775 matches
-
lat. uva „strugure“ există numai în cele mai vechi texte românești și s-a păstrat în dialectele sud-dunărene; în Noul Testament de la Bălgrad (1648), cuvântul nu a mai fost înțeles și, de aceea, este explicat într-o notă marginală, iar în Lexiconul lui Mardarie (1649) apare textul, scris greșit, au a tămădui oase, în loc de auă tămâioasă, ceea ce dovedește că, în dacoromână, cuvântul auă a fost părăsit, în secolul 17. În locul său, a intrat în limba română termenul strugure, cuvânt pentru care s-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
substratului aglutinant este artificial luat de deteriorarea prin substrat și adstraturi a modelului, căruia i se atribuie capacitate de regenerare prin transformarea carențelor în virtuți. Petru Maior Petru Maior (1761-1821) este teoreticianul preocupărilor lingvistice ale Școlii ardelene, preocupări materializate în „Lexiconul de la Buda” (1825), „care de mai mulți autori în cursul a treizeci și mai multor ani s-au lucrat”. Conjunctura istorică a impus cărturarilor ardeleni o nouă viziune asupra istoriei limbii române, împreună cu motivarea permanenței poporului român din antichitate până în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
acești cărturari din mărginirea feudală a descălecatelor cronicărești și ridicată la dimensiunile teritoriale și etnice ale întregului neam românesc. În efortul lor colectiv cărturarii ardeleni foloseau ca argument continuitatea, dusă până la identitate absolută, a latinei în limba română. Evoluția elaborării Lexiconului reflectă menirea acestuia. Început de Samuel Micu ca dicționar român latin, în ideea amintitei continuități de neam și de limbă, el a fost preluat de Vasile Kolosy, „care lexiconul lui Klein foarte mult l-au avuțit și cu limbile ungurească
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
dusă până la identitate absolută, a latinei în limba română. Evoluția elaborării Lexiconului reflectă menirea acestuia. Început de Samuel Micu ca dicționar român latin, în ideea amintitei continuități de neam și de limbă, el a fost preluat de Vasile Kolosy, „care lexiconul lui Klein foarte mult l-au avuțit și cu limbile ungurească și nemțească l-au adaus”, punând astfel etnia românilor alături de celelalte limbi și popoare ale imperiului austro-ungar. A urmat Ioan Coneli care, din porunca și cu spezele lui Samuil
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și cu limbile ungurească și nemțească l-au adaus”, punând astfel etnia românilor alături de celelalte limbi și popoare ale imperiului austro-ungar. A urmat Ioan Coneli care, din porunca și cu spezele lui Samuil Vulcan, „de nou a înmulțit și scris” lexiconul. La acest stadiu de elaborare a urmat contribuția, asupra căreia stăruim mai jos, a lui Petru Maior, „care însă a răposat mai înainte de ar fi isprăvit cea mai de pre urmă revizie”. Ultimele contribuții au revenit învățaților Ioan Theodorovici și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a urmat contribuția, asupra căreia stăruim mai jos, a lui Petru Maior, „care însă a răposat mai înainte de ar fi isprăvit cea mai de pre urmă revizie”. Ultimele contribuții au revenit învățaților Ioan Theodorovici și Alesandru Theodori, care au isprăvit lexiconul pe care l au „adausu și îndreptatu în cele ce prin mai sus nomiții bărbați nu fură de ajuns avuțite, începând de la litera I” (p. 5-9, unde este prefața cu titlul: „Crăiasca Tipografie din Buda. Binevoitoriului Cetitoriu sănătate!”). Astfel a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
alfabetului chirilic cu „ortografia romană sau latino-românească”, înlocuire motivată prin aceea că astfel intrăm în posesia „cheii cu care cele ascunse ale rădăcinii cuvintelor se deschid”, în sensul că putem percepe direct originea latină a cuvintelor românești. Cu această motivație lexiconul este structurat pe două coloane: în stânga articolele sunt scrise cu litere latine, în dreapta aceleași articole sunt scrise cu alfabet slav. Cel de al doilea aspect privește istoria limbii române și este prezentat de Maior sub formă de „Dialog pentru începutul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în dreapta aceleași articole sunt scrise cu alfabet slav. Cel de al doilea aspect privește istoria limbii române și este prezentat de Maior sub formă de „Dialog pentru începutul limbei română între Nepotu și Unchiu”, redactat de autor în 1819 (în Lexicon: p. 54 102). În sfârșit, nu puțină trudă l-a costat pe Maior „cercarea rădăcinii cuvintelor ca să se vadă a fire asemenea altor cuvinte în limba italienească, spaniolească și frâncească, sau din aceste (limbi) luate”. Pentru a descoperi latinitatea limbii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
nu este cunoscută suficient. Se consideră îndeobște că reprezentanții ei sunt aceia care au introdus purismul latinizant în perceperea teoretică a istoriei limbii române, pe când adevărul, după cum am arătat mai sus, este cu totul altul. Prezentăm, simplificat, câteva articole din Lexicon: Abore, m. pl. -rĭ. Aбope: vapor, caligō: gőz, pára: Der Dampf, Dunst. Cósă, f. pl. - se. Koacъ: sp. hoz: falx foenaria: kasza: die Sense; lat. seco, per metathesim, unde in Campania falces dicuntur seculae. Érbă, f. pl. érburi. Ярбъ: sp
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pl. șetri. Шя́тръ: tentorium, tabernaculum: sátor: das Zelt. Laurian și Massim A. T. Laurian și J. C. Massim au elaborat din însărcinarea Societății Academice, ca proiect, Dicționariulu limbei romane, în două volume, publicat în 1871 la București. Spre deosebire de Lexiconul de la Buda, în care toate cuvintele limbii române, inclusiv cele cu aspect nelatin, sunt considerate a proveni din latina populară italică și aduse în spațiul romanității orientale de colonizatorii romani, de la care multe ar fi fost ulterior preluate de slavi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
batrân, complet ras și având tatuate pe piept și Crucea "Sfântul Gheorghe" și a Semilunei Stea. Ce e asta? bâigui Metodiu arătând spre mașinărie. O tiparniță, monșer! lămuri hanul cel tânăr. Și ce tipăriți? făcu Metodiu plăcut surprins. Psaltiri, Cazanii, Lexicoane, "Istoria Imperiului otoman", partea cu creșterea. Bine, bine, da'fetele? Sunt de la corectură. Și...el? șopti Metodiu, trăgând cu coada ochiului spre tătarul cel tatuat. El? El a câștigat concursul "Dintre sute de tătari". Să ți-l prezint. Îl cheamă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Lévi-Strauss, Claude, Antropologia structurală, trad. I. Pecher, Editura Politică, București, 1978. Lévi-Strauss, Claude, Myth and Meaning, Routledge, London, 2001. Lévi-Strauss, Claude, Gândirea sălbatică, trad. I. Pecher, Editura Științifică, București, 1970. Lovinescu, Vasile, Mitul sfâșiat, Institutul European, Iași, 1993. Lurker, Manfred, Lexicon de zei și demoni, trad. Adela Motoc, Editura Enciclopedică, București, 1999. Mahé, Nathalie, Mitul lui Bachus, trad. Mihai-Gruia Novac, Artemis, București, 2006. Maxwell, J., Magia, trad. Maria Ivănescu, Univers Enciclopedic, București, 1995. Morretta, Angelo, Daimon și supraom, trad. Bogdan Zotta
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
avut norocul să fie la timpul potrivit în locul potrivit. Adolescența în anii ’70.... Locul: Progresul, Cotroceni, Academia Militară, parcul. Aici se întâlnea cu Ciocu Vintilă, Silviu Olaru, Peșelu, Pațurcă, Ionel Ghircoiașu - de la Meteor. Are cronologii, fișe separate, este dicționar sau lexicon ? Nu. Atunci ce este ? Am putea spune că este de fapt un roman - oarecum memorialistic, mai precis autobiografic. Ce conține? Scrie chiar el in prefață - amintiri de familie, note publicate, articole despre cultura vremii. Se simte imediat că este un
Recenzii Nicu Alifantis by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83803_a_85128]
-
se impune în primul rând, la fel și sensul vechi cultural al literaturii. În acest cadru se precizează însă și dimensiunea etnică a literaturii ce va sta la baza conceptului de literatură națională. Pătrunderea, explicarea și fixarea sensului în marile lexicoane și dicționare umaniste ale epocii dau în sfârșit literaturii primul său statut lexicografic. Literatura primește o definiție „oficială”, curentă, care va dobândi autoritate. Un eveniment capital ce are loc în această perioadă și care va influența considerabil istoria ideii de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
trecutul său istoric. Consolidarea unei relații cu trecutul a fost procesul decisiv în cristalizarea progresivă a conștiinței etnice românești, transfigurată ulterior într-o conștiință națională la baza căreia a fost așezat un program de unificare politică a națiunii române. Antirevelaționism. Lexiconul primordialist conține termenul de "redeșteptare" ca descriptor pentru emergența conștiinței naționale. Termenul este neinspirat sub două aspecte. În primul rând, prefixul "re-" implică mitul pe care A.D. Smith (1986, p. 191) îl numește "povestea frumoasei adormite". Povestea decurge după cum urmează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1946, p. 635, subl. n.), la Bălcescu istoria acaparează supremație și întâietate, devenind "cea dintâi carte a unei nații" (în Prospect pentru Magazinul istoric pentru Dacia, cf. Teodor, 1970, p. 152). Vocabularul religios însă, departe de a fi înlăturat din lexiconul istoriografic, este contopit în același creuzet alături de aspirații politice și sociale radicale, al cărui rezultat va fi un mesianism național îmbibat cu revoluționarism romantic. În special magnum opus-ul nefinalizat al lui Bălcescu, Istoria Românilor sub Mihaiu Vodă Voievod, poate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
s-a făcut de la sine", fiind o "necesitate istorică" (p. 295), credem că mai decisiv în facerea României Mari (pe care nu o vedem deloc ca fiind "firească", în fapt, considerăm că acest cuvânt nici nu are ce căuta în lexiconul științelor sociale și istorice) s-a dovedit a fi concursul de împrejurări, fereastra de oportunitate, factorul contingent. Recunoașterea internațională a noilor granițe ale României s-a făcut, din nou, ca în 1878, prin condiționarea statului român de a acorda drepturi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ce te privește pe tine că m-am rugat într-adevăr pentru odihna sufletului contesei Du Barry, că am bătut odată mătănii pentru ea? Prințe, acum patru zile, pentru prima oară în viața mea, am citit biografia ei într-un lexicon. Știi tu ce a fost ea, contesa Du Barry? Spune, știi sau nu? — Las-o baltă, crezi că numai tu știi? bâigui ironic tânărul, dar în silă. — A fost o contesă care, din dezonoare ridicându-se, a ținut frâul în locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a brânzei, sunt în adevăr nu din post, ci din dulcele Crăciunului. Plini de gratitudine oricând ni se relevează o adevărată greșală, mulțumim confraților de la "Presa" pentru binevoitoarea rectificare și-i asigurăm că, daca am avea cândva a scrie un lexicon de locuțiuni române, vom ține seamă de prețioasele ei indicațiuni. Dar, daca pe de-o parte mărturisim franc eroarea noastră lexicală, nu putem pe de alta să admitem rectificările materiale pe cari ni le face "Presa". {EminescuOpXII 39} Mai alaltăieri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
baionetă a lui Serurie, el suportă numai plebea aceasta, fără a pricepe. Încurcat în paragrafi și articoli traduși din franțuzește, nemaiștiind a destinge alb de negru și adevăr de minciună, cu mintea uimită de fraze fără coprins, de un întreg lexicon de termeni cari n-au nici o realitate îndărătul lor, el e în punctul de a-și pierde până și limba și bunul simț, vestit odinioară. Acestea toate sunt știute, sunt secrete publice. Care-i dar țara care e cu roșii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vedem nulitatea și ignoranța servind ca titlu de recomandație pentru înaintare pe scara socială nu ne convingem că suntem arhibarbari? Când am întreba ce și cât se citește în România am rămânea încremeniți de mizeria intelectuală. Există bunăoară un singur lexicon aproape complet al limbei române, operă de fond de mare valoare, cu toate mancurile ei de amănunte, lexiconul d-lui Cihac. Meritul acestei opere e cu atât mai mare cu cât volumul I e cea dendîi încercare reușită a unui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
suntem arhibarbari? Când am întreba ce și cât se citește în România am rămânea încremeniți de mizeria intelectuală. Există bunăoară un singur lexicon aproape complet al limbei române, operă de fond de mare valoare, cu toate mancurile ei de amănunte, lexiconul d-lui Cihac. Meritul acestei opere e cu atât mai mare cu cât volumul I e cea dendîi încercare reușită a unui dicționar comparativ al limbilor romanice luând de temei limba română. Îndoit merit. Câte exemplare au vândut autorul român
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
culeg]tori, de rolurile interconectate, de schimburile și interdependețele dezvoltate și menținute cândva. Pierderea v]îi lor rodnice a lipsit hoarda Ik nu numai de vânat și plante de cules, ci i-a înstr]inat în același timp de propriul lexicon de semnificații sociale. Relațiile nu mai erau caracterizate de siguranță c] alții vor avea comportamentul și reacțiile așteptate. Dislocarea a fost cu atat mai devastatoare cu cat a afectat întreaga societate în același timp, privând-o de orice mijloc de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
specialitate. Un scurt fragment, referitor la momentul 1784, a fost editat și tradus În limba română, În corpusul de izvoare narative despre răscoala lui Horea XE "Horea" , Însoțit de o notiță biografică despre autor (aceasta din urmă preluată integral din lexiconul Szinnyei). De asemenea, istoricul clujean Egyed Ákos XE "Egyed Ákos" , În lucrările sale privitoare la revoluția de la 1848, utilizează o serie de informații furnizate de această sursă narativă, În special datele cu privire la numărul victimelor căzute În războiul civil. Cu excepția unor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
éjszaka 1855. jún. 20 [O noapte tristă. 20 iunie 1855], Maros-Vásárhely, 1855. Pentru Ürmösy vezi: Szinnyei József XE "József" , Magyar írók élete és munkái [Viețile și operele scriitorilor maghiari], vol. XIV, Hornyánszky Viktor, Budapesta, 1910, pp. 699-700; Magyar irodalmi lexikon [Lexiconul literaturii maghiare], vol. III, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1965, p. 452. Ürmösy Sándor XE "Sándor" , Az elbujdosott magyarok..., p. 5. Bölöni Farkas Sándor XE "Sándor" , Utazás Észak-Amerikában [Călătorie În America de Nord], Tipografia Tilsch János, Kolozsvár, 1834. Ürmösy Sándor XE "Sándor" , op. cit., pp.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]