2,543 matches
-
extraordinare care impune adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ adecvat, neadoptarea acestor măsuri cu celeritate putând avea consecințe negative asupra obligației României de a aplica acte europene, reglementarea operativă neputându-se realiza pe calea procedurii obișnuite de legiferare ce presupune un orizont de timp îndelungat, întrucât aspectele vizate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voința Guvernului și a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate prin ordonanță de urgență
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 184 din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263228]
-
52/2020 încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), întrucât nu au fost respectate dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care instituie mai multe principii ce trebuie respectate cu ocazia procesului de legiferare a actelor normative. În acest sens, se arată că respectarea Legii nr. 24/2000 concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare, iar adoptarea Legii nr. 52/2020 s-a făcut fără consultarea și
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
29 ianuarie 2020. Cu acel prilej, Curtea a reținut că avizul Consiliului Legislativ și cel al Consiliului Economic și Social au fost solicitate, astfel că nu a fost nesocotit principiul constituțional al obligativității respectării legii în cursul procedurilor parlamentare de legiferare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, paragraful 38). Totodată, cu privire la faptul că în cadrul procedurilor parlamentare propunerea legislativă a fost modificată semnificativ, în condițiile în care nu s-a mai cerut
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
cadrul procedurilor parlamentare propunerea legislativă a fost modificată semnificativ, în condițiile în care nu s-a mai cerut din nou avizul antereferit, Curtea a constatat, de asemenea, că nu este încălcat principiul obligativității respectării legii în cursul procedurilor parlamentare de legiferare. O asemenea concluzie este susținută de faptul că, pe de o parte, obligația solicitării acestor avize se referă la o fază anterioară dezbaterii parlamentare [a se vedea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
aceasta este neîntemeiată. Astfel, într-o jurisprudență constantă, a constatat că un viciu de neconstituționalitate extrinsec al legii nu poate rezulta din chiar modul în care inițiatorul ei și-a motivat proiectul/propunerea legislativă, în condițiile în care rezultatul activității de legiferare este legea adoptată de Parlament. Așadar, controlul de constituționalitate vizează legea, și nu opțiuni, dorințe sau intenții cuprinse în expunerea de motive a legii (a se vedea Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură să afecteze principiul constituțional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 23 noiembrie 2007), Curtea Constituțională a reținut că textul constituțional stabilește, pe de o parte, obligația Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice de a prezenta informațiile și documentele necesare actului legiferării și, pe de altă parte, modalitatea de obținere a acestor informații, respectiv la cererea Camerei Deputaților, a Senatului sau a comisiilor parlamentare, prin intermediul președinților acestora. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
a acestor informații, respectiv la cererea Camerei Deputaților, a Senatului sau a comisiilor parlamentare, prin intermediul președinților acestora. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice. Curtea a mai reținut că în cadrul raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern este obligatorie solicitarea unei informări atunci când inițiativa legislativă afectează prevederile bugetului de stat. ... 23. Analizând fișa legislativă
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
este competentă a soluționa excepții de neconstituționalitate privind lacune legislative ori în cazul unor reglementări legale despre care se pretinde că ar fi incomplete ori nesatisfăcător redactate, deoarece aceasta ar presupune o intervenție nemijlocită din partea sa în activitatea de legiferare. ... 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 175 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273919]
-
fără răspunderea necesară în caz de urmări periculoase ori păgubitoare. Faptul că aceleași cerințe, cu aceleași consecințe juridice, au fost impuse și profesiei de avocat este o opțiune a legiuitorului, determinată de o anumită oportunitate, care intră în activitatea de legiferare a Parlamentului. ... 15. De asemenea, prin Decizia nr. 30 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 23 martie 2021, paragrafele 30 și 31, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate oferă
DECIZIA nr. 139 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273498]
-
aplicarea ulterioară. Prin urmare, opțiunea legiuitorului de a legifera în acest sens este un act de voință al Parlamentului, care are competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală și care corespunde competenței sale constituționale de legiferare. Așadar, Curtea constată că textul este formulat cu o precizie suficientă ce permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
a termenilor și expresiilor, ținând seama de semnificația lor în mod curent, precum și de respectarea cerințelor gramaticale și de ortografie, realizându-se asigurarea unității terminologice a stilului juridic. Astfel, Curtea a reținut că, deși legiuitorul în cadrul procedurii de legiferare poate opera cu termeni de drept comun, aceștia trebuie folosiți adecvat domeniului respectiv, numai în acest mod putându-se ajunge la respectarea unei unități terminologice a stilului juridic (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, paragraful 47). Totodată, potrivit art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative, iar, în cazul existenței unor paralelisme, acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
părții civile și părții responsabile civilmente. Se solicită, astfel, modificarea și completarea normelor procesual penale criticate în sensul susținerilor autoarei excepției de neconstituționalitate, menționate anterior. Or, soluționarea acestui aspect nu ține de competența Curții Constituționale, întrucât implică un act de legiferare, care ține de competența Parlamentului. Așadar, analiza unor astfel de critici de neconstituționalitate nu intră în competența de soluționare a instanței de control constituțional, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor
DECIZIA nr. 236 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273642]
-
1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 23. Referitor la critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, Curtea a reținut că, sub aspectul competenței de legiferare, relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act normativ ce permite Guvernului
DECIZIA nr. 214 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273540]
-
urgență criticate nu s-a încălcat principiul separației puterilor, consacrat de dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 25. În sfârșit, în ceea ce privește critica referitoare la tehnica de reglementare, Curtea a precizat că aceasta relevă o problemă de legiferare, ce nu poate fi soluționată însă decât de legiuitor, iar nu de Curtea Constituțională în cadrul competențelor sale consacrate de Legea fundamentală. ... 26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât
DECIZIA nr. 214 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273540]
-
specială, derogatorie de la normele dreptului comun, și nu procedura contenciosului administrativ. De altfel, domeniul contravențional, spre deosebire de contenciosul administrativ, nu se regăsește printre cele strict și limitativ prevăzute de art. 73 alin. (3) din Constituție, în privința cărora legiferarea are loc numai prin lege organică. În același context, prin Decizia nr. 726 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 16 iulie 2008, în ceea ce privește susținerea potrivit căreia dispozițiile legale
DECIZIA nr. 176 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273634]
-
nu permit adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră. ... 4. De asemenea, arată că prevederile art. 75 din Constituție nu exclud niciuna dintre Camere din mecanismul legiferării. Totodată, alin. (4) și (5) din acest articol constituțional prevăd modul de rezolvare a posibilelor conflicte de competență între prima Cameră sesizată și Camera decizională, dar nu există un text în Constituție care să permită Camerei decizionale să se îndepărteze
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă din procesul de legiferare. Or, legea trebuie să fie rezultanta manifestării de voință concordante a ambelor Camere ale Parlamentului. ... 6. Este adevărat că în dezbaterea unei inițiative legislative Camerele au un drept propriu de decizie asupra acesteia, dar principiul bicameralismului nu poate fi respectat
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură să afecteze principiul constituțional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ. ... 8. Raportat la actul normativ supus analizei de constituționalitate, autorii sesizării arată că din compararea celor două versiuni ale legii
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
și în art. 147 alin. (4). ... 14. Prin Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, Curtea Constituțională a statuat și că fundamentarea temeinică a inițiativelor legislative reprezintă o exigență impusă de dispozițiile constituționale menționate, întrucât previne arbitrarul în activitatea de legiferare, asigurând că legile propuse și adoptate răspund unor nevoi sociale reale și dreptății sociale. Accesibilitatea și previzibilitatea legii sunt cerințe ale principiului securității raporturilor juridice, constituind garanții împotriva arbitrarului, iar rolul controlului de constituționalitate este de a asigura aceste garanții
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
consacră principiul bicameralismului. ... 25. Față de această critică, instanța de contencios constituțional reține că în jurisprudența sa cu privire la principiul bicameralismului a dezvoltat o veritabilă doctrină privind acest principiu și modul în care acesta este reflectat în procedura de legiferare. Ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea celor două criterii este de natură să afecteze principiul care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, precitată, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
din 23 iulie 2009). Cât privește condiția urgenței, prevăzută de art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea Constituțională a statuat că „urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007). ... 34. Aplicând aceste considerente cuprinse în jurisprudența sa și analizând preambulul Ordonanței de urgență
DECIZIA nr. 289 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273593]
-
toate angajamentele electorale asumate de candidați în cursul campaniei electorale, pe baza unor declarații scrise date de fiecare dintre aceștia sub semnătură", a precizat Horea Uioreanu. În comunicatul remis presei în ianuarie 2004, Emil Boc își lua angajamentul să susțină legiferarea inițiativei sale în cadrul dezbaterilor asupra legilor electorale pentru alegerile locale și generale din anul 2004. Din păcate, urmărind transcrierea ședintei în care s-au votat modificările aduse Legii electorale, Emil Boc nu a suflat nicio vorbă despre anunțatul Registru al
Uioreanu: Boc, mincinosul de serviciu al politicii româneşti () [Corola-journal/Journalistic/49245_a_50570]