2,103 matches
-
nu pot fi reținute aplicabilitatea Deciziei Curții Constituționale nr. 33 din 23 ianuarie 2018 și nici nesocotirea principiului separației și echilibrului prin depășirea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a atribuțiilor sale constituționale în sensul arogării atribuțiilor autorității legiuitoare cu consecința nesocotirii efectelor general obligatorii ale deciziei instanței constituționale și a supremației Constituției. ... 24. În continuare, referitor la pretinsa nesocotire a prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3), astfel cum acestea se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din
DECIZIA nr. 577 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299055]
-
acte juridice, expres prevăzute de Constituție, al căror scop nu este reprezentat de aplicarea și organizarea aplicării legii, ci de exercitarea și organizarea realizării prerogativelor și responsabilităților constituționale ale Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării. În concret, hotărârile parlamentare, ca acte normative secundare, trebuie să respecte prevederile Constituției și ale regulamentelor parlamentare (acte normative primare). Acest fapt reprezintă o expresie a autonomiei interne a Parlamentului și a autonomiei regulamentare de care beneficiază cele
DECIZIA nr. 156 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299183]
-
a activității serviciilor Camerei Deputaților, act depus la dosar de autorii sesizării de neconstituționalitate, hotărârea Camerei Deputaților privind reducerea numărului de posturi alocate compartimentelor din serviciile sale a fost determinată de necesitatea reducerii cheltuielilor de organizare și funcționare a autorității legiuitoare. Totodată, în punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaților se precizează că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea
DECIZIA nr. 156 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299183]
-
și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua împotriva Spaniei, paragraful 57), elaborarea măsurilor de politică legislativă în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în concordanță cu condițiile economice și sociale existente, reprezintă dreptul și obligația autorității legiuitoare. Amintește, de asemenea, că s-a reținut în jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002 și Decizia nr. 310 din 7 mai 2019) că este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferențierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale
DECIZIA nr. 528 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299532]
-
același act normativ ori în două sau mai multe acte normative, iar, în cazul existenței unor paralelisme, acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice. Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația să edicteze norme care să respecte trăsăturile referitoare la claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate (de exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 528 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299532]
-
martie 2018, pronunțată în Cauza Nait-Liman împotriva Elveției (MC), paragraful 113], precum și de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 din Codul de procedură civilă. ... 12. Se mai susține încălcarea principiului securității juridice de către autoritatea legiuitoare, fapt ce determină și o încălcare a art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție. Printre coordonatele principiului securității juridice se află exigențele accesibilității, previzibilității și stabilității legii, exigențe ce nu au fost întrunite în cazul dispoziției legale criticate, fiind
DECIZIA nr. 697 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299349]
-
și la măsurile de combatere a creșterii excesive a prețurilor la energie luate la nivelul Uniunii Europene, având în vedere obligațiile României ce decurg din calitatea sa de stat membru al comunității europene, precum și rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, conținutul normativ al art. 77 din legea criticată ține exclusiv de obiectul de reglementare al acesteia. În susținerea argumentației se mai invocă și art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție. ... 36. Pe de altă parte, cu privire
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
reflectare în cadrul legislației din domeniul acvaculturii a respectării principiului legalității și a garantării dreptului constituțional privind asigurarea unui nivel de trai decent, consfințit la art. 47 alin. (1) din Legea fundamentală, prin raportare la rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, astfel că nu poate fi reținută ca argument de neconstituționalitate, fiind mai degrabă un aspect de oportunitate, Parlamentul, în calitatea sa de unică autoritate legiuitoare, având deplină competență de apreciere. ... 37. Cu privire la încălcarea limitelor reexaminării și
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
alin. (1) din Legea fundamentală, prin raportare la rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, astfel că nu poate fi reținută ca argument de neconstituționalitate, fiind mai degrabă un aspect de oportunitate, Parlamentul, în calitatea sa de unică autoritate legiuitoare, având deplină competență de apreciere. ... 37. Cu privire la încălcarea limitelor reexaminării și a principiului bicameralismului, se arată că, în calitate de Cameră decizională, Camera Deputaților a completat legea cu o reglementare din aceeași materie pe care a reglementat-o
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
iulie 2012, prin care Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra aspectelor privitoare la lipsa de claritate și previzibilitate în sensul că, în acea speță, acestea nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate. În consecință, Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare, a adoptat actul normativ în mod legitim și asumat, conform Constituției, principiul legalității stând la baza oricăror acte adoptate de organul reprezentativ suprem al poporului român. ... 45. Totodată, se consideră neîntemeiate criticile autorului obiecției referitoare la o posibilă contradicție între
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
și cel al proporționalității. ... 76. Primul dintre principiile menționate este principiul legalității sancțiunilor contravenționale. Astfel, Parlamentul este liber să decidă cu privire la reglementarea domeniului contravențional, în virtutea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării. Materia contravențională este guvernată de principiul legalității sancțiunii întrucât, potrivit art. 2 și 3 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, se pot stabili și sancționa contravenții în toate domeniile de activitate prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului, iar
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate. Curtea Constituțională nu se poate substitui organului legislativ pentru a stabili aspecte care ar depăși statutul său constituțional, afectând rolul de legislator pozitiv al Parlamentului României, ca unică autoritate legiuitoare a țării. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 425 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295584]
-
că, potrivit jurisprudenței sale constante, ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern (a se vedea în acest sens Decizia nr. 95
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
juridică stabilită prin Ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr. 665/2008, act administrativ dat în aplicarea și executarea legii organice și în temeiul căruia s-a desfășurat concursul la care a participat recurenta-reclamantă. Faptul că legile care sunt atributul puterii legiuitoare sunt puse în aplicare și executare prin acte administrative emise de organele puterii executive reprezintă tocmai expresia principiului constituțional al separației puterilor în stat. Prin urmare, nu se poate reține o delegare neconstituțională de atribuții, în situația în care un
DECIZIA nr. 416 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295637]
-
suveran al legiuitorului să stabilească acele condiții pe care le impune solicitanților în vederea obținerii cetățeniei române, în virtutea art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care consacră rolul Parlamentului de organ reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării. ... 68. Analizând punctual criticile de neconstituționalitate prin raportare la considerentele reținute anterior în jurisprudență și luând în considerare exigențele impuse de respectarea standardelor de calitate a legii, Curtea reține următoarele: ... 69. În ceea ce privește criticile aduse prevederilor
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
dispozițiilor art. 11, ale art. 52 alin. (1) fraza a doua și ale art. 53 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, apreciază că aceasta este neîntemeiată. Reține că, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia unica autoritate legiuitoare a țării este Parlamentul, acesta a adoptat Legea nr. 304/2004, care reglementează organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești, în conformitate cu art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. De asemenea, arată că, prin art. 139 alin. (1) lit. b) din
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
de 5 zile pentru pregătirea apărării, însă sistemul de calcul pe zile libere este singurul care lasă neatins un termen real de 5 zile, prin adăugarea cel puțin a două zile suplimentare, acesta constituind intervalul de timp apreciat suficient de legiuitor pentru garantarea efectivă a dreptului la apărare al inculpatului, dar și pentru respectarea exigențelor privind înfăptuirea justiției care s-ar realiza pripit în lipsa unui termen rezonabil, necesar pentru studierea cauzei de către judecător, derularea ședinței și soluționarea sesizării, în
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
din 26 septembrie 2022, paragraful 12). Modificarea conținutului unei norme juridice este o prerogativă exclusivă a autorității legislative în lumina dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Curtea Constituțională, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă
DECIZIA nr. 19 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296036]
-
și anume, hotărârile nr. 2 din 5 octombrie 2024 și nr. 32 din 6 decembrie 2024), ceea ce contravine principiului legalității restrângerii drepturilor fundamentale. Drept urmare, BEC și-a depășit competențele legale, arogându-și competențele Parlamentului, care este unica autoritate legiuitoare, conform art. 61 alin. (1) din Constituție, BEC neputând introduce condiții suplimentare pentru candidatură față de cele prevăzute în Legea nr. 370/2004. Orice condiții suplimentare pentru candidatură trebuie stabilite printr-o lege adoptată de Parlament, iar nu printr-o interpretare
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
fost prestată (Decizia Curții Constituționale nr. 31 din 5 februarie 2013, precitată; Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Vilho Eskelinen împotriva Finlandei, paragraful 94). Curtea a reamintit, în acest context, dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului reținând, în această privință, că statul este cel în măsură să stabilească valoarea
DECIZIA nr. 631 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295946]
-
un înțeles unic, devin opționale, de la caz la caz, raționamentul judecătorului tinzând spre clarificarea înțelesului unor norme juridice, pe cale de jurisprudență, selectivă și neunitară, cu toate că jurisprudența nu constituie izvor de drept, iar judecătorul nu poate fi legiuitor. ... 6. Tribunalul Alba - Secția penală reține că dispozițiile art. 54 lit. a) și b) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Invocă, în acest sens, Decizia nr. 166 din 17 martie 2015, prin care Curtea
DECIZIA nr. 508 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296523]
-
un înțeles unic, devin opționale, de la caz la caz, raționamentul judecătorului tinzând spre clarificarea înțelesului unor norme juridice, pe cale de jurisprudență, selectivă și neunitară, cu toate că jurisprudența nu constituie izvor de drept, iar judecătorul nu poate fi legiuitor. ... 14. Curtea constată că soluționarea aspectelor invocate de autorul excepției nu intră în sfera contenciosului constituțional, ci țin de competența exclusivă a judecătorului de cameră preliminară, ce are competența, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, să verifice legalitatea
DECIZIA nr. 508 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296523]
-
2 din 5 octombrie 2024 și nr. 32 din 6 decembrie 2024), împrejurare ce contravine principiului legalității restrângerii drepturilor fundamentale. ... 23. Se susține că BEC și-a depășit competențele legale și și-a arogat competențele Parlamentului, care este unica autoritate legiuitoare, BEC neavând competența de a introduce pentru candidatură condiții suplimentare față de cele prevăzute de Legea nr. 370/2004. Orice condiții stabilite pentru candidatură se reglementează prin lege adoptată de Parlament, iar nu printr-o interpretare administrativă a BEC. BEC a
HOTĂRÂREAnr. 15 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296481]
-
competență. Nu există o regulă într-un sens sau altul, ambele modalități dând expresie ideii de instanță constituită potrivit legii. Niciun text constituțional sau convențional nu impune ca aceste completuri specializate să fie stabilite în mod nemijlocit și direct de legiuitor, din contră, rațiuni ce țin de flexibilitatea și suplețea reglementării pot determina legiuitorul să nu stabilească o obligație, ci o posibilitate de constituire a completurilor, caz în care evaluarea criteriilor care impun constituirea acestora trebuie realizată de organul de conducere
DECIZIA nr. 17 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296554]
-
în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional realizează un control de constituționalitate a legilor și a altor acte normative, problemele privind coordonarea legislativă revenind autorității legiuitoare. ... 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1- 3 , al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr.
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]