiale în locul Parlamentului, iar nu lipsirea totală de competența de a legifera în materie“. Prin urmare, întrucât nu există o interdicție absolută cu privire la competența Guvernului de a legifera în materia reglementată prin ordonanțele de urgență criticate, Curtea constată că nu poate reține încălcarea, de plano, a dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție, ci este necesar ca în cadrul controlului de constituționalitate extrinsecă pe care îl efectuează să
DECIZIA nr. 593 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298448]
-
au reținut următoarele: 84. Salarizarea magistraților presupune plata unei indemnizații de încadrare, stabilită prin legea specială, în funcție de criterii exprese cum ar fi nivelul instanței, funcția, vechimea în muncă și în funcție. ... 85. Mai mult, legiuitorul român nu a legiferat posibilitatea redistribuirii unor indemnizații pe care ordonatorul de credite le-ar fi estimat, ca incluse în bugetul său de cheltuieli cu resursa umană, în raport cu numărul judecătorilor din schema de personal. De aceea, indiferent de volumul de activitate efectiv
DECIZIA nr. 124 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298482]
-
Echivalarea funcțiilor publice specifice cu funcții publice generale din cadrul unor autorități și instituții publice din Codul administrativ, astfel cum a fost modificată prin art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 73/2024. ... 62. Prin urmare, Camera Deputaților a legiferat în mod direct și exclusiv asupra unor aspecte străine de materia supusă aprobării prin legea criticată și care nu au făcut obiectul dezbaterii în prima Cameră, ceea ce echivalează cu nerespectarea principiului bicameralismului, consacrat de art. 61 alin. (2) și
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
de vreme ce legiuitorul cataloghează suspendarea ca un eveniment care scoate actul din vigoare cu titlu temporar, dar permite abrogarea normei suspendate, caz în care, la data abrogării, se permanentizează starea de neaplicare a dispoziției legale, chiar dacă, inițial, fusese legiferată ca măsură temporară. În plus, actul normativ prin care a fost suspendat un alt act normativ nu poate supraviețui după ce actul suspendat a fost abrogat, el încetând să își producă efectele la data când actul suspendat a fost abrogat
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
a motiva urgența reglementării și a fost încălcat regimul constituțional al dreptului de proprietate, prin suspendarea plăților timp de peste 9 ani. ... 38. Se mai susține că art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a legiferat o situație juridică inexistentă, deoarece ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, așa cum au fost reglementate în Legea-cadru nr. 284/2010, nu mai sunt prevăzute în legislația actuală
DECIZIA nr. 417 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275144]
-
a statuat că atât timp cât măsurile criticate în cauză, referitoare la acțiunea Guvernului de a suspenda efectele art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, au fost adoptate de către Guvern în exercitarea competenței constituționale de a legifera, prin intermediul ordonanțelor de urgență, respectând prevederile art. 115 din Constituție, nu se poate concluziona că a interferat cu atribuția Parlamentului de a legifera. ... 66. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție, prin Decizia
DECIZIA nr. 417 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275144]
-
la Legea-cadru nr. 284/2010, au fost adoptate de către Guvern în exercitarea competenței constituționale de a legifera, prin intermediul ordonanțelor de urgență, respectând prevederile art. 115 din Constituție, nu se poate concluziona că a interferat cu atribuția Parlamentului de a legifera. ... 66. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție, prin Decizia nr. 472 din 8 iulie 2021, precitată, paragrafele 75 și 76, analizând preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ținând cont de
DECIZIA nr. 417 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275144]
-
prevederilor art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora. ... 18. De asemenea, Curtea a observat că în Constituție nu există vreo dispoziție prin care să fie reglementată obligația de a legifera prin legi organice în domeniul contravențiilor, astfel că nici art. 73 alin. (3) lit. t) din Legea fundamentală nu este incident în cauză. Totodată, sintagma „lege contravențională mai favorabilă“ cuprinsă în art. 15 alin. (2) din Constituție trebuie interpretată lato
DECIZIA nr. 210 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274513]
-
a reținut că modificarea legislativă operată și criticată vizează procedura de urmat în cazul neplății creanțelor curente cu o vechime mai mare de 60 de zile și care constă în posibilitatea începerii executării silite. Acest aspect, printre altele, a fost legiferat, astfel cum reiese din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, cu scopul de a fi luate măsuri urgente care să conducă la (i) redresarea societăților aflate în dificultate și menținerea lor în circuitul economic, inclusiv la protecția salariaților
DECIZIA nr. 443 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274475]
-
de neconstituționalitate, care, în principiu, au înrâurire în criticile extrinseci formulate asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, Curtea a reținut că acestea reglementează regimul particular al ordonanței de urgență și se referă la domeniile în care se poate legifera pe calea ordonanței de urgență. În acest caz, incidența dispozițiilor constituționale ale art. 115 alin. (6) este subsecventă stabilirii unor drepturi, libertăți sau îndatoriri fundamentale al căror exercițiu sau a căror existență să fi suferit o restrângere sau o vătămare
DECIZIA nr. 443 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274475]
-
o unitate normativă și un scop unic. Cu prilejul adoptării unei legi este permisă introducerea concomitentă a unor modificări legislative asupra altor acte normative numai în măsura în care acestea sunt necesare reglementării de bază sau, prin domeniul în care legiferează, se află în strânsă legătură cu materia principală reglementată. Astfel cum s-a arătat, există o conexiune logică între obiectul de reglementare al legii criticate și conținutul modificărilor/ completărilor din actele normative care au suferit intervenții pe această cale și
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
acesta a fost reglementat recent, prin Legea nr. 303/2022, și condiționează plata salariului categoriei de persoane vizate de suspendarea plății pensiei pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, a pensiei militare de stat sau a pensiei de serviciu, legiferând practic interdicția legală a cumulului pensiei cu veniturile salariale plătite din fonduri publice; ... b) restrângerea dreptului fundamental la muncă garantat de art. 41 alin. (1) din Constituție prin raportare la art. 53 din legea fundamentală, autoarea considerând că prin soluția
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
cumulul, nu este nouă în legislația specială din domeniul sistemului public de pensii (a se vedea cazurile de suspendare a plății pensiei reglementate de art. 114 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice). Așadar, legea criticată nu legiferează o interdicție, ci un drept de opțiune al persoanelor vizate de cele trei ipoteze normative distinct reglementate la art. 1-3 din lege, respectiv: – La art. 1 - dreptul de opțiune al persoanelor (care nu au și calitatea de pensionari) care își
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului (Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, precitată, paragraful 53). ... 51. Stabilind limitele
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
o durată limitată în timp], unii justițiabili s-ar putea găsi în situația în care să nu își poată valorifica drepturile tocmai din cauza timpului prea scurt alocat acestor categorii de cauze [la sfârșitul ședinței]. ... 72. Este dreptul legiuitorului să legifereze, iar acesta poate soluționa disfuncționalitățile din sistemul judiciar care sunt cât se poate de reale prin intervenția sa în cadrul legislației primare sau delegând această competență Consiliului Superior al Magistraturii, însă în exercitarea acestui drept Parlamentul trebuie să respecte principiile
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
intervenția sa în cadrul legislației primare sau delegând această competență Consiliului Superior al Magistraturii, însă în exercitarea acestui drept Parlamentul trebuie să respecte principiile și drepturile prevăzute de Legea fundamentală. ... 73. Așa fiind, fără a nega dreptul Parlamentului de a legifera inclusiv în sfera regulilor referitoare la organizarea ședinței de judecată, în general, și, în particular, a criteriilor obiective privind întocmirea listelor de ședință, Curtea constată că soluția legislativă adoptată prin art. I al legii criticate poate îngreuna activitatea instanțelor determinând
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere că în materia criticată se poate legifera pe calea ordonanței de urgență, în condițiile legii. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 10 aprilie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 348/1371/2016/a11, Tribunalul Specializat Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
DECIZIA nr. 480 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285194]
-
judecată într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014, coroborate cu cele ale Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, întrucât s-a legiferat cu privire la competențele și procedura de judecată în materia insolvenței pe calea delegării legislative, deși, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilirea procedurii de judecată aparține legiuitorului, reprezentat de Parlament, iar modificările operate nu sunt clare în ceea
DECIZIA nr. 480 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285194]