1,939 matches
-
informarea știutorilor de carte din mediul rural (pe atunci încă în număr foarte mic - preotul, învățătorul, țăranii înstăriți, copiii care mergeau la școală). Limba română la 1924 El ne permite să ne formăm o imagine de ansamblu despre limba română (lexic, ortografie, ortoepie) folosită în scris în județele din vestul României în prima jumătate a deceniului al treilea al secolului trecut, când se utilizau formele următoare: dela (în loc de de la), ecvinocțiul, întâiu, dintâiu, desbinarea, răsboaie, isbucnirea, aflare (în loc de descoperire), carneval, totfelul, period
Agenda2005-44-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284373_a_285702]
-
vedere literar - o ascendență pur franceză nu este numită de regulă decât scriitoare de expresie franceză. Dincolo de aceste subtilități, autorul vorbește de francofonia română care este însoțită adesea, nu numai în domeniul literaturii, dar categoric și în acesta, „de un lexic, de o sintaxă, de o tonalitate îndatorate originilor sale, care dau o bogăție și o savoare specifică literaturii de limbă franceză” (să ne amintim utilizarea cuvintelor românești în textul romanelor lui Panait Istrati). Relației acestei literaturi scrise în limba franceză
Călătorind prin limbi și literaturi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2838_a_4163]
-
finețea lui Perpessicius, ca la 210 ani de la nașterea lui Samuil Micu, în 1955, să demonstreze convingător calitățile limbii și stilului Bibliei de la Blaj, prin citări paralele (Biblia 1688, Biblia din 1795), prin cuvinte și expresii ce au trecut din lexicul Bibliei blăjene în limba poetică a veacului al XIX-lea și în poeziile lui Eminescu. A apărut în anii trecuți o traducere poetică a unor celebre cărți din Vechiul Testament (Cartea lui Iov, Ecleziastul, Cartea lui Ruth, Cartea lui Iona, Cântarea
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
destrămare”. Impresia finală, după parcurgerea atentă a psalmilor lui Eugen Dorcescu, este că, măcar pentru multă, multă vreme, nu se mai poate scrie poezie psaltică. Limpezimea de cristal a frazei poetice nu e depășită decât, poate, de calitatea absolută a lexicului. Metafora, simbolul și podoaba fastuoasă a epitetului ornant fac jocuri de lumini orbitoare ca Slava, în care întrezărim imaginea fulgurantă a lui Dumnezeu. Lângă sonoritatea de alămuri fine și cizelate a limbii române, Eugen Dorcescu așază, pe același portativ „gregorian
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
mult despre temele, modelele creative și materialele pe care le-ai folosit pentru acest eveniment artistic? Ken SANDÖ: Lucrările expoziției sunt o altă manifestare în cadrul proiectului la care am lucrat în ultimii cincisprezece ani; ca atare, toate fac parte din lexicul meu de artă, care evoluează și se aprofundează prin acest proces exploratoriu. Înțelesul fiecărei lucrări individuale este atins de trasee ale ideilor de ansamblu care conduc la realizarea artei mele. Așa cum ai observat, Valentina, exponatele ar putea părea diverse la
DIALOG DESPRE CREATIVITATE CU ARTISTUL NEOZEELANDEZ KEN SANDÖ / DIALOG ABOUT CREATIVITY WITH NEW ZEALAND ARTIST KEN SANDÖ de VALENTINA TECLICI în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382607_a_383936]
-
ca semn al recunoașterii suzeranității față de aceștia,menținându-se organizarea proprie locală,dar cu care vor intra oarecum în conflict și coloniștii genovezi pe aceeași temă perena a controlului comerțului la Marea Neagră. Chilia apare în secolul al XI-lea în Lexicul lui Fotios, patriarhul Constantinopolului care trimite o corespondență învățăcelului sau de aici, Toma protospătar și arhonte de Lycostomyon ,,ca o așezare negustoreasca, o factorie comercială. Inițial port bizantin pentru dirijarea, controlarea traficului naval dunărean, Chilia a funcționat pe insulă. În
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
era prima oară când Eveline recurgea la un limbaj neașteptat de, hai să zicem, colorat, mai ales pentru o doamnă respectabilă. I-am spus-o. - Și Încă n-ai auzit nimic, mi-a replicat ea Înțepată. La nevoie, posed un lexic underground Încărcat cu expresii din medicină și folclor care ar face să roșească și un marinar, darmite un academician constipat. - Să Înțeleg că ăsta-s eu? - A, nu, vorbeam așa, În general... N-avea sens să continuăm În această manieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
voie să plece, iar consecințele decepției ar putea fi extrem de grave, E foarte simplu, redactorul dumneavoastră de alocuțiuni va trebui să-și justifice pâinea pe care o mănâncă și tot restul pe care i-l plătim, să se descurce cu lexicul și cu retorica, Dacă domnul prim-ministru îmi permite să-mi exprim o idee care mi-a venit exact acum, Exprimați, dar vă atrag atenția că pierdem timpul, e deja ora cinci și cinci minute, Comunicatul ar avea mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
bicicletă. Poezii utilizând asemenea elemente, cu neinteligența laică a unui manual înscris în sindicate, sunt profanatorii. În treacăt fie spus: domnul Arghezi e un neinstruit meșteșugar al versului. Individualitatea, noțională, a cu-vîntului, nu e topită în aceea, fonetică, a versului. Lexicul special pus în circulație și care face așa de curioase pamfletele și schițele sale, dăunează poeziei. E neglijat, urât. S-a recunoscut în ultimul timp că versul vrea să fie cuvânt pentru el însuși. Părțile simple ale unei poezii nu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
am voit atuncea Să sui și-n pisc să fiu." (Între două nopți) Cuvintele potrivite sunt pregătite, dar ca o sorcovă. Mica înșelăciune poate fi dejucată privind aceste diverse poezii în perspectivă de izomorfe cu poeziile de manual didactic. Lăsați lexicul prestigios. Transpuneți aceleași raporturi verbale pe un plan indiferent. Veți vedea poezii argheziene reduse la un tip de artă inferioară; sau la un tip cunoscut de poezie: Alecsandri, Bolintineanu, Eminescu; atât de nul este efortul de construcție în Arghezi. Astfel
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
un magister ludi greu de situat între livresc, ironismul postmodernist și enciclopedismul suprasaturație intelectuale; în opera sa de cercetător și istoric, pare a fi al unei vocații (și este!), iar poezia - cvasi-ludică, - îi este un exercițiu catarsic, marjînd pe calambur, lexic impregnat de livresc, pe urzeala mito-poetică a originismului, apelînd la un procedeu interferent: revelație mistică - revelație strict științifică: de unde efectul „coandă” al lexemului colateral, impresia extragerii din orice a semnificației latente în Limbaj: vorba sa „dansul fotonilor” (fie al tahionilor
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
a scrierii, originea, limba și religia traco-geto-dacilor, lupta geto-dacilor pentru libertate, spațiul de formare a poporului român și a limbii sale. Punctul de plecare îl constituie pelasgii, locuitorii Vechii Europe, care au răspândit civilizația în lumea antică, ducând cu ei lexicul arhaic, regăsit la popoarele de la Atlantic la Pacific, conservat în daco-română. Parte componentă a spațiului nostru, aparținând Geției lui Dromichaites, ținutul dobrogean a făcut parte din cele mai vechi timpuri din pământul ancestral, chiar dacă acesta a fost supus vremelnic unor
COLUMNA LUI TRAIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362522_a_363851]
-
și prețuire pe care urmașii l-au adus cu evlavie și puritate înaintașilor, cartea Profesorului Universitar dr. Cornel T. Durgheu frapează și încântă prin acuratețea, prin limpezimea cuvântului mereu încărcat de sens și savoare. Înzestrat cu un admirabil simț al lexicului subtilizat până la bucuria nuanței, fin orchestrată într-un ansamblu de adevăruri logic argumentate, a oferit tiparului o veritabilă lucrare științifică, dublată de fascinația unor comentarii și confesiuni aureolate de un netăgăduit talent literar. Rigoarea se poate asocia armonic cu farmecul
SCULPTORUL CORNEL DURGHEU ŞI IDENTITATEA NAŢIONALĂ de NEGOIŢĂ LĂPTOIU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363223_a_364552]
-
genuină,/ Din curcubeu ne dă lumină,/ Din versuri împletind coroană.” Simpla joacă a cuvintelor apropiate ca sonoritate, chiar și acolo unde nu comunică nimic, are darul de a crea o atmosferă ludică de tip “ala bala portocala.” Bogăția și varietatea lexicului prilejuiește neașteptate treceri de la prețiozități intelectuale sau neologisme de ultimă oră ori sintagme în limbi străine, la cuvinte sau expresii ale graiului popular, ale vorbirii străzii sau chiar ale argoului de mahala. Chiar și atunci când insolitul asociațiilor pare doar non-sens
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
din gură oamenilor care nu vorbesc români de acasa în familie, si nu au o vedere mulsa în dialectologia practică: altă este diferența naturală a dialectelor dintr-o limba, alta este când în diverse țări se uită diverse bucăți din lexicul limbii.” Nu pricepem ce are mulsul vacii cu vederea distorsionată a lexiculul țigănesc. Dushlo înseamnă „muls” (masc.), poate vroiau să spună „dudalo”-„luminos”, „clar”. Doar o vacă poate fi dushli-„mulsa”, insă niciodată un bou. Geni(ț)ăla expresie „duślo
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
ale celui interesat, se ajunge de multe ori la erori în înțelegerea și, mai grav, folosirea unor termeni (adică transmiterea greșelii, creându-se pericolul generalizării ei). Sigur că e preferabilă evitarea cuvintelor necunoscute sau vag cunoscute, dar tentația etalării unui lexic rar bate, în cazul multora, simțul și practica prudenței. Răsplata este ridicolul, deși se visase elevația. O profesoară de liceu care și-a asumat și rolul de critic literar (un critic interesant, de altfel) scrie despre „ediția princeps” a unui
DEBUT DE PATRIMONIU (EDITIO PRINCEPS) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367048_a_368377]
-
ale celui interesat, se ajunge de multe ori la erori în înțelegerea și, mai grav, folosirea unor termeni (adică transmiterea greșelii, creându-se pericolul generalizării ei). Sigur că e preferabilă evitarea cuvintelor necunoscute sau vag cunoscute, dar tentația etalării unui lexic rar bate, în cazul multora, simțul și practica prudenței. Răsplata este ridicolul, deși se visase elevația. O profesoară de liceu care și-a asumat și rolul de critic literar (un critic interesant, de altfel) scrie despre „ediția princeps” a unui
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
ale celui interesat, se ajunge de multe ori la erori în înțelegerea și, mai grav, folosirea unor termeni (adică transmiterea greșelii, creându-se pericolul generalizării ei). Sigur că e preferabilă evitarea cuvintelor necunoscute sau vag cunoscute, dar tentația etalării unui lexic rar bate, în cazul multora, simțul și practica prudenței. Răsplata este ridicolul, deși se visase elevația.O profesoară de liceu care și-a asumat și rolul de critic literar (un critic interesant, de altfel) scrie despre „ediția princeps” a unui
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
sufletului omenesc, de a traduce prin gesturi și fapte trăirile interioare, zbuciumările lăuntrice. Abordează unele din temele majore ale omenirii. Își exprimă îngrijorarea cu privire la distrugerea ecosistemelor naturale și a sistemului lingvistic al unui popor. În opinia autoarei, codrul este asemănat lexicului, copacii fiind doar „cuvinte vii”. Este o risipă și nimicire fără milă, pentru care autoarea se întristează, se mâhnește pentru lipsa de voință a generației actuale de a păstra neprihănit fondul silvic, ca și cel lexical pentru a fi lăsat
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
2014 Toate Articolele Autorului Orice cuvânt care nu poartă în el o cât de subtilă rază elegiacă, dacă e adresat cântăreților nerepetabili de muzică ușoară românească, ai generației din care face parte Stela Enache, se încadrează în zona prohibită a lexicului românesc și configurază o încercare de expresie lipsită de sens. A vorbi despre Stela Enache înseamnă a desface un buchet de flori al cântecelor ei și a investi istoria acestor cântece care este parfumul lor; a acuarela substanța cântecelor Stelei
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
în timp și în care privirea cugetătorului pătrunde până în punctele cele mai tăinuite ale sufletului omenesc și până în concepțiile cele mai înalte ale rațiunii.” - Tudor Vianu Eminescu a turnat „în formă nouă limbă veche și-nțeleaptă”, asociindu-i cu măiestrie lexicul contemporan neologistic, conferind cuvântului o forță de sugestie pe care nici un alt scriitor român anterior nu i-a dat-o. Opera lui Eminescu a exercitat și continuă să exercite o influență covârșitoare asupra dezvoltării poeziei românești, a fost tradusă în
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
că sunt lângă tine?! Eu sunt ne-muritor, chiar dacă coperțile mă cam dor. - Ce coperți?! - Nu mă vezi? A... poate sunt rătăcit printre cuvintele noastre din limbile vecine. - Domnule profesor, mă scuzați... Vă văd cu Franz Miklosich, plimbandu-vă prin lexicul limbilor slave... - Da... da... Asta a fost alaltăieri, la 1866, dar, acum, sunt cu Hașdeu și Sextil Pușcariu, pe Podul Mogoșoaiei. Discutăm despre „Relieful sonor al limbii române în lumina cercetărilor statistice”. - Mă bucur că vă aud, domnule Profesor, dar
URECHEA DINTRE CELE DOUĂ CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348504_a_349833]
-
acestor țări, dar nici nu poate fi vorba de vreun hibrid francez-român, german sau englez-român. Una este îmbogățirea limbii cu termeni noi (științifici, tehnici, culturali, artistici) și alta este restructurarea fundamentală a limbii, cu dispariția fondului de bază al vechiului lexic. • Cu toate neologismele adoptate, fondul de bază și structura gramaticală au rămas neschimbate, oricât a fost modernizată limba, de la gramatica lui Creangă și pronunția greoaie a cuvintelor, până la gramatica și cuvintele moderne de astăzi. Chiar și limbajele dialectale din diferitele
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
din limba latină populară cu diferite procese evolutive petrecute în fiecare etapă istorică. Pe parcursul celor 750 de pagini autorul demonstrează că limba română este de origine... latină. Dar o „limbă latină de altădată, după ce a suferit numeroase transformări, iar în ceea ce privește lexicul și după numeroase împrumuturi”.(pag.28). Mai departe spune că: • „identificarea elementelor tracice și dacice care au pătruns în limba română este foarte îngreuiată de faptul că nu cunoaștem mai nimic din limba tracă și dacă. Cu atât mai dificilă
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
Cu atât mai dificilă este separarea cuvintelor traco-dacice care au pătruns în limbă pe vremea când româna era un dialect al latinei populare...” Și se lansează într-o explicație sofisticată ca să ne arate cum au pătruns „neologismele latine” (sic) în lexicul românesc.(probabil din latina clasică?). Ce să zic? Păcat de atâta erudiție și atâtea explicații „savante” care se învârt în jurul adevărului, precum un cățel care vrea să-și muște coada. Păcat că își dă seama că limba română seamănă cu
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]