1,265 matches
-
perioada dominației sistemului de comandă, de stagnare, trebuie să îi redăm sensul autentic leninist". (Gorbaciov: 1988b, 17; vezi de asemenea Gorbaciov: 1987a, 7-25; Gorbaciov: 1988a, 13-15; O nouă viziune...: 1988, 27-29). În același timp, a încercat să ducă până la capăt leninismul europenizat, extrăgând și aplicând și cele mai radicale consecințe derivabile din acesta. Sucesorul lui Cernenko a pretins întotdeauna că este un "copil al Congresului XX" (Taubman: 2005, 648; Gorbaciov: 1988c, 26). Inițiativele domestice și externe ale lui Gorbaciov au fost
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
concesiile unilaterale, toate acestea ar fi inconceptibile în cadrul logicii tradiționale a confruntării dintre superputeri". Sau, cu cuvintele lui Gorbaciov, "lumea de astăzi a devenit prea mică și fragilă pentru războaie și politică de putere" (Gorbaciov: 1986, 83). Apelurile viguroase ale leninismului post-bolșevic pentru "democratizare" și "noua gândire" în afacerile interne și "suficiență rezonabilă" în relațiile internaționale au fost dedublate de profunde reforme culturale și instituționale: glasnost și perestroika. De ce au eșuat? Era leninismul prea anchilozat pentru a fi reformat? Nu neapărat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de putere" (Gorbaciov: 1986, 83). Apelurile viguroase ale leninismului post-bolșevic pentru "democratizare" și "noua gândire" în afacerile interne și "suficiență rezonabilă" în relațiile internaționale au fost dedublate de profunde reforme culturale și instituționale: glasnost și perestroika. De ce au eșuat? Era leninismul prea anchilozat pentru a fi reformat? Nu neapărat. Problema este că Gorbaciov a încercat o reformă colosală a leninismului utilizând procedee non-bolșevice. Pentru prima dată în istoria sa, leninismul a abandonat principiul "centralismului democratic": critica era de acum liberă să
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
suficiență rezonabilă" în relațiile internaționale au fost dedublate de profunde reforme culturale și instituționale: glasnost și perestroika. De ce au eșuat? Era leninismul prea anchilozat pentru a fi reformat? Nu neapărat. Problema este că Gorbaciov a încercat o reformă colosală a leninismului utilizând procedee non-bolșevice. Pentru prima dată în istoria sa, leninismul a abandonat principiul "centralismului democratic": critica era de acum liberă să se manifeste chiar și împotriva partidului și a deciziilor sale. Această libertate "burgheză" de a critica a erodat leninismul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
reforme culturale și instituționale: glasnost și perestroika. De ce au eșuat? Era leninismul prea anchilozat pentru a fi reformat? Nu neapărat. Problema este că Gorbaciov a încercat o reformă colosală a leninismului utilizând procedee non-bolșevice. Pentru prima dată în istoria sa, leninismul a abandonat principiul "centralismului democratic": critica era de acum liberă să se manifeste chiar și împotriva partidului și a deciziilor sale. Această libertate "burgheză" de a critica a erodat leninismul din interior atât de repede și de complet încât a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
leninismului utilizând procedee non-bolșevice. Pentru prima dată în istoria sa, leninismul a abandonat principiul "centralismului democratic": critica era de acum liberă să se manifeste chiar și împotriva partidului și a deciziilor sale. Această libertate "burgheză" de a critica a erodat leninismul din interior atât de repede și de complet încât a uimit toți observatorii acestui proces. Mai mult, din nou pentru prima dată în istoria sa, leninismul a încercat să se reformeze din interior, nu să se adapteze particularităților societăților "burgheze
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
împotriva partidului și a deciziilor sale. Această libertate "burgheză" de a critica a erodat leninismul din interior atât de repede și de complet încât a uimit toți observatorii acestui proces. Mai mult, din nou pentru prima dată în istoria sa, leninismul a încercat să se reformeze din interior, nu să se adapteze particularităților societăților "burgheze" pe care avea menirea de a le asalta. De fapt, leninismul post-bolșevic a renunțat voluntar la asedierea realității "burgheze", alegând astfel o postură ideologică echivalentă cu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
uimit toți observatorii acestui proces. Mai mult, din nou pentru prima dată în istoria sa, leninismul a încercat să se reformeze din interior, nu să se adapteze particularităților societăților "burgheze" pe care avea menirea de a le asalta. De fapt, leninismul post-bolșevic a renunțat voluntar la asedierea realității "burgheze", alegând astfel o postură ideologică echivalentă cu emascularea. Așa cum a afirmat Stephen Senfield, ""Noua gândire" a lui Gorbaciov a permis absolutismului moral să își stabilească o poziție precară în fortăreața ideologiei oficiale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
burgheze", alegând astfel o postură ideologică echivalentă cu emascularea. Așa cum a afirmat Stephen Senfield, ""Noua gândire" a lui Gorbaciov a permis absolutismului moral să își stabilească o poziție precară în fortăreața ideologiei oficiale"" (Brown: 1997, 222). După cum intenționez să demonstrez, leninismul post-bolșevic a făcut considerabil mai mult: a îmbrățișat deschis ceea ce ar putea fi numit ""absolutism moral" burghez". Cum? În primul rând, prin renunțarea la obiectivul revoluției mondiale. La cel de-al XXVII-lea congres al PCUS, ținut în 1986, Gorbaciov
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu noua sa amfază asupra problemelor globale și valorilor universale, abandona, de fapt, ideea victoriei finale a comunismului și legitima atât o diversitate politică și economică, cât și o cooperare internațională care transcendea diviziunile ideologice" (Brown: 1997, 223-224). Mai departe, leninismul post-bolșevic a renunțat la "cuceriri revoluționare ale socialismului" ca Germania de Est (Gorbaciov: 1994, 119-132; 249-252) și până la urmă întreaga Europă de Est. Acesta ar fi fost un gest inconceptibil din partea oricărui alt tip de leninism analizat aici. În al
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1997, 223-224). Mai departe, leninismul post-bolșevic a renunțat la "cuceriri revoluționare ale socialismului" ca Germania de Est (Gorbaciov: 1994, 119-132; 249-252) și până la urmă întreaga Europă de Est. Acesta ar fi fost un gest inconceptibil din partea oricărui alt tip de leninism analizat aici. În al doilea rând, leninismul post-bolșevic și-a centrat programul asupra oamenilor ca indivizi mai degrabă decât a oamenilor ca societăți. Abordarea antropologică a leninismului revoluționar, dar și a formelor care l-au precedat, a fost astfel răsturnată
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
renunțat la "cuceriri revoluționare ale socialismului" ca Germania de Est (Gorbaciov: 1994, 119-132; 249-252) și până la urmă întreaga Europă de Est. Acesta ar fi fost un gest inconceptibil din partea oricărui alt tip de leninism analizat aici. În al doilea rând, leninismul post-bolșevic și-a centrat programul asupra oamenilor ca indivizi mai degrabă decât a oamenilor ca societăți. Abordarea antropologică a leninismului revoluționar, dar și a formelor care l-au precedat, a fost astfel răsturnată. Acest "umanism universalist" (Brown: 1997, 221), așa cum
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Est. Acesta ar fi fost un gest inconceptibil din partea oricărui alt tip de leninism analizat aici. În al doilea rând, leninismul post-bolșevic și-a centrat programul asupra oamenilor ca indivizi mai degrabă decât a oamenilor ca societăți. Abordarea antropologică a leninismului revoluționar, dar și a formelor care l-au precedat, a fost astfel răsturnată. Acest "umanism universalist" (Brown: 1997, 221), așa cum îl numește Archie Brown, a fost înțeles de către Gorbaciov după cum urmează: Vedem socialismul ca un sistem umanist autentic, real, în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
înseși" (Gorbaciov: 1988c, 90). La fel, meritul pe care Gorbaciov și-l atribuia în această problematică era acela că "acum fiecare poate spune ce gândește și ce dorește" (Documente și materiale...: 1988, 89). Pentru un bolșevic bătrân ca Viaceslav Molotov, leninismul post-bolșevic era foarte asemănător "deviației buhariniste". Acest a condamnat vehement și profetic acest tip de umanism, fundamentat în esență de Hrușciov, drept "filistinism mic-burghez" (Chuev: 1993, 362) și a declarat fără ambiguitate, demonstrându-și formația revoluționar-leninistă: Nu poate exista decât
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Chuev: 1993, 362) și a declarat fără ambiguitate, demonstrându-și formația revoluționar-leninistă: Nu poate exista decât un scop major dacă vrem să avansăm: numai revoluția internațională. Nu există nimic, nicio alternativă mai sigură decât aceasta" (Chuev: 1993, 389-390). În concluzie, leninismul post-bolșevic a încercat să păstreze leninismul instituțional renunțând în același timp la sensul său revoluționar fundamental: revoluția globală. A sucombat în fața moralității "burgheze" sau, mai bine spus, a adoptat-o cu bucurie și a abandonat simultan "centralismul democratic", principiul leninist
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fără ambiguitate, demonstrându-și formația revoluționar-leninistă: Nu poate exista decât un scop major dacă vrem să avansăm: numai revoluția internațională. Nu există nimic, nicio alternativă mai sigură decât aceasta" (Chuev: 1993, 389-390). În concluzie, leninismul post-bolșevic a încercat să păstreze leninismul instituțional renunțând în același timp la sensul său revoluționar fundamental: revoluția globală. A sucombat în fața moralității "burgheze" sau, mai bine spus, a adoptat-o cu bucurie și a abandonat simultan "centralismul democratic", principiul leninist conform căruia, în cadrul unui partid bolșevic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
În siajul colapsului sovietic, Gorbaciv a desființat până și PCUS; în termeni instituționali, acesta a reprezentat cel mai post-bolșevic gest al său (Judt: 2008, Brown: 1997). Acestea sunt motivele principale care m-au condus la concluzia că, în timpul lui Gorbaciov, leninismul a devenit post-bolșevic. Citându-l încă o dată pe Archie Brown, "Gorbaciov a păstrat o viziune idealizată despre Lenin în timp ce se îndepărta tot mai mult de esența leninismului" (Brown: 1997, 223). Capitolul 3 În colimatorul Uniunii Sovietice: România și Europa de Est sub
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sunt motivele principale care m-au condus la concluzia că, în timpul lui Gorbaciov, leninismul a devenit post-bolșevic. Citându-l încă o dată pe Archie Brown, "Gorbaciov a păstrat o viziune idealizată despre Lenin în timp ce se îndepărta tot mai mult de esența leninismului" (Brown: 1997, 223). Capitolul 3 În colimatorul Uniunii Sovietice: România și Europa de Est sub auspiciile leninismului post-revoluționar (1945-1955) Calibrarea regimurilor politice ale statelor est-europene postbelice pe coordonatele politice și ideologice trasate de către "centrul moscovit" (Jowitt: 1993, 159) a reprezentat un proces
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
devenit post-bolșevic. Citându-l încă o dată pe Archie Brown, "Gorbaciov a păstrat o viziune idealizată despre Lenin în timp ce se îndepărta tot mai mult de esența leninismului" (Brown: 1997, 223). Capitolul 3 În colimatorul Uniunii Sovietice: România și Europa de Est sub auspiciile leninismului post-revoluționar (1945-1955) Calibrarea regimurilor politice ale statelor est-europene postbelice pe coordonatele politice și ideologice trasate de către "centrul moscovit" (Jowitt: 1993, 159) a reprezentat un proces fluctuant, meandric și nu în ultimul rând dificil de pus în practică, în ciuda libertății de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
opusă de majoritatea populațiilor din regiune au obstrucționat în permanență planurile sovietice de a le înregimenta în cursa revoluției mondiale, chiar dacă raportul de forțe dintre cele două părți era, bineînțeles, unul profund dezechilibrat. Pe de altă parte, comunismul postbelic sau leninismul post-revoluționar, pentru a utiliza terminologia propusă în capitolul precedent, a beneficiat, în această inegală luptă, de câteva avantaje palpabile. Din punct de vedere economic, capitalismul era asociat în Europa de Est și în multe state vest-europene cu criza anilor 1929-1933 care a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Albania sau Iugoslavia au devenit comuniste în absența tutelei sovietice, căreia au ajuns chiar să i se opună, pe rând, atunci când au considerat pretențiile hegemonice ale Moscovei ca fiind excesive. Așa cum scrie și Elizabeth Kridl Valkenier despre extinderea geopolitică a leninismului post-revoluționar, "stalinizarea a fost un proces, nu un plan" (Kridl Valkenier: 1993 în Crampton: 2002, 241). Sigur, Stalin a pretins, la conferința de la Potsdam din vara anului 1945, guverne "democratice și prietenoase" pentru vecinii vestici ai Uniunii Sovietice, dar interesul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din nou repuse pe tapet, acest tip de comunism ar trebui să se ajusteze la noile valori fără ezitare (Brezinski: 1971, 52). Ceea ce s-a și întâmplat începând cu anii 1948-1949. Democrațiile populare lăsau acum locul republicilor populare, în timp ce preeminența leninismului post-revoluționar anihila orice formă de alteritate politică, asociată cu implicit cu o formă potențială sau manifestă de opoziție. 3.2. De la monarhie la republică populară. România în intervalul 1945-1947 În data de 23 august 1944, după ce fusese timp de peste trei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu era decât un simulacru al reprezentativității echitabile a Statelor Unite, Marii Britanii și Uniunii Sovietice în problemele interne ale României. În realitate, interesele sovietice primau, fiind contestate doar la nivel retoric de către ceilalți membri ai comisiei; odată ce România intrase pe itinerariul leninismului post-revoluționar, prezența și sporadicele proteste legate de încălcările drepturilor omului sau a oricăror alte tipuri de drepturi efectuate de oficialii de la Washington sau Londra căpătaseră un rol decorativ tot mai proeminent. De altfel, la sfârșitul anului 1945, cu ocazia unei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a fost mutat de la Belgrad la București. Aici apărea și publicația oficială a organizației, Pentru pace trainică, pentru democrație populară. Efemerul și mult mai puțin prestigiosul urmaș al Cominternului a fost deființat de Hrușciov în 1956 ca o relicvă a leninismului post-revoluționar și ca un gest pentru captarea bunăvoinței lui Tito, cu care Moscova încerca să restaureze relațile politice (la nivel interstatal) și ideologice (la nivel de partide). A reușit, parțial, numai în primul caz. Dilema centrală a securității europene postbelice
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
constitui totodată factorul declanșator al conflictului sovieto-iugoslav, încheiat cu excluderea Iugoslaviei din familia comunismului internațional. Printre nemulțumirile conducerii iugoslave la adresa Moscovei, atât ideologice cât și politice, se numărau extrema birocratizare a PCUS (acuză pe care și Troțki o formulase la adresa leninismului post-revoluționar cu două decenii mai devreme) și eterna tentație imperială a Moscovei, deși ambalată în retorica marxist-leninistă. Urmau apoi cultul personalității lui Stalin, hipertrofiat în raport cu partidul în sine, pozițiile flagrant inegale de pe care interrelaționau statele socialiste, respectiv dominarea și exploatarea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]