1,356 matches
-
degajarea trunchiului și pelvisului se face repede, fără nici o dificultate. Se secționează cordonul ombilical între două pense, după ce pulsațiile acesteia au încetat. Se completează apoi eliminarea prin aspirație a mucozităților. Toate manevrele de dirijare a expulziei au drept scop evitarea lezării părților moi materne; sunt însă cazuri când apărarea perineului prin metodele de degajare descrise mai sus nu e posibilă. De aceea, pentru evitarea rupturilor de perineu, ce au margini anfractuoase, greu de suturat și sunt însoțite întotdeauna de rupturi vulvo-vaginale
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
planșeului perineal și dă un procent mai mare de vindecări per primam. Deoarece această incizie prin prelungirea ei poate leza sfincterul anal și rectul, alți obstetricieni preferă incizia laterală, ce oferă o deschidere largă a orificiului vulvar și evită întotdeauna lezarea sfincterului anal și a rectului. Tehnica perineotomiei. În timp ce două degete ale mâinii stângi sunt introduse între perineu și craniul fetal, cu foarfeca ținută în cealaltă mână se taie perineul, printr-o singură secționare de foarfece bont. în incizia mediană, lungimea
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
care degajarea bruscă a craniului nu a fost împiedicată, atrage după sine ruptura perineală. O naștere corect asistată, la o parturientă cu o suplețe normală a țesuturilor și un făt de volum normal (3200 - 3400g), trebuie să se soldeze fără lezarea perineului. Ruptura de perineu poate fi prevenită printr-o corectă asistență a degajării craniului fetal, iar în caz de nevoie prin efectuarea la timp a unei perineotomii profilactice. Dacă ruptura de perineu s-a produs, îndată după expulzia placentei se
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
familiei Cdk, ceea ce denotă că p21 este un reglator negativ al Cdk. Se admite că inhibitorii progresiei ciclului celular ar putea funcționa și ca supresori tumorali. Proteina P53 joacă rol central în blocarea ciclului celular și în inducerea apoptozei, consecutivă lezării ADN. Toate celulele posedă o varietate de mecanisme pentru repararea leziunilor din ADN, induse de mutageni chimici sau iradiere. În majoritatea celulelor, o parte din răspunsul la iradiere este întârzierea progresiei celulelor iradiate în stadiile G1 și G2 ale ciclului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
prin activarea mecanismelor de moarte celulară programată genetic, proces în care P53 joacă un rol crucial. Apoptoza apare ca un proces activ de moarte celulară caracterizat prin contracția celulei, condensarea (picnoza) cromatinei și degradarea ADN. Apoptoza poate fi declanșată de lezarea ADN și se presupune că ea este avantajoasă pentru organismul pluricelular, deoarece elimină celulele purtătoare de mutații potențial dăunătoare. Celulele deficiente în P53 eșuează în activarea apoptozei, ca răspuns la iradiere sau la tratamentul cu agenți lezionali ai ADN, incluzând
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
oncogene celulare active, de unde rezultă riscul utilizării unor asemenea substanțe medicamentoase în terapia canceroasă, necesitatea prudenței în utilizare și a instituirii unui monitoring atent al efectelor lor. Datele științifice atestă că P53 joacă un rol dual în răspunsul celulelor la lezarea ADN, această proteină fiind necesară atât pentru apoptoză, cât și pentru blocarea celulelor în G1. Eșuând în activarea apoptozei, celulele deficiente în sinteza P53 prezintă rezistență notabilă la iradiere și la alți agenți care lezează ADN, cu efecte malignizante. Blocarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulare prin a căror activitate celula este direcționată pe calea transformării maligne. Structurile multicelulare simetrice și asimetrice se dezvoltă din ovulul fecundat printr-un proces complex de citodiferențiere din cadrul ontogenezei. În organismul pe deplin format sunt prevalente condițiile de echilibru. Lezarea oricărui organ declanșează intrarea în acțiune a unor procese de reparare care asigură refacerea acestuia la parametri inițiali. Dacă însă, o singură celulă scapă de sub rețeaua de control a creșterii și diviziunii, ea poate sta la originea unei proliferări locale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
proteina RB, inhibând-o) sau proteina E6 a virusului papilloma. Proteina P53 este un element cheie al căii de semnalizare care asigură păstrarea integrității structural-funcționale a genomului celular. De aceea, i se mai spune „gardianul” genomului eucariot. Când are loc lezarea ADN sub acțiunea radiațiilor ionizante, agenților chimioterapeutici, razelor UV etc. ciclul celular este oprit până ce ADN este reparat. Același efect îl are și expresia dereglată a unor protooncogene precum ras și myc. Acesta reprezintă un mecanism de siguranță pentru viața
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pierzând capacitatea de a mai fi o genă supresoare a creșterii maligne și dobândind în schimb o funcție nouă, aceea de oncogenă celulară. Se vorbește în acest caz de un veritabil comportament „eretic” al genei p53 (Cooper, 1995). În condițiile lezării genomului celular, este stimulată intervenția unor proteinkinaze care acționează asupra proteinei P53, stabilizând-o prin fosforilare, ceea ce determină acumularea sa la nivele cantitative ce depășesc cu mult nivelul său normal. Alternativ, poate avea loc inducția directă a genei p53, ceea ce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
asemenea, sînt utilizate destul de des, dar rezultatele sînt îndoielnice, pentru că: - segmentul de organ sau de tumoră este prea mic și nu poate fi utilizat, sau dacă este întrebuințat, rezultatele nu sînt satisfăcătoare; - fiind un gest chirurgical orb, poate duce la lezarea, fie a unui vas mai important, care să ducă la formarea unui hematom intraparenchimatos, fie la lezarea canalului excretor principal, care poate genera complicații grave, cum ar fi fistula pancreatică sau chiar pancreatita acută. Descriem, rezumativ, un caz elocvent, din
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
prea mic și nu poate fi utilizat, sau dacă este întrebuințat, rezultatele nu sînt satisfăcătoare; - fiind un gest chirurgical orb, poate duce la lezarea, fie a unui vas mai important, care să ducă la formarea unui hematom intraparenchimatos, fie la lezarea canalului excretor principal, care poate genera complicații grave, cum ar fi fistula pancreatică sau chiar pancreatita acută. Descriem, rezumativ, un caz elocvent, din statistica noastră. Obs.: Bolnava D. F., de 49 de ani, s-a internat pentru icter mecanic. Se
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
fost determinat de pancreatita cronică cefalică, care, probabil, a evoluat mai mult pericoledocian, retroduodeno-pancreatic. Mecanismul generării pancreatitei acute este acela care a mai fost descris și pe care ni-l însușim întrutotul și anume: practicarea biopsiei pancreatice a dus la lezarea canalului excretor principal pancreatic (?) care, secundar, prin scurgerea de lichid de secreție pancreatică, a dus la infiltrarea sa în țesutul glandular, apoi la autodigestie pancreatică, exact ca și în mecanismul de producere a pancreatitei, așa cum o știm cu toții. Autodigestia a
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
a decis și s-a practicat biopsia de la nivelul feței anterioare a pancreasului, chiar de pe linia mediană. După aprecierile intraoperatorii, dimensiunile biopsiei erau de circa 15 mm longitudinal și 10 mm în diametrul transversal; profunzimea, cam adîncă, a dus la lezarea canalului excretor principal Wirsung, care nu a putut fi confirmat la examenul „de visu”. Plaga pancreatică rezultată a fost suturată, după cum suna protocolul, cu surget de catgut normal; peste sutură - epiplonoplastie cu meșă epiploică pediculată și fixată de o parte
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
același scop: oprirea hemoragiei, prin procedeele cele mai sigure - prin ligatura vasului vinovat, ligatură realizată cu trecerea firului de mătase cu acul. Terminarea operației de hemostază va fi realizată cu montarea drenajului zonal. Peritonitele enzimatice Rar întîlnite. Au drept cauză lezarea acinilor glandulari sau a canaliculilor pancreatici, în timpul pancreatectomiilor de recoltare de țesut pancreas. Scurgerea de lichid de secreție pancreatică nu este prea mare pentru a genera fistulă pancratică sau poate și pentru că bolnavul a fost drenat, sau s-a suprimat
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
la distanță de proiecția pancreasului pe abdomen. Greutatea deosebit de mare la aceste fistule este faptul că lungimea lor constituie o dificultate mare la disecții, pentru a fi rezecate și apoi a fi anastomozate. Greutatea disecției acestor fistule poate duce la lezarea viscerelor vecine fistulei, complicînd deosebit de mult cura chirurgicală a fistulei. Fig. 97’ - Diagnostic (fistulografie): Fistulă pancreatică comunicantă cu canalul Wirsung (F.P.Co. cu C.W.), după pancreatectomie dreaptă - procedeu Brehant (bont pancreatic stîng exclus) Fig. 98 - Operația (reintervenția): Pancreato- Fistulo-Wirsungo-gastroanastomoză termino-laterală
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
care bolnavul se recuperează din punct de vedere funcțional. Acestei intervenții chirurgicale i se poate asocia o rezecție pulmonară realizând și rezolvarea leziunilor din parenchim [77-79]. Tactica și tehnica operatorie se bazează pe existența planului de clivaj. Pentru a evita lezarea plămânului subiacent este permisă lăsarea pe loc a unei „pastile” de pleură îngroșată la nivelul leziunilor, unde planul de clivaj este dispărut [228]. Calea de abord recomandată este toracotomia postero-laterală prin spațiul intercostal 6 sau 7, deoarece la nivelul diafragmului
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
facilitat de reexpansiunea blândă a plămânului de către anestezist. Decorticarea viscerală trebuie să fie completă și cuprinde întreaga suprafață a plămânului, inclusiv scizurile. Dacă există aderențe dure la nivelul unor suprafețe, este recomandat să fie lăsate pe loc pentru a evita lezarea plămânului sau deschiderea unor focare tuberculoase [70,73,76,81]. În timpul oricărei decorticări pot să apară leziuni ale parenchimului pulmonar, cele mai mari necesită sutură, însă de cele mai multe ori se vindecă singure prin însăși reexpansiunea completă a plămânului. În unele
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
apexului pulmonar, putem avea aderențe dense între lobul superior și primele două coaste, ceea ce face eliberarea apexului extrem de dificilă. Uneori, cavitățile pulmonare pot penetra dincolo de pleură, astfel încât este necesară excizia lor cu o mică rezecție de perete toracic. Trebuie evitată lezarea trunchiului inferior al plexului brahial, a nervului vag, a vaselor subclavii și a lanțului simpatico-paravertebral. La nivelul mediastinului, disecția este mai ușoară, dar trebuie să evităm lezarea esofagului, a ductului toracic, a nervului frenic și a nervului recurent, a vaselor
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
este necesară excizia lor cu o mică rezecție de perete toracic. Trebuie evitată lezarea trunchiului inferior al plexului brahial, a nervului vag, a vaselor subclavii și a lanțului simpatico-paravertebral. La nivelul mediastinului, disecția este mai ușoară, dar trebuie să evităm lezarea esofagului, a ductului toracic, a nervului frenic și a nervului recurent, a vaselor mari și ale celor din hilul pulmonar. Operația se termină cu plasarea a două drenuri toracice conectate la o baterie de aspirație, urmată de refacerea peretelui toracic
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
bronșică. Necesită aproape întotdeauna o nouă intervenție chirurgicală, de obicei o toracopleuroplastie topografică. Principalele cauze de eșec ale decorticării pleuro-pulmonare sunt: leziunile pulmonare subiacente, durata prelungită a colapsului, probleme tehnice intraoperatorii, reexpansiunea incompletă a plămânului, drenajul inadecvat, rezecția pulmonară asociată, lezarea nervului frenic, pleurectomia parietală incompletă cu imobilitatea diafragmului și a peretelui toracic, complicațiile postoperatorii. Majoritatea complicațiilor pot fi evitate printr-o tehnică operatorie îngrijită și prin selectarea corectă a pacienților pentru decorticare pulmonară [70,84,92-94]. 54 4.2. TORACOPLASTIA
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
stenoze pe bronșiile de drenaj. Crearea unei comunicări între cavitatea pleurală supurată și spațiul retro-scapular constituie un accident clasic ce infectează spațiul subscapular, care trebuie chiuretat, drenat și desființat printr-o nouă reintervenție. De asemenea, este cunoscut riscul vascular de lezare a vaselor subclaviculare în timpul deperiostării coastei întâi, datorită retracției și modificării poziției coloanei vertebrale, care verticalizează coasta. Tot datorită pahipleuritei ce înglobează nervii intercostali, rezecarea acestora este de multe ori imposibilă. Și această operație este foarte hemoragică și șocantă, fiind
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Andrews recomandă prinderea cu aceleași fire și a planului muscular, pentru a evita supurația spațiului subscapular. Înnodarea firelor în „U” se face de la periferie spre centru. Acești timpi operatori au dezavantajul că trecerea firului nerezorbabil prin pahipleura viscerală expune la lezarea unor vase intrapulmonare sau a unor elemente anatomice mediastinale importante, vase mari, esofag, cord, aflate sub pahipleura mediastinală, a cărei grosime nu o putem aprecia exact. Solidarizarea celor două masive de pleură viscerală și parietală prin sutura cu fire neresorbabile
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
bronhopneumoniei postoperatorii și crește securitatea actului anestezico-chirurgical. Utilizarea firelor tardiv resorbabile pentru fistulorafie evită „efectul de fitil” și „granulomul de fir” generate de firele neresorbabile pe un teren infectat. Renunțarea completă la „matlasarea” celor două pahipleure, scurtează durata intervenției, evită lezarea eventuală a unor elemente anatomice subiacente aderente la pleura viscerală, evită întreținerea supurației parietale și permite simfizarea într-o poziție fiziologică după ce bolnavul și-a reluat statica și respirația normală. În faza postoperatorie utilizarea contenției externe cu pansament compresiv permite
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
rezultatul difuziunii excitației de la focar. Harta excitațiilor produse de Ferrier la câine (și reacțiile descrise) Elaborează metoda functional neurological mapping ("cartografie neurologică funcțională"), metodă utilizată până azi prin care, înainte de inciziile neurochirurgicale, se determină zonele cortexului motor pentru a evita lezarea lor. Aceste cercetări au ca rezultat publicarea cărților Functions of the Brain ("Funcțiile creierului") și Localization of Brain Disease ("Localizarea bolilor creierului"). El își exprimă convingerea că, în cazul Phineas Gage, centrul cerebral implicat în luarea de decizii a fost
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
primelor leziuni și rupturi ale canaliculelor intralobare, permițând ca o parte din bilirubină să treacă din capilarele hepatobiliare direct În sânge. În funcție de natura evoluției bolii, hepatita poate fi acută sau cronică. a. Hepatita acută Este caracterizată prin necrozarea celulelor hepatice, lezarea inflamatorie a parechimului hepatic și a altor țesuturi și organe. Boala este de natură bacteriană, virotică sau toxică. Într-o proporție redusă, boala este de natură bacteriană, fiind produsă de salmonele, pneumococi, spirochete. În majoritatea cazurilor, inflamațiile ficatului sunt de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]