661 matches
-
fi și menținerea coeziunii elementelor personalității (care este o formă armonică de unitate în diversitate). Aici reflexivitatea contribuie la sporirea rezistenței la factori perturbatori printr-o știință a adecvării la jocul complicat al cerințelor mediului și convertește imprevizibilul existențial în legitate sistematică a îndemânării adaptative suverane. O conștiință de sine experimentată este capabilă să descopere cifrul secret al personalității (acel set intim de caracteristici care definește esențialul în profilul particular al fiecăruia și care deschide o perspectivă eliberatoare de cunoaștere asupra
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
să inverseze o ordine a abordării cognitive, adică să întemeieze cu soliditate științifică în portretul subiectiv (și în particularitățile acestuia) o sugestie de interpretare care urmează a fi încorporată ecuației actualității, pentru ca apoi să integreze sensurile individuale unei lumi a legităților principiale. Ea vizualizează, pornind de la datele interiorității emergente, un corpus armonic de cerințe situaționale și are de împăcat în perspectiva succesului adaptativ tot ce este antagonism manifest al acestei complexități, tot ce este contrarietate conjuncturală originată în raportul forțelor normative
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
săptămâni. Cu toate progresele consemnate în această direcție în ultimele decenii, prognozele actuale prezintă limitări serioase, datorate insuficienței capacităților de calcul (care apelează la supercomputere) și a datelor atmosferice prelucrate, pe de o parte, precum și cunoașterii și înțelegerii incomplete a legităților fizice și a dinamicii atmosferei, pe de altă parte. Termenul de climat se referă la caracteristicile atmosferei pentru scări de timp mai mari, mediate, de regulă, pe o perioadă de ordinul anilor. Înțelegerea climatului și a evoluțiilor sale nu necesită
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de vreme. În acest sens, se poate vorbi despre vremea într-un punct dat din spațiu, vremea într-o regiune sau alta, pe autostradă etc. Fizica atmosferei acordă o atenție deosebită stabilirii relațiilor cauză - efect, ca și a intercondiționărilor, descoperirii legităților interne, specifice fenomenelor atmosferice. 7. Gradientul elementelor meteorologice Să notăm cu F un element meteorologic arbitrar, care trebuie să depindă, în cazul general, de coordonatele spațiale și de timp: Totalitatea valorilor elementului meteorologic (scalar sau vectorial) în întreg spațiul sau
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
susceptibili să fie acceptați de public în orizontul mental argumentativ. Știință s-a afirmat așadar că funcție preeminenta a umanismului, indiferent dacă a fost înțeleasă că demers analitic asupra materiei, sau ca formă de cunoaștere logică a rațiunii naturale și legității universale 1. Prin știință individul se elibera de ignoranța, iar prin aplicațiile tehnice ale acesteia surmonta o parte din constrângerile mediului, spațiului și timpului - convingere alimentată mai ales de realizările revoluției industriale și valorificata în literatura de ficțiune a lui
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
a corespuns încrederii maxime în posibilitățile unui atare eu apolinic. Sub aspect instituțional, emanciparea individului prin raportarea la adevărul demonstrat a infirmat ordinea tradițională, fondată pe autoritatea sacra indiscutabila și pe subordonarea persoanei față de starea socială (ordo, état) sau comunitate. Legitatea excludea acțiunea harică a lui Dumnezeu în lume (prezenta imanenta pe care o contesta deismul), iar concepția universului omogen anula principiul diferențierilor calitative (al locului natural aristotelic), de la care se revendică în fond regimul privilegiilor. În acest sens au interpretat
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
polemică stângii marxiste și postmarxiste cu școala friedmaniană care absolutiza logică impersonala a pieței, precum și cu stalinismul care subordonă funcția activă a conștiinței, determinată mecanicist că reflectare secundară a structurii economice. Amintim aici teoria lukácsiană despre instituirile teleologice, care deducea legitatea din însumarea și transpunerea calitativa a scopurilor individuale, si de asemenea asocierea programatica a libertății cu siguranta socială și solidaritatea, în spiritul protecționist al umanismului contextual 28. În vreme ce liberalismul, inspirat de umanismul juridic și influențat de neoconservatorismul american, a evoluat
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
mai organiza a existenței sale cu existența întregului popor, legarea să tot mai strânsă de masele largi populare (...). Făurirea socialismului și comunismului presupune lărgirea continuă a orizontului politic și ideologic al oamenilor muncii, înțelegerea tot mai aprofundata de către aceștia a legităților obiective ale dezvoltării sociale astfel că fiecare cetățean să se poată manifestă plenar că un factor activ, pe deplin conștient, în realizarea telurilor și idealurilor noii societăți. Revenindu-i sarcina de a organiza și conduce în mod conștient amplul proces
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
W. Iser), adică fie de intenția și strategiile textului, fie de intenția și constituirea subiectului cititor, - în toate aceste situații avem de a face cu ființa textuală închegată în structura manifestării sale vizibile, ca prezență de sine stătătoare, beneficiind de legități proprii, inclusiv de cele care desfășoară constelația imaginilor poetice. Ființa acestei structuri se dă lecturii și interpretării, într-un cuvânt: tematizării. Distanța la care ne referim nu se deschide însă în corpul poetic decât pentru că în prealabil face disponibilă forma
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Andreescu, ci și temele lirice, îndeosebi copilăria și iubirea. Tehnica folosită e a unei viziuni scenice, a omului ca spectacol, elementul comun liricii pentru copii și celei dedicate iubirii fiind "sentimentul de vacanță existențială", iar limbajul utilizat stînd sub ascultarea legităților dramaticului. Aparent facilă și exersată parcă pe același subiect, această lirică stă nu sub regula Unicului, ci a colecției. Un volum de poezii de dragoste e o colecție și trebuie, pentru a fi înțeles, citit integral. E aici capcana (sau
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
înțelegerea istoriei ca succesiune de forme ale vieții sociale și culturale cu particularități unice și irepetabile. Această "înțelegere modernă a istoriei" presupune abandonarea vechii idei că faptul istoric nu este altceva decât "ilustrarea unor determinații universale esențiale sau a unor legități precum <<eterna reîntoarcere>>, progresul, decăderea etc." Viziunea dogmatică a raționalismului tradițional este înlocuită cu un principiu romantic despre care am mai vorbit, cel "al individualității istorice și al evoluției individuale". Astfel conchide pe bună dreptate Schnädelbach -, până și istoria ca
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și comparativ la circumscrieri succesive ale perimetrului faptelor filozofice, ajungând până la acele domenii limitrofe (Grenzgebiete), în principal arta și religia, pe care, după cum am arătat, le avea în vedere și Hegel. Această "metodă comparativă" urmează să ne conducă la descoperirea "legității genetice care se manifestă în fenomenele filozofiei"135. Dar pentru a delimita faptele filozofice trebuie să presupunem existența, dincolo de ele, a unei situații unitare despre ale cărei caracteristici și rosturi am discutat deja (vezi I, nota 105, precum și o serie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
kantiană a celor două poziții, delimitând apriorismul de criticism: "Orice cununoaștere se bazează pe două componente, una empirică și una apriorică, indiferent unde le-am delimita strict pe cele două. Empiricul este dependent de materialul lui [...], în timp ce aprioricul pornește de la legitatea imanentă a actelor de gândire" și "elaborează concepte pe baza purei activități lăuntrice de construcție". De aceea concluzionează autorul -, "poziția epistemologică fecundă rezidă numai în îmbinarea empiriei cu munca de concepție. Aceasta poate fi numită, odată cu Kant, tipul critic."119
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de a ne sprijini pe cunoașterea unor asemenea regularități în formularea unor predicții. Important este de a stabili rolul unor asemenea regularități sau corelații legice în explicația istorică", explică M. Flonta. În aceste condiții, "tendința noastră spontană [...] de a identifica legitatea cu predictibilitatea și intenționalitatea cu inteligibilitatea ex post facto" este lipsită de justificare. Așadar, "mecanismele cauzale și cele motivaționale se întrepătrund strâns în explicația istorică", astfel încât nici monismul, nici dualismul metodologic "nu pot căpăta o îndreptățire deplină" (s.n.). Deseori, chiar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
spiritualității umane, așa cum se dezvăluie ele în cazul fiecărei conceperi determinate a lucrurilor" (s.n. ibid., pp. 25-27), iar "noi suntem și rămânem pătrunși de adevărul unor ultime generalități, chiar dacă amănuntele la care ele recurg de fapt, par să se sustragă legității acestora". Însă spre deosebire de științe, unde la generalitate ajungem "pornind de la lucruri", în filozofie ea "constituie o expresie ce reflectează dincolo de totalitatea lucrurilor, ilustrând modul în care fiecare dintre marile tipuri spirituale se raportează la impresia produsă de lume și de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
transmite, de la o generație la alta, mesajele de specificitate (ale speciei, ale grupului, ale individului) sub forma codului genetic. Materialul eredității este nuclear (la nivelul cromozomilor din nucleul gameților) și citoplasmatic, constituind genotipul individului. Ereditatea nucleară se transmite conform unor legități cunoscute (Mendel, T.H. Morgan), care permite atât înțelegerea naturii combinărilor care au loc, cât și producerea erorilor de copiere și a alterărilor (mutațiile). Identitatea genetică este practic imposibilă de la antecesori la descendenți, șansa fiind de 246 (una din 70 de
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
deprinderi, motivații, atitudini etc.), de cadru instituțional (poate exista comunicare didactică și în afara procesului de învățământ, în diversele forme ale educației nonformale și informale) sau privitoare la parteneri. Nu prezența „personajelor” profesor-elev/elevi dă unei comunicări caracterul didactic, ci respectarea legităților presupuse de un act sistematic de învățare. Astfel, comunicare didactică poate apărea între diferiți alți „actori”: elev-elev, manual-elev, carte-persoană care învață, instructor-instruiți, antrenor-antrenați, inițiat-ucenici etc. Condiția este ca „personajul-resursă” să depășească statutul de informator. Schema oricărei comunicări, ca ansamblu al
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pentru inițiativa editării acestei sugestive lucrări. Acad. TEODOR DIMA Introducere Lucrarea Morfologia imaginii abordează problematica imaginii în încercarea de a analiza structurile acesteia, procesele care stau la baza ei, elementele care o influențează, dar și de a identifica o posibilă legitate a imaginii. Analiza are în vedere dimensiunea epistemologică a imaginii, însă lucrarea punctează importanța pe care diferite domenii o au în studiul și investigația imaginii, valorizând, din acest punct de vedere, perspectiva interdisciplinară. Problema imaginii este extrem de complexă nu numai
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în primul capitol, O teorie despre imagine, o teorie despre om, pot fi reunite sub generoasa umbrelă a imagologiei, al cărui caracter interdisciplinar oferă posibilitatea investigării imaginii cu instrumente care depășesc granițele unei singure paradigme. Astfel, morfologia imaginii presupune identificarea legității acesteia și analiza mecanismelor ei, prin intermediul unei investigații interdisciplinare. Lucrarea își propune să descompună imaginea pentru a ajunge la elementul ei prim arhetipul și la devenirea acestuia în mituri și simboluri, investigate pe larg în cel de-al doilea capitol
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre un grup îndepărtat și necunoscut. Așa cum se va vedea, lucrarea își propune să investigheze imaginea din mai multe planuri de referință, valorizând în final perspectiva interdisciplinară a imaginii. Fiind, în același timp, o încercare de a identifica o anumită legitate a imaginii, de a descoperi mecanismele care stau la baza acesteia, lucrarea stă sub tutela investigației epistemologice. Morfologia imaginii reprezintă un punct de plecare în ceea ce privește studiul imaginii, aceasta din urmă fiind o permanentă căutare a sensului. Din acest punct de
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
al visului, mitului, ritului, teologiei, misticii, metafizicii încearcă să realizeze arhetipul"206, ceea de dezvăluie o anumită rațiune între elementele inconștientului. Există o anumită finalitate a mitului și a simbolului care evidențiază faptul că acestea nu sunt lipsite de o legitate și, implicit, de o anumită logică, întrucât atât mitul cât și simbolul sunt răspunsuri la întrebări fundamentale care decodifică viața, existența individului și a divinității. Astfel, sensul pe care îl are inconștientul se distanțează de cel acordat de Freud, în
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imaginea în ansamblul ei și în toate formele ei de manifestare de la reprezentare mentală la imagine vizuală. Morfologia imaginii ar fi o încercare de a găsi un liant între teoriile despre imagine, de a identifica mecanismele acesteia și o eventuală legitate care o guvernează. Aceasta din urmă este legată, în principal, de relația de interdependeță dintre structurile imaginii, indiferent că vorbim despre cele anistorice, neconștientizate sau cele logice, sau despre identitate și alteritate. Fiind construcții interdependente, dinamica identității și alterității presupune
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
alteritate și respectiv, fiecare conținut al alterității este un act de identitate, mecanism pe care îl întâlnim și în cadrul reprezentării și stereotipului, atunci când evaluarea reprezentării obiectului oferă informații despre subiect. Din acest punct de vedere, probabil că aceasta este singura legitate posibilă a imaginii și a fenomenologiei acesteia, cel puțin singura posibilă în lumina tezei de față. Summary The book "Morphology of image" addresses the issues of the image in attempting analyze its structures, the processes at its basis, the elements
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și perfecționare fapt ce a determinat apariția părților constitutive ale baschetului în direcția: teoriei, metodicii și practicii. I.2.1. Teoria baschetului Teoriei baschetului îi revine sarcina de a descrie, explica, sistematiza și comunica practica acestuia. Ea presupune elaborarea unor legități și corelări cu sprijinul cercetării științifice. Teoria baschetului trebuie considerată ca un sistem deschis, dinamic, complex, adaptiv și anticipativ. Conținutul principalelor sarcini și probleme ale teoriei baschetului ar fi: Studiul conținutului jocului; Studiul optimizării tehnicii și tacticii; Adaptarea la baschet
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
care le-a făcut Valeriu Cristea în Alianțe literare, toate merg pe ideea aceasta a vidului, a fantoșelor lipsite de substanță, a acestui automatism sau a anomaliei, în sensul că el nu ascultă de nici o lege umană, ci de niște legități mecanice, care ar face, după aceste interpretări, din Caragiale un precursor al absurdului - eventual și al lui Kafka și al lui Beckett și al altora mai recenți - da’ aicea mi se pare că se comite o greșeală. Eu însumi cred
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]