440 matches
-
10.45.57 Fire din bumbac, d.v.a. (excl. ața de cusut) 5207 kg T 17.10.45.70 Fire de in, d.v.a. 5306 [.10.90 + .20.90] kg T 17.10.46.00 Fire din fibre vegetale sau liberiene (excl. cele de in); fire din hârtie 5307 + 5308 kg T 17.10.51.30 Fire din filamente sintetice, răsucite sau cablate (excl. ața de cusut) n.p.v.a. 5402.6 kg T 17.10.51.50 Fire din filamente artificiale
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
din păr grosier de animale 5112 + 5113 m2 T 17.20.10.40 Țesături din in cu un conținut de in ≥ 85 % din greutate 5309.1 m2 T 17.20.10.70 Țesături din iută sau din alte fibre textile liberiene (cu excepția celor de in, cânepă, ramie) 5310 m2 T 17.20.10.80 Țesături din in cu un conținut de in < 85 % din greutate 5309.2 m2 T 17.20.10.90 Țesături din cânepă, ramie sau alte fibre
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
T 17.20.10.80 Țesături din in cu un conținut de in < 85 % din greutate 5309.2 m2 T 17.20.10.90 Țesături din cânepă, ramie sau alte fibre textile vegetale (excl. inul, iuta, alte fibre textile liberiene); fire de hârtie 5311 m2 T 17.20.20.14. z Țesături din bumbac, altele decât firele de diverse culori, cu o greutate ≤ 200 g/m2 pentru îmbrăcăminte 5208 [.1 +.2 + .3 +.5]a + 5210 [.1 +.2 + .3 +.5]a
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
părului fin sau grosier de animale și a părului de cal - - S S1 17.30.10.23 Vopsirea firelor de bumbac (excl. ața de cusut) - - S S1 17.30.10.24 Vopsirea firelor de in, iută și alte fibre textile liberiene și a firelor de hârtie - - S S1 17.30.10.25 Vopsirea firelor de filamente sintetice (excl. ața de cusut) - - S S1 17.30.10.26 Vopsirea firelor de filamente artificiale (excl. ața de cusut) - - S S1 17.30.10
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
animale și a părului de cal - - S S1 17.30.21.30 Albirea țesăturilor din bumbac care conțin bumbac 85% din greutate sau mai mult - - S S1 17.30.21.40 Albirea firelor de in, iută și alte fibre textile liberiene a fibrelor textile vegetale și a firelor de hârtie - - S S1 17.30.21.50 Albirea țesăturilor din fire de filamente sintetice sau din fibre sintetice - - S S1 17.30.21.60 Albirea țesăturilor din fire de filamente artificiale sau
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
păr fin sau grosier de animale sau din păr de cal - - S S1 17.30.22.30 Vopsirea țesăturilor de bumbac conținând bumbac ≥ 85% din greutate - - S S1 17.30.22.40 Vopsirea țesăturilor de in, iută, alte fibre textile liberiene sau vegetale și din fire de hârtie - - S S1 17.30.22.50 Vopsirea țesăturilor din fire de filamente sintetice sau din fibre sintetice - - S S1 17.30.22.60 Vopsirea țesăturilor din fire de filamente artificiale sau din fibre
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
fin sau grosier de animale sau din păr de cal - - S S1 17.30.30.30 Imprimarea țesăturilor de bumbac conținând bumbac ≥ 85% din greutate - - S S1 17.30.30.40 Imprimarea țesăturilor din in, iută, din alte fibre textile liberiene sau vegetale și a firelor de hârtie - - S S1 17.30.30.50 Imprimarea țesăturilor din fire de filamente sintetice sau de fibre sintetice - - S S1 17.30.30.60 Imprimarea țesăturilor din fire de filamente artificiale sau de fibre
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
vopsirea, imprimarea) - - S S1 17.30.40.30 Alte finisări ale țesăturilor de bumbac conținând bumbac ≥ 85% din greutate (excl. albirea, vopsirea, imprimarea) - - S S1 17.30.40.40 Alte finisări ale țesăturilor de in, iută, din alte fibre textile liberiene, fibre textile vegetale și fire de hârtie (excl. albirea, vopsirea, imprimarea) - - S S1 17.30.40.50 Alte finisări ale țesăturilor din fire de filamente sintetice sau de fibre sintetice (excl. albirea, vopsirea, imprimarea) - - S S1 17.30.40.60
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
m2 S NACE 17.52: Fabricarea de frânghii, sfori și plase 17.52.11.33 Sfori, corzi, frânghii și cabluri, din sisal sau alte fibre textile din genul "Agave" măsurând >100 000 decitex, din iută sau alte fibre textile liberiene și fibre (din frunze) dure (excl. sforile pentru legat) 5607 [.10 + .29.10 + .90.10] kg S 17.52.11.35 Sfori din sisal măsurând ≤ 100 000 decitex (10 g/m) (excl. sfoara pentru legat) 5607.29.90 kg S
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
alte poliamide sau poliester măsurând ≤ 50 000 decitex (5 g/m) (excl. sfoara pentru legat) 5607 [.49.90 + .50.30] kg S 17.52.11.90 Sfori, corzi, frânghii și cabluri, din fibre textile (excl. iuta și alte fibre textile liberiene, sisal, abaca sau alte fibre dure din frunze, fibre sintetice) 5607.90.90 kg S 17.52.12.33 Plase pentru pescuit, confecționate din sfori, corzi, frânghii și cabluri din fibre artificiale (excl. plasele pentru pescuit de acostare) 5608.11
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
US Navy asupra incidentului, finalizată cu un raport intitulat "Formal Investigation into the Circumstances Surrounding the Downing of Iran Air Flight 655 on 3 July 1988", declasificat doar parțial, au demonstrat că USS Vincennes folosea o navă "momeală", un vas liberian fantomă (Stoval), care transmitea mesaje false menite să atragă într-o ambuscadă navele de pază de coastă iraniene. Iranienii au intuit intențiile americanilor, și au adus toate cele trei cazuri de agresiune în fața Curții Internaționale de Justiție, acuzând SUA de
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
în rezolvarea disputei de către Societate. Societatea a condamnat invazia grecească și a cerut atât retragerea, cât și despăgubiri Bulgariei. În urma acuzațiilor de muncă forțată în plantațiile de cauciuc Firestone deținută de americani și acuzațiilor americane de trafic cu sclavi, guvernul liberian a cerut Societății să pornească o anchetă. Statele Unite ale Americii și Liberia au alcătuit o comisie pentru investigare, fiind aprobată de Societate. În 1930, un raport al Societății Națiunilor a confirmat prezența sclaviei și a muncii forțate. Raportul a implicat
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
1930, un raport al Societății Națiunilor a confirmat prezența sclaviei și a muncii forțate. Raportul a implicat mai mulți oficiali guvernamentali în vânzarea contractelor de muncă și s-a recomandat ca aceștia să fie înlocuiți de europeni sau americani. Guvernul liberian a scos în afara legii munca silită și sclavia și au cerut ajutor americanilor, o mișcare care a stârnit nemulțumire în Liberia și a dus la demisia președintelui Charles D. B. King și a vicepreședintelui său. Societatea a amenințat apoi că va
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
apoi, un copist a introdus cele două nume - fie din necunoaștere de cauză, fie din prea mare scrupul - în corpul listei. Așa s-a produs apariția a doi papi: Clet și Anaclet, transcriere pe care o regăsim apoi în Catalogul Liberian și în "Liber Pontificalis". Numele lui în formă latină: "Anacletus" - mai exact "Anencletus" - corespunde unui adjectiv grecesc (cum se poate vedea mai sus), care înseamnă «"ireproșabil"». Faptul că sf. Paul cere ca „"episcopul să fie ireproșabil"” (cf. Tit 1,7
Papa Anaclet () [Corola-website/Science/302647_a_303976]
-
extensie, a crengilor. Rădăcinile mici, ale plantelor ierboase, de exemplu, sunt acoperite numai de un rizoderm (numit și epidermă radiculară). Vârful rădăcinii se termină cu apexul. Interiorul rădăcinii este ocupat în majoritate de cilindrul central format din parenchim și vasele liberiene și lemnoase. La exterior se remarcă scoarța, perii absorbanți. Perii absorbanți preiau apa și sărurile minerale din sol pe care le transferă către celulele din interior. Aceste substanțe nutritive ajung în vasele lemnoase de unde sunt purtate către restul structurilor plantei
Rădăcină () [Corola-website/Science/303370_a_304699]
-
pe care le transferă către celulele din interior. Aceste substanțe nutritive ajung în vasele lemnoase de unde sunt purtate către restul structurilor plantei, până la frunze. Aici au loc procese biochimice complexe în urma cărora rezultă compuși nutritivi care sunt transportați prin vasele liberiene către celelalte structuri morfologice ale plantei, a căror creștere și dezvoltare depinde de aceștia. Toate rădăcinile au o creștere primară sau o creștere în lungime. Rădăcinile multor plante vasculare, mai ales dicotiledonate sau gimnosperme, adesea prezintă creștere secundară, care este
Rădăcină () [Corola-website/Science/303370_a_304699]
-
ruderale, bogate în humus. Sunt plante erbacee, cu frunze stipelate, simple sau compuse, alteme. Organele vegetative au glande secretoare. Florile sunt unisexuate, dispuse dioic, iar fructul este o achenă (nuculă). "Cannabis sativa" L. (cînepa) este o plantă cultivată pentru fibrele liberiene textile și pentru fructele sale oleaginoase, comestibile. "C. sativa var. indica" Lam. Conține cannabină, cu proprietăți hipnotice, sedative și excitante, din această plantă obținîndu-se hașișul, un stupefiant periculos. "Humulus lupulus" L. (hamei) este o liană cu lăstari lungi de 1-5
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
organizarea ierarhiilor bisericești, deși această informație este contestată. Ar fi fost martir, fiind sărbătorit în ziua de 11 ianuarie. Conform surselor antice, Papa Hygin a fost a al 9-lea papă. Sunt mai multe ipoteze cu privire la durata pontificatului său. Catalogul Liberian din sec. al IV-lea vorbește de 12 ani; Eusebiu din Cezareea și Liber Pontificalis menționează 4 ani iar istoricii apreciază ca această durată este mai probabilă și acceptabilă. Papa Hygin este menționat de Eusebiu, care afirmă că acesta a
Papa Hygin () [Corola-website/Science/303751_a_305080]
-
plasează pe locul al 6-lea, modificând ordinea predecesorilor săi în felul acesta: întâi Papa Clement I, apoi Papa Anaclet. În ceea ce privește durata pontificatului: după Eusebiu ar fi pontificat 8 sau 9 ani; după Liber Pontificalis aproape 10 ani; după Catalogul Liberian (sec- al IV-lea), care îl numește Aristus, ar fi pontificat 13 ani și 10 luni. Aceste cifre însă sunt numai ipotetice. Istoricii pun la îndoială și afirmația Liber Pontificalis cu privire la locul său de baștină: Betleem. Acestui papă i se
Papa Evarist () [Corola-website/Science/303749_a_305078]
-
sunt considerate de istorici ca fiind legendare și anacronice, mai cu seamă aceea conform căreia Papa Anteriu ar fi adunat actele martirilor (Acta martyrum). Este considerat ca cert faptul că a decedat natural sau „a adormit” conform formulei din Catalogul Liberian folosită pentru a denota moartea sa. Papa Anteriu I fost înmormântat în Catacombele Sf. Calixt, în noua criptă a papilor, unde mai apoi au fost așezați Ponțian și Hippolyt. Papa Anteriu este celebrat ca sfânt pe 3 ianuarie.
Papa Anteriu () [Corola-website/Science/304316_a_305645]
-
pentru a justifica pretențiile Argentinei la teritoriile din Antarctica) și doar câțiva turiști. Unii poate visau să își continue drumul peste Strâmtoarea Drake către Peninsula Antarctica, dar în acei ani doar "Lindblad Explorer" (construit în Finlanda și navigând sub pavilion liberian) făcea regulat această rută. Astăzi situația stă cu totul altfel. Argentina a fost prezentă în Antarctica încă din 1902, cănd expediția suedeză Nordenskjöld, inclusiv geologul argentinian José María Sobral, a alimentat în Ushuaia și a petrecut iarnă pe peninsula. Turismul
Ushuaia () [Corola-website/Science/311123_a_312452]
-
secetoase) sau aer-țesuturi aerifere (la plante acvatice). c)Țesuturi conducătoare - transporta seva. Vasele lemnoase ale angiospermelor se numesc trahee. Prin ele circulă seva brută. Celulele cilindrice, dispuse cap la cap, își pierd citoplasma și rămân pereții celulari formând tuburi. Vasele liberiene sunt formate din celule vii. Prin ele circulă seva elaborată. Vasele se grupează, formând fascicule, si sunt însoțite de celule cu rol de hrănire și de susținere. La plante cu creșteri anuale apare un meristem secundar numit cambiu libero-lemnos. El
Țesut vegetal () [Corola-website/Science/311296_a_312625]
-
ul reprezintă un țesut al fasciculului fibrovascular al vaselor liberiene din plante prin care se conduce hrana produsă în frunze, la tulpină, rădăcină și organele reproducătoare. Termenul provine din limba greacă φλοῦς φλό-ος phlóos care înseamnă scoarță. Principalele substanțe care sunt transportate prin acest sistem este zaharoza și aminocizii. Transportul
Floem () [Corola-website/Science/311405_a_312734]
-
cazul lui Novațian). Aceste teze continuă încă să aibă susținători, dar și opozanți destul de autoritari în domeniu. Susținătorii tezei că Marcel I a fost papă în sensul strict al cuvântului se bazează pe faptul că izvorul cel mai vechi - "Catalogul Liberian" - (compus aproximativ cu 40 de ani după pontificatul lui Marcel I) îi numește pe amândoi; Papa Damas I, apoi, îl definește pe Marcel I «rector» - termen rezervat episcopilor - în epitaful în versuri compus în onoarea lui; în sfârșit, scrierile donatiștilor
Papa Marcel I () [Corola-website/Science/305395_a_306724]
-
Marcelin a fost al 29-lea papă al Bisericii Catolice, care îl venerează printre sfinți. Conform "Catalogul Liberian|Catalogului Liberian]], Marcelin a fost ales episcop al Romei la 30 iunie 296. Predecesorul său a fost Papa Caius. Nu este menționat în "Martyrologium hieronymianum", nici în "Depositio episcoporum" ca de altfel nici în "Depositio martyrum". Pontificatul lui Marcelin a
Papa Marcelin () [Corola-website/Science/305394_a_306723]