971 matches
-
Cartea Stolnicului nu este o cronică. Locul marelui cărturar nu este printre cronicari, ci categoric alături de istorici [...]. Scrierea sa se disociază vizibil de textele contemporanilor, sclipirea geniului și capacitatea de a străbate spațiile ample ale trecutului îl despart de cărturarii letopisețelor, indivizi marcați oricum de o modestie doar incidental atenuată de aspirația spre gândul elevat. DAN HORIA MAZILU SCRIERI: Fragment dintr-o cronică pre scurt a românilor, în Istoria Moldo-României, I, București, 1858, 295-376, reed. în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
cărturarii letopisețelor, indivizi marcați oricum de o modestie doar incidental atenuată de aspirația spre gândul elevat. DAN HORIA MAZILU SCRIERI: Fragment dintr-o cronică pre scurt a românilor, în Istoria Moldo-României, I, București, 1858, 295-376, reed. în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, I, publ. M. Kogălniceanu, București, 1872, 87-126; Operele lui Constantin Cantacuzino, îngr. și introd. N. Iorga, București, 1901; Istoriia Țării Rumânești întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci, îngr
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
țării (anul „descălecatului” lui Negru-vodă e, potrivit lui C., 1215) până la Alexandru Ipsilanti (septembrie 1774), în timp ce în „cronologia critică” a voievozilor munteni, prezentă în anexă, apar notate scrupulos, între izvoarele care servesc documentarea, cronici interne (primul creditat va fi, de înțeles, Letopisețul cantacuzinesc), dar și istorii consacrate, bizantine, ungurești, sârbești sau autori moderni, ca heraldistul Martin Schmeitzel ori geograful A. Fr. Büsching, citat la zi, cu a sa Erdbeschreibung, din 1776. Extrase din corespondența de familie aparținând Cantacuzinilor și Brâncovenilor, hrisoave, condici
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
două manuscrise de artă din epoca lui Ștefan cel Mare, manuscrise arabe cuprinzând traduceri de cărți publicate în Țările Române în secolele XVII-XVIII ș.a., C. are o contribuție decisivă la identificarea primei cronici muntene de redacție unitară în versiune arabă: Letopisețul Țării Românești (1292-1664) în versiunea arabă a lui Macarie Zaim (1971). Descoperirile ulterioare fac obiectul a patru volume, apărute nu numai în românește: Mont Athos. Présences roumaines (1979); Présences culturelles roumaines: Istanbul, Jérusalem, Paros, Patmos, Sinai, Alep (1982); Prezențe culturale
CANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
gheața. ― Băieți, propuse Moscu, foarte bine dispus și inspirat, nu sânt poet, dar trebuie să recunosc că zeița Fortuna, în aleasa-i mărinimie pentru noi, lăzăriștii, a hotărât ca, în această noapte de pomină, care va rămâne probabil înscrisă în letopiseții Curții de Argeș, să ne călăuzească pașii cel mai reușit lampion chinezesc pe care l-a imaginat vreodată cineva: Luna, domnilor, sărmana bastardă a acestui moșneag cumsecade care e Pămîntul! Ei bine, în această noapte cu o lună așa de
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
asta din mărturia șoltuzului și pârcălabilor târgului, de la 25 aprilie 1627 (7135), privind vânzarea unui loc de case cu pivnițe de piatră aflate “pre Ulița Curției, împotriva fântânei domnești”. Și dacă această dovadă nu-i suficientă, atunci să căutăm în “Letopisețul Țării Moldovei”, izvodit de Ion Neculce, unde, vorbind de “Domnia Ducăi-vodă celui Bătrân a tria în Țara Moldovei”, spune: “Iară în al doile anu au tăiat Duca-vodă pe trii boieri, anumi pe Vasile Gheuca vel-vistiernic și Gheorghie Bogdan vel-jicnicer și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
că pentru unele fapte nu i-ar fi stat în cale nici o față bisericească, iar mâna spre sabia-i victorioasă s-ar fi îndreptat fără voie... --Dar viteazul și măritul voievod era un credincios profund, fiindcă, spune Grigore Ureche în “Letopisețul Țării Moldovei”: “Au domnitu Ștefan vodă 47 de ani și două luni și trei săptămâni și au făcut 44 de mănăstiri și însuși țiitoriu preste toată țara”. --Este drept, sfințite, dar de la credință și evlavie profundă la “crăcimă”, “dughene” sau
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și două dugheni, “cari sânt lângă biserica Svântului Ierarh Neculae”. --Se vede cu asupra de măsură că îl iubești pe slăvitul voievod, așa cum l-a iubit și îl iubește tot norodul românesc, fiindcă - după cum spune tot Grigore Ureche cronicarul în “Letopisețul Țării Moldovei” - “Fosta-au acestu Ștefan vodă om nu mare de statu, mânios și de grabu vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospețe omorâea fără județu. Amintrilea era om întreg la fire, neleneșu, și lucrul său îl știia
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
un zid ca de cetate, cu un turn mare pătrat ce se ridică la intrare, pe care se află un ceasornic și în care sânt clopotele”. Această bijuterie însă a avut parte în anul 1650 de o mare nenorocire. În “Letopisețul Țării Moldovei” Miron Costin spune: “...lăsându (Vasile Lupu voievod) puținei dărăbani de apărarea curții, carii, dacă au vădzut mulțimea de tătari... și cu căzaci amestecați, au lăsatu cu noaptea curtea pustie. Și au arsu atuncea tot orașul.... Curtea cea domnească
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
este începutul... drept în capul podelilor... Podului Vechiu, unde se împreună cu podul Uliții Mare”. --Cred că ai băgat de seamă, dragule, că cimotia Ghiculeștilor se rânduiește la domnia Moldovei, ba și la tronul Țării Românești, cum spune Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei”: “Iară când au fost în luna lui april în 13 dzile, în anul 7241 (1723) au și sosit veste de la terzimanul la frate-seu, la Grigorie-vodă, precum împărăția au îmbrăcat pre capuchihaile lui cu căftane ca să să mute cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și un copil deștept, fapt ce se vede din acuratețea celor scrise în zapis. --Ai dreptate, sfințite. Și când spun asta, am în minte un episod petrecut în vremea domniei lui Dimitrie Cantemir. --La ce te duce gândul, fiule? --La “Letopisețul Țării Moldovei” al lui Ion Neculce. --Faci ce faci și te întorci la acest mare cronicar. --Ce să fac, părinte? Urmez spusa lui Alexandru Vlahuță despre Mihai Eminescu: “Tot mai citesc măiastra-ți carte, deși o știu pe dinafară”... Tocmai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
trecea ceva vreme și... Apoi se mai încheia câte o afacere între “neguțitorii” care mișunau prin preajma Chervăsăriei ca furnicile... --Văd că te pricepi la afaceri, nu fie de deochi da’... --Da’ce dureri ai, cumetre? --Știi tu cine a scris “Letopisețul Țării Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron Vodă?” --Acum să ți-o spun pe cea dreaptă: Ce ai zis tu în mintea ta? “L-am
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Dragoș vodă până la Aron Vodă?” --Acum să ți-o spun pe cea dreaptă: Ce ai zis tu în mintea ta? “L-am băgat în cofă!” Numai că asta se cheamă bucurie în mână străină, vere. Cine altul putea scrie acest letopiseț dacă nu Grigore Ureche? Să-mi spui însă de ce te-ai luat pe urmele cronicarului? --Fiindcă la 23 februarie 1629 (7137) “Io Miron Barnovschi Moghila voievod” dăruiește mănăstirii Barnovschi din Iași și mănăstirii Bârnova “o pivniță din Chervăsărie, unde a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
preciza că „într-un singur an, 1664, cheltuielile făcute pentru menținerea în scaun a lui Eustratie Dabija, cumpărarea domniei de către Gheorghe Duca, mazilirea acestuia și numirea lui Alexandru Ilieș sau urcat la 500 de pungi de bani”<footnote Miron Costin, Letopisețul Țării Moldovei de la Duca Vodă încoace, în: Opere, ediție îngrijită de P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 122 footnote>. Deci cum au putut fi bine? Se întreba cu amărăciune cronicarul. Evident, bine nu putea fi atâta timp cât unii voievozi precum Gheorghe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a doua domnie (după noiembrie 166810 august 1672)<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 458 footnote>, dau dovadă de o admirabilă imaginație în descoperirea de noi surse de venit și de o remarcabilă cruzime în ceea ce privește obținerea lor<footnote Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, București, 1972, p. 66, același autor, O samă de cuvinte, București, 1972, p. 23 footnote>. Totuși, această perioadă aproape tragică pentru destinul politic și economic al Țărilor Române nu este lipsită de o oarecare strălucire. Continuând buna tradiție
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
alt cronicar contemporan, care l-a cunoscut personal, a scris că Gheorghe Duca din ,,firea lui era rău și pismătariu, îndelungarețu la mânie, lacom la avuție, dar totodată om meșteru și istețu la fire”<footnote Mihail Kogălniceanu, Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, ediția a II-a, vol. II, București, 1887, p. 18 footnote>. Relațiile excelente cu Poarta sunt însă tulburate de o împrejurare care era să-l coste viața și de care nu era cu nimic vinovat. Se zvonea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
unui om darnic, înțelegător și drept. ,,Cu toate acestea, probabil la insistențele lui Duca, a fost mazilit și chemat la Țaringrad, unde a murit în scurt timp. Decesul acesta neașteptat arucă o bănuială asupra lui Duca Vodă”<footnote Nicolae Costin, Letopisețul Țerii Moldovei de la Ștefan sin Vasilie Vodă, București, 1887, p. 6 footnote>. A doua domnie a lui Gheorghe Duca începe în condiții obscure (8 noiembrie 1668 10 august 1672 ). ,,Țara era plină de oameni și cu hrană și agonisită bună
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Iași, prilej pentru sultan de a vizita Iașul. ,, Pentru a câștiga bunăvoința turcilor se face chiar o slujbă turcească la biserica Sfântul Nicolae Domnesc, lucru nemaiîntâlnit până atunci, fapt care a determinat închiderea bisericii pe mai mulți ani”<footnote Idem, Letopisețul Țării Moldovei, p. 39 footnote>. Abuzurile voievodului și starea de adâncă nemulțumire din țară au ajuns acum și la urechile sultanului. Cel mai neînduplecat dușman al lui Duca era bogatul boier Ursache pe care îl sărăcise luăndu-i averea și banii
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
suporta asediul la Curtea domnească și a purces în jos spre iazul Bahluiului, lăsând Iașii în stăpânirea Hânceștilor și refugiindu-se în cele din urmă peste Dunăre, unde și-a refăcut oastea sub comanda lui Alexandru Buhuș”<footnote Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, p. 41 footnote>. Zidurile de incintă cu turnurile de colț și cu cel de la intrare erau terminate la 10 iunie 1670, după cum găsim menționat pe inscripția în limba slavonă, cu stema țării, pusă de Gheorghe Duca pe turnul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cumplite acestea vremi de acum, de nu stăm de scrisori, ce de griji și suspinuri. Și la acest fel de scrisori gând slobod și fără valuri trebuiește. Iată noi privim cumplite vremi și cumpănă mare pământului nostru și nouă (...) și letopiseț întreg să aștepți de la noi de om avea dzile și nu va hi pus prea vecinicul sfat puternicului Dumnedzău țării aceștiia țenchiu și soroc de sfârșire”<footnote Miron Costin, Letopisețul Țării Moldovei de la Duca Vodă încoace, în: Opere, Ediția P.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cumplite vremi și cumpănă mare pământului nostru și nouă (...) și letopiseț întreg să aștepți de la noi de om avea dzile și nu va hi pus prea vecinicul sfat puternicului Dumnedzău țării aceștiia țenchiu și soroc de sfârșire”<footnote Miron Costin, Letopisețul Țării Moldovei de la Duca Vodă încoace, în: Opere, Ediția P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 158 footnote>. În aprilie 1714, o parte din imobilele din interiorul mănăstirii, în special casele domnești și cuhnea, erau descoperite. Biserica avea și ea nevoie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
am priceput unde bate bătrânul. Păi se poate, părinte, să te îndoiești de bietele mele cunoștințe? Multe n-oi ști eu, dar marele vornic despre care vorbește sfinția ta nu poate fi altul decât Ion Neculce...Nu spune el în „Letopisețul łării Moldovei”? „Acest pămînt al Moldovii n-au fost aședzat de demult de oameni, să fie fost trăit într-însul cu pace, ce în cîteva rînduri au fost și pustiiu. Deci pentru acee nu să află letopisețe scrisă de pămînteni
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
spune el în „Letopisețul łării Moldovei”? „Acest pămînt al Moldovii n-au fost aședzat de demult de oameni, să fie fost trăit într-însul cu pace, ce în cîteva rînduri au fost și pustiiu. Deci pentru acee nu să află letopisețe scrisă de pămînteni vechi”... Dacă-i așa, și așa este, atunci spune-mi ce știi despre felul cum împarte el dreptatea în judecățile pe care le făcea din porunca lui vodă? De pildă, în cea din 15 noiembrie 1741 (7252
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și am întărit... aceste sate mai sus scrise”. Cred că ai băgat de seamă că aceste călugărițe au pomenit despre „Ioan voievod”. Știi cumva despre care anume voievod este vorba? Amănunte despre acest voievod, supranumit „cel Cumplit”, am aflat din „Letopisețul łării Moldovei” al lui Grigore Ureche, care, vorbind despre el, spune: „Văzându Ioan vodă tocmala și făgăduința mare și jurământul tare de la turci că-i vor face pe voie de toate,... cum au pohtit el, s-au gătitu să meargă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
1594 - în domnia a doua - Aron Vodă cel Rău „După atâtea răutăți ce făcuse,... s-au apucat în anii 7102; de au făcut mănăstire în țarina Iașiloru, care să chiamă Aron Vodă, pre numele domnului” - după cum spune Grigore Ureche în Letopisețul łării Moldovei. Numai că Aron Vodă a ridicat această biserică în łarină „din pietre și lemne gata, ce au fost pregătite pe banii lui Petru (Șchiopu) voievod”. Aron vodă însă nu pomenește nimic despre aceasta, fiule. Trufie domnească, părinte. Dacă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]