769 matches
-
pentru persoana Luca Pițu. Și mai ales nu pricepea ce legătură este între recurența acestor teme care-i "săreau în ochi" și nu-i permiteau să ordoneze biografemele convocate în notele datate, culese (alese?) din intervalul 1975-1992. Abia imersiunea în Lexiconul figurilor căjvănare (2015) și o nouă recapitulare a sus-pomenitelor Însem(i)nări l-au mai luminat. Iritarea nu a dispărut însă cu totul, după cum se vede din notele pregătitoare, recuperate discret pentru analiză. De ce se apucă să-mi relateze în
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de conversație în care să poți vorbi fără a stârni un zâmbet de "senzația destinderii totale și totalitare, a momentului perfect, a clipei privilegiate". Este punctul în care "țărănia" lui Elpi se lasă complet strivită de livresc și doar lectura Lexiconului ne readuce cu adevărat în cadrele originare pentru înțelegerea raportului cu apa. Va trebui să așteptăm însă patru decenii până acolo. La un an după nota deja copios comentată (și scufundată prin exegeză așa cum ai "îneca peștii în apă"), găsesc
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de cărți. Poza decompozitorului ("legendată cu textul că a nu te naște e formula cu adevărat perfectă") îi putea eventual zgândări amintirea nașterii ca urmare a rostirii unei formule. În mod cu totul surprinzător, acea scenă originară nu apare în Lexiconul Căjvănimii, unde rostitorul este redus la imaginea unui farsoruu. Et pour cause (adică pe bună dreptate): respectivul îi luase lui Luca șansa ne-nașterii, îl făcuse să rateze desăvârșirea din perspectiva cioraniană. 2. O deCODAre pentru JargoNău(l)cile (hex
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
poate aduce aminte de soluția aleasă de Petru I (Velikii, pentru Velokoruși) când și-a pregătit flota de război. Prima este "devoalată" (cuvânt-fetiș al lui Luc de Pitsou, o analiză a frecvenței și contextelor ar fi revelatoare) abia în citatul Lexicon. Ar fi fost imprudent să o pomenească în notele sale sau în discuții, Supervizorii ar fi luat toate măsurile pentru controlul tuturor locurilor în care se poate practica înotul. Secvența este semnificativă întrucât ne pune în față mecanismul prejudecăților religioase
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
un manual de istorie antică pentru clasa a patra sau a cincea, unde figurau imagini cu înotătorii asiro-babiloniei, știutori să treacă fluvii late cu un burduf plin de aer în spate. Am șovăit, m-am crucit, am citit. Asta e! (Lexiconul figurilor căjvănare, 147-48). Nu suntem prea departe de "bizutajyy" chiar dacă, aici actul nu este public (o fi uitat LP să menționeze dacă scena se petrecea în fața colegilor?, în acest caz, refularea ar fi patentă...). Pentru a-și putea citi corespondența
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
cosmetizare a unei cicatrici simbolice: obligat să se "crucească", Luca va duce integrarea până la capăt (și mai departe) prin asimilarea unor practici adolescentine probabil puțin agreate de părinți: plonjatul în bulboane (sport periculos) și "jocurile adolescentine și golănismele vârstei respective" (Lexicon, 166-167). "Strigăturile deocheate" nu erau însă creația "golanilor" cajvanezi, a marginalilor, ele erau parte a rostirii de zi cu zi a adulților și "erau culese de pe ulițele satului" de copii (ibid., 158). Interdicția frecventării livezii (act autoritar al mamelor penticostale
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
câte povești am fi putut spune dacă visul cu nocturna batraciană ar fi fost atestat și înregistrat la Registrul Imaginarului Cajvantez sau măcar în Instrucțiunile de Amarare ale Marinei Avizoare. Faute de..., vom reveni acolo unde broaștele orăcăie, adică în Lexiconul pizzolinezian. Eleșteuri, tăuri cu pește carevasăzică, avem două al mătușii Palaghia Negrușeri+al Badii George Bucșa în Pârâul Botoșanei, căruia tot unde heraclitorisiene îi curgeau, unde ne și scăldam, sau învățam înotatul, înainte de colhoizare, bălțile de topit cânepă nemaipunându-le
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
plumbuirea "sinistrului și a odioasei" etc. În fapt, îmi permit să contra-pun (în sensul confruntării imagistice) două secvențe din epoci diferite construite în regimul expresiei pudice pentru a-l evidenția pe "celălalt Pițu", scos la lumină de două pagini din Lexiconul figurilor căjvănare, un portret vibrând de tandrețe (Colega de bancă a Măriei sororale), neîndoielnic fără interes pentru sorbonitele de pe malurile Bahluiului, Siretului, Bârladului, Tazlăului, ale căror fantasme plagiază frazeologia din La Princesse de Clèves sau a saganicelor eroine din anii
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
îmi aparține. rr Nu văd de ce nu ați accepta această invenție personală... ss Vol. cit., 32. tt Termen argotic pentru Paris (intrat în vocabularul pretențios al celor care vor să arate că știu mai mult decât franceza școlărească). uu Vezi Lexiconul figurilor căjvănare, 25. vv Breviarul nebuniilor curente, Institutul European, 1998, 124. Tocmai pornind de aici mi-am permis să fac o deschidere spre Coran în două puncte nodale. ww Civilizațiile, susținea autorul american, se confruntă între ele nu numai pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
corpul său neînsuflețit a fost mutat la cimitirul Ghencea, din București. Ce am scris până aici despre Oscar Pursch, provine dintr-o scrisoare a lui Vasile Ciurea către Leca Morariu, care se interesa de muzicianul de la Fălticeni, în vederea alcătuirii unui lexicon. Dintr-o lucrare a mea: Cercetări privind valorificarea muzeistică a unor case și locuri cu profil memorial la Fălticeni (ms. dactil., lucrare de atestare susținută la București, la Centrul de perfecționare a cadrelor, de pe lângă Consiliul Culturii, 1975, pag. 131, citim
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
seamă când este vorba de testarea caracterului uneipersoane. Folosit adeseori și cu referire la preoți, la forma nifal - neeman w mÆ aÖ n < înseamnă „plin de credință”, adică vrednic de a-Lsluji pe Dumnezeu<footnote The New Brown-Driver-Briggs-Gesenius, Hebrew and English Lexicon with an appendix containing the biblical aramaic, by Francis Brown, D.D., D. Litt. With thecooperation of S. R. Driver, D. D., Litt. D. and Charles A. Briggs D.D., D. Litt,Hendrickson Publishers Peabody, Massachusetts, 1979, pp. 52 53. footnote>. Cu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
încă la 1695, Köleseri SĂmuel, teolog calvin, dar cunoscut mai ales ca om de știință și ebraist, achiziționează pentru propria sa bibliotecă un important număr de cărți ebraice tipărite în Occident la Amsterdam, Frankfurt, Londra, Leipzig, Leiden, Basel. Între ele, lexicoane și dicționare, manuale de gramatică și retorică practică, lucrări de istorie monetară, de istorie antică și biblii. Informația a ajuns până la noi printr-un Conscriptio et Aestimatio librorum Samuelis quondam Köleseri de Keresér. Varietatea titlurilor se explică prin caracterul enciclopedist
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mitologie, medicină, etică, geografie, economie, istorie, muzică, astronomie, artă militară, oratorie, teologie. Sunt aici multe dintre lucrările celebre editate în perioada cuprinsă între Renaștere și Iluminism, însă în principal capodoperele tipografice ale celei din urmă epoci, monografii și sinteze, enciclopedii, lexicoane și dicționare, atlase; de asemenea, manuscrise ale unor personalități politice, militare, culturale, cum este, de pildă, valorosul exemplar din opera lui Eugeniu de Savoia, de fapt o copie-manuscris realizată de un scrib vienez al cancelariei imperiale și care reflectă o
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de aproximativ 6.000 de volume. Ponderea o dețin volumele datând din secolele XVI-XIX. În principal, fondul este alcătuit din lucrări de cult, biblii, cărți de dogmatică, drept canonic, ascetică, mariologii, predici, dar și din cărți de istorie, literatură, cartografie, lexicoane, dicționare, gramatici. Biblioteca a fost înființată în secolul al XVIII-lea. În urma studiului (parțial efectuat, fondul - actualmente transferat într-o încăpere din aripa de răsărit a mănăstirii - fiind în curs de inventariere), putem să motivăm importanța lăcașului. Numeroasele însemnări arată
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
slovacă a lui Anton Bernolak; gramatica limbii române a lui Gheorghe Șincai; gramatica limbii maghiare a lui Verseghy Ferenc; gramatica limbii sloveno-sârbe a lui Mrazović; gramatica limbii ucraineene a lui M. Lutskay; gramatica limbii bulgare de Christaki Pavlović Dupnicanin. Apoi: Lexicon Budense, un mare dicționar român-latin-maghiar-german, al cărui principal redactor este Petru Maior; un dicționar slovac-ceh-german-maghiar a lui Anton Bernolak; un dicționar latin-italian-ilir (croat) a lui Joachim Stulli. La fel stau lucrurile în cazul istoriografiei, menită să atragă interesul pentru trecut
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu contribuția unor români. Numărul savanților și scriitorilor ruși de origine română a fost preponderent în domeniul religios. De menționat Grigore Țamblac ajuns în sec. al XV-lea mitropolit al Kievului și Volyniei, succesorul său Pamvo Berinda autorul unui prețios lexicon slavo-rusesc și mitropolitul Petru Movilă. Alți patru ierarhi de origine română au fost Anastasie Condoidi, Arhiepiscop de Vologda, Ambrosie Zestri ajuns mitropolit al Moscovei, Gavriil Bănulescu - Bodoni originar din Transilvania; de numele lui este legată întemeerea orașului Odessa, conducerea bisericească
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
mai multe numere din 1937; H. Pater, Der Tyrann Kritiasa und die Sophistik, Fastshr, Gundert, 1976 (cf. Banu-Piatkowski, op. cit., II, 2; Guthrie, op. cit.; Untersteiner, op. cit.; Jäger, op. cit.). d) Despre Antiphon Sofistul (secolul al IV-lea î.Hr.), texte din Diels-Kranz, op. cit.; lexiconul Suda; Aristotel, Fizica, A, 2; Atenaios, Ospățul înțelepților, Minerva, București, 1978. Studii și exegeze: F. Blass, Die Attische Beredsamkeit, Stuttgart, 1912; E. Bignone, Antifonte oratore e Antifonte sofista, Argalìa, Urbino, 1974; Guthrie, op. cit.; Th. Gomperz, Les penseurs de la Grèce (trad
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
op. cit., II, 2, „Modul de viață pitagoreic după sentințele transmise de Aristoxenos” (pp. 35-49). Existența unei „doctrine pitagoreice a virtuților” asimilată cu un „tipar al îndreptării sufletelor” atestă existența unui curriculum integral/extins care fundamenta întregul sistem de școli pitagoreice. Lexiconul Suda subliniază obsesia pitagoreicilor pentru „modelarea armonioasă” a inițiaților prin folosirea frecventă a verbului metharmozein (meqarmóxeín = „a armoniza, a modela”). 26. Vestitele akusme (a)kousmata) erau norme de ordine internă („regulament de ordine interioară”) asimilabile unor legi inextricabile (nomoí), chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vor fi considerate o culme a culturii renascentiste. De la Disputa (1509) și Școala din Atena (1510‑1511) din Stanza della Segnatura, la Expulzarea lui Heliodorus (1512) și Elibera‑ rea sfântului Petru (1513) din Stanza d’Eliodoro, Raffaelo a creat un lexicon de personaje, limbaj corporal prin mișcări, aranjamente spațiale, efecte de lumină, armonii coloristice și narațiuni dramatice care vor servi ca punct de referință pentru viitorii artiști. Moștenirea lăsată de Raffaelo numit și Prințul pictorilor i‑a oferit artistului o poziție
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
funcțiune un nou obiectiv energetic, în cotidianul Flacăra Iașului, nr. 11628/9 dec. 1983. 18.Cantemir, D. (1973)Descrierea Moldovei, Ed. Minerva, București. 19.Caraman, P. (1988)Studii de folclor, vol.II, Ed. Minerva, București. 20.Cardaș , M. (1983)Mic lexicon ilustrat al noțiunilor de sistematizare, Ed. Tehnică, București. 21.Călinescu, R., Bunescu, A., Pătroescu, M.N. (1972)Biogeografie, E.D.P.. București. 22. Cămărășescu, I. (1928)Ghidul drumurilor din România, A.C.R.R., București. 23.Chirica, V., Tanasache, M. (1984, 1985) Repertoriul arheologic al
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
și a altor popoare europene, Ed. Moldova, Iași. 75.Merișca, C. (1983) Premisă pentru reconstituirea drumurilor medievale din Moldova, extr. din "Almanahul filatelic", București. 76.Miclea, I. (1971)Iașii marilor iubiri, Ed. Meridiane, București. 77.Mihăilescu, N., Ioachim, Gr. (1975) Lexicon de geologie, geografie, mine și petrol, Ed. Tehnică, București. 78.Milcu, Șt., Maximilian, C. (1967) Introducere în antropologie, Ed. Ș tiințică și Enciclopedică, București. 79.Mititelu, D. (1975)Flora și vegetația județului Vaslui, Stud. Com. Muz. Ș t. Nat. Bacău. 80
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
2. Verbele de percepție evidențială............................... 41 4. Concluzii................................................................................................................ 44 CAPITOLUL 3 POLISEMIA - TRĂSĂTURĂ SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE................................................................................................................... 45 1. Introducere.......................................................................................................... 45 2. Modele de abordare a polisemiei. Interpretări și limite.................................. 2.1. Teoria prototipului. Modelul cognitiv................................................... 46 2.2. Lexiconul generativ................................................................................. 48 2.3. Relevanța celor două modele teoretice pentru analiza verbelor de percepție.................................................................................................... 51 3. Polisemia verbelor............................................................................................... 51 3.1. Sensurile verbelor de percepție. Definiția lexicografică....................... 53 3.1.1. Flexibilitatea sensurilor............................................................ 53 3.1.2. Polisemia verbului a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
capitol, Polisemia - trăsătură semantică a verbelor de percepție, discutăm, în contextul mai larg al polisemiei, trăsăturile polisemiei verbale și pe cele ale polisemiei verbelor de percepție. Pentru explicarea mecanismelor polisemiei, ne oprim la două modele teoretice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ - pe care le considerăm utile în justificarea transferurilor semantice la care sunt supuse verbele de percepție. Semnalăm, prin referirea la mai multe analize asupra acestei clase de verbe din alte limbi, inconsecvențele și problemele care apar în abordarea sensurilor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
hear hear listen sound see see watch look taste taste taste taste smell smell smell smell feel feel feel feel Criteriul care stă la baza distincției dintre primele două clase este de natură aspectual-dinamică. Rogers (1974: 11) menționează că în lexicon există două intrări see din punctul de vedere al trăsăturilor temporal-aspectuale: într-o accepție, see desemnează o stare (engl. state), în cealaltă accepție, see desemnează un eveniment instantaneu (engl. achievement), parafrazabil, în sens larg, prin spot 'a observa; a zări
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
conceptuale (vezi infra, 3.2). Deși oferă explicații viabile cu privire la legăturile dintre sensuri, modul de abordare al lui Sweetser (1990) prezintă un dezavantaj prin faptul că analizează independent semantica unităților lexicale, ignorând structurile sintactice la care participă acestea. 2.2. Lexiconul generativ Cea de-a doua teorie la care ne vom raporta, implicit sau explicit, în anumite puncte ale lucrării de față a fost propusă de Pustejovsky (1995) - Lexiconul Generativ (engl. The Generative Lexicon). În analiza sa, autorul abordează contextele de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]