542 matches
-
pentru munca fizică. Părinții trebuie să Împrumute copiilor lor experiența de muncă. În zilele noastre acest Îndemn spre munca fizică nu-și mai are ecou datorită neascultării și mândriei copilului. Un adolescent, decât să muncească În condiții neplăcute, mai bine lenevește Încurajând sporirea patimilor. În afara dialogului care trebuie să existe Între copii și părinți, Sfântul Ioan recomandă conversația. „Conversația trebuie să se facă asupra Întâmplărilor zilnice, asupra problemelor ce-i interesează pe ei continuând cu Înțelegerea modului cum pot apărea conflictele
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
și forma acestor unde cerebrale determină comportamentul uman. Astfel, la simpla apăsare a unui buton, cei care se găsesc În raza de mișcare a acestor transmițătoare devin adevărate ființe umane docile și ascultătoare, stresate, obosite, apatice și care vor să lenevească Întreaga zi fără să facă nimic. La ora actuală, aceste transmițătoare montate pe cele mai Înalte clădiri din orașe pot fi văzute de oricine; mai mult, cu ajutorul detectoarelor special construite, ele pot fi găsite imediat. Astfel, controlul mental al maselor
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ne trezim dimineața Buna cuviință trebuie să ne însoțească și acasă, din clipa în care ne trezim dimineața. Aceasta presupune că: Ne dăm jos din pat când sună ceasul deșteptător sau când cineva din familie vine să ne trezească. Dacă lenevim în pat, după ce ne-au trezit, nu ne facem nici un serviciu. Ba, din contra, încurcăm și programul celor din jurul nostru, din familie. Deschidem fereastra indiferent cât de frig este afară și facem câteva exerciții de înviorare timp de 5 - 10
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
s-a retras în chilia lui de Cotroceni, ca să dea poporului Legea fundamentală, Constituția, poporul ce-a făcut? Ce a făcut domnule nemernicul acesta de popor român care nici măcar nu-și merită un conducător de talia lui? A cârcotit, a lenevit, s-a îmbolnăvit, ca să stea degeaba prin spitale pe banii statului, și-a făcut chip cioplit din necioplitul de Ponta, ba chiar a ajuns să se închine la un vițel cu față de buldog. Și trăsnetele aveau o direcție precisă. Cum
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
a plăcut lui Dumnezeu să fie duse la împlinire. [...] E mai drept ca noi să urmăm voința Lui, iar nu El pe a noastră”. 6) „Când sufletul ne este tulburat” Aici se vorbește de tulburarea produsă de un suflet care lenevește și nu mai dă randament în cele duhovnicești. Fericitul Augustin spune că soluția este să ne gândim la jertfa Mântuitorului pentru păcatele noastre și să ne bucurăm de progresul unui nou venit la credință. Durerea, prezentă în suflet pentru cel
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
recomandă ca principală armă, pe lângă cea a rugăciunii, munca. Astfel, Cassian insistă pe necesitatea muncii, dând numeroase pasaje biblice și exemple de la Părinții din Egipt care ziceau că monahul care muncește este ispitit de un singur demon pe când cel ce lenevește este pradă a nenumărate duhuri (cap. 7 - 23). Toma d’Aquino, considerat cel mai mare teolog romano-catolic al Evului Mediu, înlocuiește tristețea și acedia cu alte două păcate: invidia și lenea. Lista păcatelor, cu înlocuirile realizate de Toma d’Aquino
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
două viețuitoare este marcat de o întrebare retorică a lui Esop (de fapt, o ediție din Esop) care ascultase în liniște argumentele și contra argumentele: întrebarea ce se naște e următoarea: care din cele două e mai nobilă: ființa care lenevind cu privirea holbată împrejur la două degete doar de bârlog încrezută și fudulă, nutrindu-se și crescând dintr-ale sale, preface totul în excremente și venin, dând naștere doar la otravă pentru muște și la pânză din bale; ori cea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
pur omenesc, de minimizare a efortului de înțelegere: să fie simplu spus. Problema este dacă, la acest nivel de adresabilitate și credulitate, ipoteza mai are capacitate de a explica consecințele pe care le vizează sau capătă doar viciul de a lenevi într-un alcov de șoapte sapiențiale. Prins între tăișul briciului lui Ockham și cutumele științifice ale comunității, teoreticianul vrea să scape cu fața curată și fără urme de palme. Figura omului de știință iluminist nu trebuia să strice poza de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
20); vise (17); mult (14); bine (11); dulce (11); adînc (10); oboseală (8); visezi (8); noaptea (7); obosit (6); treaz (6); ușor (6); plăcere (5); sforăi (4); visa (4); a visa (4); ațipi (3); copil (3); culcat (3); lene (3); lenevi (3); în pat (3); plapumă (3); trezi (3); trezire (3); a se odihni (2); calm (2); casă (2); culca (2); dimineața (2); dorință (2); dormitor (2); energie (2); fericire (2); necesitate (2); odihnește (2); odihnit (2); puțin (2); seara (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
adormi; adormit; ager; ațipești; ațipire; ațipit; bucurie; căldură; căsca; club; a se culca; culci; curată; devreme; dimineață; dorința sufletului; nu dormi; dus; evada; familie; favoare; fin; firesc; greu; hiberna; hobby; iepurește; inconștiință; încerca; încîntare; întuneric; jos; lăuntric; leneș; leneveală; a lenevi; cel mai bun lucru; lumină; măicuță; meditează; mereu; mister; mișcare; mai mult; muzică; nevoie; nimic; noi; nu; a obosi; ochi; ocupat; odihna; odihnesc; odihnește-te; odihnești; a odihni; a te odihni; om; pace; în pace; patru; pauză; pierdere de timp
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
filme; firav; flori; fără folos; frate; fricos; frunze; furios; gaură; gazdă; în general; gînditor; gospodar; greierul; greu; fără griji; guraliv; hain; hapsîn; hopeless; hoț; hoții; idiot; ignorant; ignoranță; inactiv; insuportabil; Ioneluș; iresponsabil; isteț; împuțit; înfometat; jalnic; judecată; lama; laș; lecție; lenevi; lenevie; lenoasă; lepră; leu; lipsă de motivare; lucru; fără lucru; maimuță; maimuțică; melc; melcul; mic; mîine; mîndru; moale; mort; mulți; fără muncă; Nătăfleață; neascultător; necinstit; neconștiincios; neghiob; neinteresant; neisprăvit; neîndemînatic; nemernic; nepriceput; nerespect; neresponsabil; nereușit; nesătul; nesîrguincios; nestăruitor; niciodată; Nicu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oboseală (7); noapte (6); vacanță (6); obosi (5); pauză (5); relaxat (5); bine (4); concediu (4); doarme (4); duminică (4); în pace (4); a se relaxa (3); adormi (3); calm (3); dormit (3); energie (3); la mare (3); leneș (3); lenevi (3); liniștit (3); mintea (3); mult (3); munci (3); plăcut (3); popas (3); putere (3); reface (3); refacere (3); rest (3); stat (3); sufletul (3); tihnă (3); weekend (3); acasă (2); bine dispus (2); bucurie (2); dorm (2); fericire (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ascult; te iubesc; tendință; teorie; timid; toci; totul; transmitere; turnător; tuturor; unde ai fost; varsă tot; voce; vorbii; vorbitor; zece; zgomot; zicală; ziseră (1); 798/ 222/77/145/0 sta:odihnă(52); scaun(51); ședea (33); odihni(33); jos(31); lenevi(27); degeaba(25); lene(22); relaxare(18); merge(17); leneș(16); plictiseală(15); aștepta(15); nemișcat(11); opri(11); pat(10); pe loc(8); dormi(7); liniștit(7); pleacă(7); timp(7); așezat(6); bancă(6); leneveală(6); a lenevi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lenevi(27); degeaba(25); lene(22); relaxare(18); merge(17); leneș(16); plictiseală(15); aștepta(15); nemișcat(11); opri(11); pat(10); pe loc(8); dormi(7); liniștit(7); pleacă(7); timp(7); așezat(6); bancă(6); leneveală(6); a lenevi(6); pauză(6); așteaptă(6); așteptare(5); nimic(5); acasă(4); așeza(4); bine(4); cuminte(4); drept (4); pierde timpul(4); pleca(4); rămîne(4); repaus(4); pe scaun(4); șede(4); liniște(3); numișcă(3); nemișcare(3); relaxa
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vîrstă; voință; zahăr; zidită; zilnic (1); 797/233/91/142/0 ședea: sta (204); scaun (86); odihnă (53); a sta (42); stătea (39); stă (38); odihni (20); pe scaun (18); lene (12); jos (11); relaxare (11); leneș (10); bancă (8); lenevi (6); liniștit (6); așeza (5); așezat (5); degeaba (5); fotoliu (5); oboseală (5); bunica (4); cuminte (4); pat (4); acasă (3); aștepta (3); așteptare (3); bătrînă (3); culcat (3); liniște (3); pauză (3); prispă (3); bine (2); canapea (2); a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); liniștit (6); așeza (5); așezat (5); degeaba (5); fotoliu (5); oboseală (5); bunica (4); cuminte (4); pat (4); acasă (3); aștepta (3); așteptare (3); bătrînă (3); culcat (3); liniște (3); pauză (3); prispă (3); bine (2); canapea (2); a lenevi (2); lenevie (2); a locui (2); locui (2); obosit (2); odihnește (2); a se odihni (2); a te odihni (2); pierdere (2); plictiseală (2); plictisit (2); pe podea (2); relaxa (2); repaos (2); scula (2); stat (2); sus (2); vacanță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu botul pe labe pentru o clipă. Cînd își va pierde complet puterile, va scăpa de el pentru a găsi unul nou. Dar tipul încă se ținea. Cornel nu reușise să-și descopere puterile de supererou, deși era sigur că lenevesc pe undeva prin el. Nu le avea din naștere a observat că, atunci cînd încearcă să ridice de bara din spate o mașină care împiedica trecerea lejeră spre intrarea în scara unde locuia, nu face altceva decît să-și zgîrie
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
a fost alături încă de la naștere (pe care l-au văzut când au ieșit din ou, care le-a vegheat, care le-a îngrijit noaptea, care le-a crescut, care s-a scăldat cu ele în Dunărea albastră, care a lenevit ore întregi în compania lor în luncile verzi ale fluviului), debarcă în camera lui pentru câteva zile, îi alungă nevasta, îi murdăresc covorul, perdelele, cuvertura de pe pat, și într-o bună dimineață își iau zborul pe fereastră, adio, ne vedem
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
lege a ficțiunii compensatorii și a fanteziei nelimitate, la suprafață ceea ce domnește este o lene aproape autarhică: Mi-e sufletul suflat în lene fină/ În praf de mușețele și-n rouă roz"; Și-atât de mult doream în bulioane/ Să lenevesc, visând sub celofane" Elegie; " Fecioarele se încurcau în gene,/ Motanii se frecau de damigene/ Și ne era la toți atât de lene!" Cântec naiv). Proiectat într-o lene legendară, poetul recurge la stupefiantele ficțiunii", observa, referindu-se la volumul de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
acestea] leagănă sufletul pe o mare de gânduri sau de imagini sau de senzații spirituale, atât de întinse încât el nu le poate cuprinde pe toate și nici pe fiecare în parte pe deplin, prin urmare nu are timp să lenevească sau să rămână fără sentimente.171 Succesiunea rapidă cu care cititorul primește imaginile poetice leopardiene constituie și un scop al ermeticilor. Dorind la rândul lor să ofere imagini simultane, cu contururi nete, aparent fixe, împietrite, a căror capacitate de a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
naționale, selectate și promovate de către guvern, fiind pregătite pentru a înfrunta marii competitori internaționali. Adeseori, acest tip de capitalism este oligarhic, cuprinzînd piețe relativ mici oligopoliste, pe care marile firme controlează prețurile, obținînd profituri "supranormale" și afectînd consumatorii. Aceste situații lenevesc firmele, care inovează puțin și obstrucționează avansul noilor tehnologii. Aceste firme cer de la guvern statut de monopol și protecție comercială față de competitorii străini (vezi cazul industriilor oțelului și auto din Statele Unite). Legile antitrust favorizează și ele firmele mari. Aceste mari
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Fluieraru, Ediție îngrijită și prefațată de Ovidiu Pecican, p.150). 72 D. Cantemir, Hronicul..., p.8. 73 Idem, Divanul, p.117: "în candila aceștii cărticele, a darului și a învățăturii ce întru tine ai, lumina a aprinde nu te-ai lenevit". 74 Vezi Balthasar Gracián, Cărțile omului desăvârșit, Humanitas,1994. 75 Divanul, p.113: "ca în trei luminoase și neprăvuite oglinde, precum a trupului, așe a sufletului stat și podoabă îți, privind, socotește, și ceva dintr-acestea lipsă iar grozav văzând
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
la populațiile nomade de vînători și culegători dintre cele mai sărace, trăind în zone dintre cele mai dificile. Etnologii, exploratorii, misionarii au constatat-o adesea: "sălbaticii" își petrec o groază de timp pierzînd vremea pe cîmp, flecărind, sărbătorind, făcînd vizite, lenevind, dormind. Ne gîndim și la altă particularitate a primelor societăți (din paleolitic și epoca de piatră). Aceste ființe umane nu sunt prevăzătoare, nu cunosc grija zilei de mîine. Nu culeg și nu vînează decît pentru satisfacerea nevoilor elementare imediate. Nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
într-o medievală Franță, Eu rumen, tu în turnuri amărui, De-a pururi despărțiți de uși cu clanță! Și să-ți trimit un fluture tocit De roze cu mireasma mea de barbă Înrourată trist cînd trag la fit De la atacuri, lenevind în iarbă. Și s-adormim în inimi cu fiori Și fața-mbujorată la perete, Visîndu-ne îmbrățișați pe flori În cabinetul cu plăceri secrete. Și-apoi să-ți cer, murind cu eleganță Sub oriflamă-n vîntul nimănui, Oh, ca într-o medievală Franță
Să facem schimb de-amurguri și gutui... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9026_a_10351]
-
cinstea victoriilor prusace. Din punct de vedere istoric, acestea sunt, de fapt, edificii ale uitării, nu ale amintirii. La fel ca scrisul din Phaidros, al lui Platon, monumentul „va aduce cu sine uitarea în sufletul celor care-l vor deprinde, lenevindu-le ținerea de minte““. Din acest motiv se întreabă Benjamin de ce, odată cu ultima aniversare a bătăliei de la Sédan, de exemplu, Coloana Victoriei nu a fost înlăturată (abgeriessen). Fiind semn al unui eveniment „mort“, acoperit de straturile mute ale trecutului, monumentul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]