1,983 matches
-
restructurarea domeniului justiției. De altfel, ministrul Justiției a fost beneficiarul cel mai evident al sprijinului șefului statului. În paralel, partidele din majoritatea parlamentară și-au formalizat colaborarea politică prin aprobarea Protocolului de funcționare a Coaliției guvernamentale cu valabilitate pe durata legislaturii 2004-2008. Pe 16 februarie, Călin Popescu-Tăriceanu, Emil Boc, Marko Bela și Dan Voiculescu au parafat documentul cu pricina, care prevedea, printre altele, că forul de decizie este Consiliul Național al Coaliției, format din președinții PNL, PD, UDMR și PUR, alături de
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
cu PSD. E drept, o victorie parțială, datorată în mare măsură chiar învinsului, dar care consfințea supremația politică a Alianței. Cât privește înlocuirea lui Nicolae Văcăroiu din fruntea Senatului, aceasta nu numai că nu s-a putut realiza pe durata legislaturii, dar nici nu a mai fost asumată ca un obiectiv declarat al Alianței. Mai mult, ca o ironie a sorții, Văcăroiu a fost chiar "avansat", ocupând fotoliul din dealul Cotrocenilor în perioada de o lună a suspendării președintelui Băsescu din
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Seculici. Așadar, trei dintre parlamentarii vizați de Traian Băsescu, incluzându-l aici și pe Mitrea, dar nu și pe fostul său contracandidat prezidențial, reprezentând câte unul din cele trei partide adversare PSD, PNL și PC -, intrau în ultima sesiunea a legislaturii și, mai important, în campania electorală din toamnă fără imunitate parlamentară. Cu urmări directe pentru cei trei, pentru mersul justiției, dar, în primul rând, pentru bătălia politică din România. Spre exemplu, președintele Băsescu a ales să îl suspende pe ministrul
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
întâlniseră să discute chestiuni de politică internă. În schimb, Traian Băsescu nu a mai surprins pe nimeni atunci când, în plin conflict al salariilor profesorilor, și-a asumat răspicat, încă o dată, rolul de președinte-jucător, probabil pentru a marca încheierea simetrică a legislaturii parlamentare. Ne amintim că, după alegerile din 2004, formarea Guvernului a depins esențial de activismului proaspătului, pe atunci, președinte ales al României. Acum, în contextul în care sondajele prefigurau o victorie indecisă a PD-L, Traian Băsescu a recidivat. Pe
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
o consecință a existenței majorității divizate. Dincolo însă de a-i remarca efectul ei imediat cel al condiționării manifestărilor specifice unei vieți politice conflictuale -, trebuie spus că divizarea majorității se constituie într-o caracteristică inedită a sistemului politic românesc. În legislaturile sale anterioare, sistemul nu a cunoscut etape ale coabitării politice, celălalt nume al majorității divizate, regula funcțională fiind cea a majorității unificate. Au existat cel mult situații în care majoritatea parlamentară inițială a suferit o serie de modificări, dar fără
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
majoritatea are rostul de a bloca potențialul conflictual și violent al oricărei structuri bicefale. Acesta este cazul Franței, cu cele trei perioade ale sale de coabitare politică: 1986-1988, 1993-1995 și 1997-2002. România, cu a sa majoritate disjunctă de din perioada legislaturii 2004-2008, se încadrează în tiparul semi-prezidențialismului? Conform exigenței lui Sartori, răspunsul este negativ, căci schimbarea "primului cap" nu a rezolvat deloc problema funciară a puterii bicefale 397. În plus, în ciuda executivului dual și a faptului că sistemul constituțional este de
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
diferitele grupuri de influență și de interese"398. Fraza tocmai citată, deși face referire la CDR, i se potrivește ca o mănușă și Alianței PNL-PD. Un amendament trebuie însă adăugat: anume că "miracolul" care a menținut guvernarea CDR-USD-UDMR până la sfârșitul legislaturii nu s-a mai repetat în cazul guvernării AD.A.-UDMR-PC. Mai mult chiar, nu numai că această din urmă coaliție nu și-a putut duce până la capăt mandatul guvernamental, dar chiar Alianța s-a destrămat de facto după doi
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
dominat. Pe scurt, deși nu a reeditat victoria electorală a CDR, Alianța a învins politic PSD, partid care, pentru prima oară în cariera sa politică, nu a mai putut depăși poziția de partid secund al scenei politice. Nici pe durata legislaturii 2004-2008 și nici după alegerile parlamentare din 2008, în urma cărora a revenit totuși la putere, dar numai ca partid secund al coaliției guvernamentale. În al doilea rând, un fapt încă și mai evident, AD.A. a fost un vehicol politic
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Meleșcanu T. Teodor Viorel (Prahova); Flutur N. Gheorghe (Suceava); Basgan I. Ion (Teleorman); Cioroianu I. Adrian Mihai (Timiș); Ilușca T. Daniel (Tulcea); David T. Cristian (Vaslui); Popescu E. Ionel, Cinteză A. Mircea, Câmpeanu D. Radu Anton (București). Nota: La sfârșitul legislaturii, grupul senatorial al PNL număra 26 de membri. Camera Deputaților 64 mandate Bărbulețiu G. Tiberiu (Alba); Gheorghiof I. Titu-Nicolae, Calimente V. Mihăiță (Arad); Boureanu R. Cristian Alexandru, Miuțescu M. Gheorghe Adrian, Gerea N.V. Andrei Dominic (Argeș); Gheorghe D. Valeriu, Palăr
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Săpunaru C. Nini (Vrancea); Popescu-Tăriceanu I. Călin Constantin, Muscă P. Monica Octavia, Olteanu D.-F. Bogdan, Motreanu V. Dan Ștefan, Antonescu Gh. George Crin Laurențiu, Ciopraga D. Mircea, Mănescu V.I. Rareș Șerban, Zaharia Gh. Claudius Mihail (București). Notă: La sfârșitul legislaturii, grupul de deputați PNL număra 59 de membri Anexa nr. 13 Gândul, 16 octombrie 2006 Anexa nr. 14 Grupurile parlamentare PD 2004 Senat 21 mandate Pereș A. Alexandru (Alba); Ioțcu I. Petru Nicolae (Arad); Popa P. Dan Gabriel (Argeș); Cucuian
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Olt); Ivănescu T. Paula Maria (Prahova); Neagu N. Nicolae (Sibiu); Nichitean M. Vasile Brîndușel (Suceava); David I. Gheorghe (Timiș); Jurcan V. Viorel (Vâlcea); Vraciu C. Jan (Vrancea); Blaga V. Vasile, Cazacu Ghe. Cornelia, Marinescu C. Marius (București). Nota: La sfârșitul legislaturii, grupul senatorial PD (PD-L) număra 29 de membri. Camera Deputaților 48 mandate Bardan C. Cornel Ștefan (Alba); Igaș A. Traian Constantin (Arad); Miroșeanu H. Liviu Alexandru (Bacău); Bruchental-Pop I. Ionela (Bihor); Oltean C. Ioan, Zegrean Augustin (Bistrița-Năsăud); Drăguș Radu-Cătălin
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
S. Șt. Mircea (Tulcea); Rădulescu I. Cristian (Vaslui); Gușă I. Cozmin Horea, Boagiu C. Anca-Daniela, Raicu Gh. Romeo Marius, Săftoiu M. Ana Adriana, Constantinescu M. Anca, Iliescu M. Valentin Adrian, Canacheu N. Costică, Bara N. Nicolae (București). Notă: La sfârșitul legislaturii, grupul de deputați PD (PD-L) număra 67 de membri Anexa nr. 15 Cabinetul Tăriceanu II noiembrie 2008 1. Prim-ministru: Călin Popescu Tăriceanu (PNL); 2. Ministrul Afacerilor Externe: Lazăr Comănescu (PNL); 3. Ministrul Economiei și Finanțelor: Varujan Vosganian (PNL
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
reciproce ale statelor în sistemul internațional. Totodată, puterea este conceptul care transformă politica într-o sferă autonomă în raport cu economia, morala, religia și alte domenii. Totodată, conferă continuitate politicii externe a unui stat și o consistență și o coerență interne, în ciuda legislaturilor interne diferite. Din acest punct de vedere, puterea nu mai lasă loc în relațiile internaționale unor interpretări fundamental eronate care explică politica externă prin motivele oamenilor politici care o concep sau prin preferințele ideologice ale acestora. Toți conducătorii și oamenii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
drepturi sociale și economice (șanse egale la educație, sănătate și muncă); și dreptul la participare și reprezentare politică. Instituțiile liberalismului, așa cum sunt de definite de Doyle, conțin: (1) egalitatea juridică a cetățenilor, libertatea religiei și libertatea presei; (2) guvernarea prin legislaturi reprezentative; (3) proprietatea privată; și (4) economia de piață bazată pe principiul cererii și ofertei. Pe plan internațional, liberalismul ar susține că statele liberale nu vor interveni în afacerile interne ale altor state: statele în care cetățenii se bucură de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și de Externe în guvernul Republicii Democratice Moldovenești și a participat la Conferința de Pace de la Paris. A fost Ministru al Justiției în guvernul Alexandru Vaida-Voievod (1 decembrie 1919-12 martie 1920), deputat în Parlamentul român din partea PNȚ în mai multe legislaturi. După instaurarea regimului comunist în România a fost arestat și deținut la Sighet (Colesnic, Sfatul Țării, p. 233). • Născut în 1874 în Cahul. A fost General de divizie și a condus parada militară de la Chișinău dedicată Unirii. A fost deputat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a fost arestat și deținut la Sighet (Colesnic, Sfatul Țării, p. 233). • Născut în 1874 în Cahul. A fost General de divizie și a condus parada militară de la Chișinău dedicată Unirii. A fost deputat în Parlamentul român în mai multe legislaturi, iar în 1931 a fost ales senator. A exercitat funcția de Ministru de Război în guvernele General Arthur Văitoianu (27 septembrie-30 noiembrie 1919), Alexandru Vaida-Voievod (1 decembrie 1919-12 martie 1920) și General Alexandru Averescu (13 martie 1920-16 decembrie 1921). În
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și al lui Grigore Cazacliu 70. • Născut în 1876 în Cahul. A fost Secretar general în Ministerului Industriei și Comerțului, iar în perioada 1923-1936 a exercitat funcția de Ministru al Industriei și al Comerțului. Deputat și senator în mai multe legislaturi din partea PNL. A dispărut din viață în închisoarea de la Sighet (Giurescu, Amintiri, p. 473). • Născut în 1887 în satul Tomai (Tighina). A studiat Dreptul și a fost membru în Sfatul Țării din partea minorităților găgăuză și bulgară. După Unire a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a Teatrului Național (1896). Treptat, la Junimea și după aderarea la Partidul Național Liberal al lui I.C. Brătianu (1883), G. se lasă prins în vârtejul politicii. Vreo trei săptămâni, în 1888, e ministru al Domeniilor. A fost deputat în toate legislaturile sub guvernările liberale. În timpul guvernării junimiste, la 1898, va fi ales președinte al Senatului. Membru corespondent, din 1882, al Academiei Române, devine membru plin în 1908, cu un discurs de recepție închinat lui B.P. Hasdeu. În 1912 era președinte al secției
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Mihăilene, a mai îndeplinit funcțiile de inspector, director al Departamentului I al școlilor din Ministerul Cultelor, iar în 1867-1868, pe aceea de ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice. De mai multe ori primar al Iașilor, deputat și senator în câteva legislaturi, vicepreședinte al Camerei și al Senatului, G. a mai fost desemnat președinte de onoare al Societății pentru Abolirea Sclaviei Negrilor (Paris). Emul al lui Gh. Asachi, scrie asiduu la „Albina românească”, semnătura lui fiind întâlnită și în calendare și almanahuri
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
timp sub efectul profesionalizării politicii și al transformării mijloacelor de comunicare În marfă (marșandizare). Structurarea noului spațiu politic prin stabilizarea relativă a unui număr relativ restrâns de partide politice parlamentare, alternarea la guvernare dintre putere și opoziție pe parcursul ultimelor trei legislaturi (1996, 2000, 2004) au contribuit la profesionalizarea politicii, inclusiv printr-o definire mai tehnică a pozițiilor revenind intelectualilor În câmpul politic: politologi, consilieri, «analiști politici» sau ziariști specializați, ei sunt rareori atașați unui singur partid și mai adesea constrânși a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Cu N. Bălcescu și N. Golescu, semnează un Apel către români, iar împreună cu I.C. Brătianu un catehism pentru săteni. După o infructuoasă misiune politică la Istanbul, în 1857 revine în țară. Ales deputat în Adunarea Electivă, va participa în toate legislaturile de după 1857, fiind susținut și de negustori și meseriași. De altfel, e desemnat staroste al Corporației de negustori marchitani și prim-staroste al comercianților. Între 29 mai 1859 și 9 iunie 1860 a fost director al Teatrului cel Mare din
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
VII.1876, Kissingen, Germania), dramaturg și poet. Fiu al unui comerciant, L. învață la Colegiul „Sf. Sava” și la Școala de Drept din București și își continuă studiile la Paris, începând din 1858. Magistrat, apoi avocat, a fost în două legislaturi deputat liberal de Vlașca. Scriind, L. trece cu ușurință de la teatru la poezie, de la proză la cronica literară și dramatică. Vodevilul George sau Un amor românesc (1851), piesă convențională despre triumful dragostei asupra moravurilor „moleșite”, este influențat de vodevilurile lui
LAZARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287759_a_289088]
-
1978-1979), anii ’80 fiind cei în care colaborează abundent la „Săptămâna”, revistă condusă de mentorul său. În 1990 întemeiază, împreună cu Eugen Barbu, Partidul România Mare, precum și săptămânalul omonim, dar și periodicul „Tricolorul”. Va fi senator în Parlamentul României în toate legislaturile. Debutează editorial în 1977 cu volumul Poezii. În plină etapă de modernizare a lirismului românesc, T. conservă modalități de secol XIX ori continuă linia Goga - Cotruș. Comentatorii l-au definit ca un neotradiționalist, fascinat în primul rând de lumea satului
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
mai fost prezent în „Amfiteatru”, Argeș”, „Ateneu”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „România literară”, „Tomis”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Viața românească”, „Vatra” ș.a. Unele contribuții - versuri, recenzii, articole de critică literară - le-a semnat Laurențiu Buga, Igorescu, Laborios, Mircea Moga, Al. Rona. În legislatura 1996-2000 este senator, ales pe listele Convenției Democratice Române. Volumul de debut al lui U., Recurs (1971), reunește o serie de eseuri împărțite în trei secțiuni: prima e dedicată miturilor întemeietoare ale culturii române (Miorița, Meșterul Manole, Luceafărul), a doua
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
unde predă limba și literatura română, dar nu i se aprobă prelungirea contractului și se vede demis din funcția de șef al Catedrei de literatură română contemporană și teoria literaturii. Ales în Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor în trei legislaturi succesive, între 1990 și 1995 face parte din Comitetul Director. După 1990 se stabilește în Germania. În 1997 devine membru de onoare al Academiei Române. Debutează în 1944 la ziarul „Ecoul” cu un medalion despre Duiliu Zamfirescu, iar editorial în 1954
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]