134,783 matches
-
Manuscriptum, menită a valorifica arhiva MLR. E bine să ne reamintim din cînd în cînd de aceste lucruri. * "Libertatea a devenit aproape o povară, fiindcă ne-a luat metafora", spune Ștefan Iordache în interviul din FLACĂRA pe februarie. Are și libertatea reversul ei. Cunoscutul actor nu se înșeală. Mai ales dacă ne gîndim cam în ce a constat în primul rînd libertatea de exprimare din arta de după 1989: pornografie. Nu vrem să insinuăm nimic. Dar puține alte "cuceriri" ale libertății cuvîntului
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
aproape o povară, fiindcă ne-a luat metafora", spune Ștefan Iordache în interviul din FLACĂRA pe februarie. Are și libertatea reversul ei. Cunoscutul actor nu se înșeală. Mai ales dacă ne gîndim cam în ce a constat în primul rînd libertatea de exprimare din arta de după 1989: pornografie. Nu vrem să insinuăm nimic. Dar puține alte "cuceriri" ale libertății cuvîntului, imaginii ori a sunetului din deceniul postcomunist sînt la fel de evidente ca trivialitățile de limbaj (artistic, în general). Păcat. Spre meritul lui
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
și libertatea reversul ei. Cunoscutul actor nu se înșeală. Mai ales dacă ne gîndim cam în ce a constat în primul rînd libertatea de exprimare din arta de după 1989: pornografie. Nu vrem să insinuăm nimic. Dar puține alte "cuceriri" ale libertății cuvîntului, imaginii ori a sunetului din deceniul postcomunist sînt la fel de evidente ca trivialitățile de limbaj (artistic, în general). Păcat. Spre meritul lui Șt. Iordache el a reușit să fie un Humbert deloc trivial. Tot un interviu, și tot foarte interesant
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
așa de rupt de realitate sau dacă n-ar fi fost un mizerabil. Atunci începuseră să publice cam toți scriitorii. Repet, asta nu e o scuză. S-a mai întâmplat un lucru: noi nu credeam că vom mai trăi în libertate. - Corect. - Ne rostuiam viața în așa fel, gândindu-ne că vom trăi și vom muri în regimul comunist. - Cum v-ați apropiat de P.N.Ț.? - Am fost în T.U.N.Ț. din 1946 când eram în ultima clasă de
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
generali fură avansați mareșali că participaseră la război, iar ziarele făcură publice actele de eroism și de rezistență ale oamenilor simpli care nu se lăsaseră doborâți la băutură de cotropitori. Apărură și cântecele de vitejie care proslăveau setea noastră de libertate, independența și suveranitatea unei țări mici, dar de neînvins, așa cum era scris și În cărțile de istorie.„Evropa căta cu admirație și multă mirare la noi”, scriau unii În limba vechilor cronici. Erau triști doar cei din micul trafic de
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
rugat să n-o citez, avertizîndu-mă că dacă scriu cine e autorul amenințării mai sus pomenite nu voi putea veni cu nici o probă în favoarea mea la tribunal. Nu dau nume, dar atrag atenția asupra unei anomalii care nu că omoară libertatea presei, dar îl spînzură pe ziarist de limbă.
Spînzurarea de limbă a ziaristului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14266_a_15591]
-
să găsească normalitatea. Inevitabila Sonia îi propune vizitarea unor fabrici, brutării, muzee, cluburi muncitorești. Oaspetele nu e deloc interesat. El vrea să simtă strada. Crunt malentendu. Strada nu înseamnă același lucru în franceză și în rusă. Pentru scriitor, ea este libertatea deplasării și a privirii. Pentru aparatul de supraveghere reprezentat de Sonia, strada e un infinit pericol. Un loc în care oricând poate "scăpa" ceva. Chiar și însoțit de inevitabila interpretă, scriitorul rămîne un îndărătnic. Începe să simtă că falsul i
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
decît topica apare acum topicul, forma de substantiv neutru (cu pluralul în -uri) care reprezintă pur și simplu un împrumut din engleză: preluarea ca atare a cuvîntului topic (cu inevitabile și minime adaptări fonetice, cu perfectă încadrare morfologică și cu libertatea de plasare în diverse registre stilistice) - "Topic-uri active momentan. Click pentru a lista toate articolele din acest topic" (martini.exs.ro /portal); "deci: acesta este topicul vostru! scrieți aici cât vreți și despre ce vreți voi! îi rog aici
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
evident. - Ce ați înțeles despre existența umană din tot ce ați trăit, din tot ce ați cunoscut? - Am înțeles o lecție care, într-un fel, este elocventă: intelectualii, când luptă cu greutățile, pot da opere mai bune. Când dau de libertate, nu mai știu ce să facă. Așa suntem și noi. Au trecut mai bine de zece ani și tot așteptăm cărți foarte mari care nu vin. Sunt cărți bune, desigur, dar sunt cărți de serie, nu sunt opere care să
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
mai bine de zece ani și tot așteptăm cărți foarte mari care nu vin. Sunt cărți bune, desigur, dar sunt cărți de serie, nu sunt opere care să șocheze, care să arate că românii au ajuns într-un climat de libertate și iată ce pot face! Există o anumită banalitate și mediocritate a multora dintre cărțile noastre în care până și îndrăzneala mică pare un act eroic când, de fapt, este o biată îndrăzneală. - Cum vă descurcați cu banii? - Foarte greu
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
în apele televiziunii. Consiliul de conducere al Editurii Suhrkamp se retrage pentru a delibera cazul. Se anunță emiterea unui verdict. Sentința este amînată însă cu două zile, semn că deliberarea este dificilă. Miercuri 5 iunie, susținătorii lui Walser și ai libertății editorilor de a-și respecta fidelitatea față de vechii autori au putut răsufla ușurați. Romanul Moartea unui critic va fi publicat anticipat. Adversarii însă își manifestă în continuare nemulțumirea. Pe 26 iunie, romanul a fost lansat în librării, precedat de varianta
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
poeților Nichifor Crainic și Radu Gyr, poeți de inspirație religioasă, condamnați pentru ideile lor de dreapta și simpatiile lor legionare, dar care prin versurile lor, compuse în manieră tradițională, clasică și ușor de memorat, au întreținut încrederea și speranța în libertate, contactul simbolic cu o istorie refuzată: deschiderea spre o natură proaspătă și sărbătorească dincolo de ziduri și gratii. Nefiind lipsită de valoare estetică, această poezie a avut totuși în primul rînd o valoare așa-zicînd funcțională, de higienă a psihicului, de întreținere
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
și o latură demoniacă. Semnalele ingenuității alternează cu cele ale unui cinism ce se complace în sine, mizantropic, printr-o extensie a dezamăgirii ființei, printr-o extrapolare a subiectului asupra celorlalți. Jocul devine indolent, golit de umanitatea sensibilă, mecanizat în libertatea sa care nu consfințește decît eșecul: "ar trebui să înlocuiesc numele acestui oraș/ cu un simplu număr care înseamnă pustiu/ poate deșertăciune/ ce părere ai despre asta Janis Joplin/ o să zgîriem puțin suprafața mării/ și vom găsi acolo un blues
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
ar plăcea să spună", după caracterizarea făcută de psiholog în fișa clinică. Narcisist (deci prizonier al unor fantezii de putere și valoare) și paranoic (deci cu fixația 'rețelelor' de influență care există exact în scopul de a-i restrînge lui libertățile), Mihai Goțiu-personajul are un discurs în general convingător, construit cu mare subtilitate; episodul din spital de exemplu, unde individul are impresia că sora care îl supraveghează e nimfomana și face totul pentru a-l 'vampiriza' sexual, este fără cusur. Foarte
Literatură cu nebuni by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15065_a_16390]
-
-i vezi numai cum iau urma a ceea ce e declarat interzis! Adună cărți, recenzează, critică, denunță, pronunță, anunță, sînt mereu în război...". Există și filosofi "de expoziție", "purtați pe la televiziuni și simpozioane." De asemenea, filosofi "maidanezi", care fac paradă de libertatea lor. Andrei Cornea ne recomandă să le oferim un os. Impresionant e articolul despre America. De la istoria numelui, trecînd prin istoria lumii noi, pînă la metonimia nordului cu întreg continentul, autorul ajunge la tragedia din 11 septembrie. Nu cumva în urma
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
liric, care se răsfăța în fel de fel de ipostaze grotești, abia schițate în jocul eteroclit ce le înlocuiește îndată cu altele, fără a adînci nimic, fără a se fixă la nimic, într-o alunecare aparent veselă ce traduce simțămîntul libertății. E o libertate euforica, senzuala, care se tatonează pe șine la nivelul primar al suprafeței născătoare de fi-guri caleidoscopice (adîncimile sînt puse în paranteză, dramatismul e formal izgonit). Dublă evitare, a realului și a eului, duce la dezorganizarea structurilor conceptuale
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
răsfăța în fel de fel de ipostaze grotești, abia schițate în jocul eteroclit ce le înlocuiește îndată cu altele, fără a adînci nimic, fără a se fixă la nimic, într-o alunecare aparent veselă ce traduce simțămîntul libertății. E o libertate euforica, senzuala, care se tatonează pe șine la nivelul primar al suprafeței născătoare de fi-guri caleidoscopice (adîncimile sînt puse în paranteză, dramatismul e formal izgonit). Dublă evitare, a realului și a eului, duce la dezorganizarea structurilor conceptuale că și a
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
inițiativa șefului său. Secretarul de stat Cristian Maior a declarat, încolțit de ziariști, că Ioan Mircea Pașcu a inițiat această lege în calitate de parlamentar, nu de ministru. Altfel spus, în Ministerul Apărării pare a fi început să bată un vînt de libertate care ar trebui să-l îngrijoreze pe dl Pașcu. ADEVĂRUL titrează, exagerînd poate, dar în limitele... adevărului: "Ministerului Apărării îi e rușine de inițiativa ministrului Pașcu privind dreptul la replică". * Cum tot veni vorba despre ADEVĂRUL, să spunem că ziarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
Fără texte care nu au mai fost acceptate în edițiile de după 1947, ca Ovreii sau "sistematic omise"în edițiile apărute între 1950-1989, ca Bârzof, reeditat, ca o excepție, în Opere I, din 1962 sau "permanent eludate", ca Liberalii de altădată, Libertatea, Egalitatea. Fără obsedantele "croșete"sau de-a dreptul derutantele rânduri de puncte-puncte, cititorul fiind pus în situația să nu mai fie sigur dacă are dinainte un moment de pauză, de reverie a scriitorului, ori dacă înșiruirea de puncte nu a
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
ținta acestor sistematice deconstrucții populare, cu alte cuvinte Dan Petrescu nu e un procuror fanatizat și necreditabil așa cum sînt campionii revizuirilor la noi, ci tot sistemul de argumente și dovezi construit de el servește de fapt unui simplu exercițiu de libertate și e reflexul unei stări de exasperare. Nu vrea să demonstreze nimic acest autor atît de demonstrativ, nu vrea să facă dreptate și aici e marele său atu: impresia de gratuitate. Iar în urma acestor expuneri de argumente cititorul se simte
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
suportat. Tocmai pentru că nu ține cu nimeni, Dan Petrescu nu e o autoritate importantă așa cum l-ar îndreptăți să fie curajul și inteligența, ci rămîne un marginal temut, e drept, dar un marginal, o curiozitate, un exotic. De aici și libertatea maximă, dar și lipsa de rol principal în societatea culturală. În lista citată sînt cîteva nume condamnabile în sine, care nu mai au nevoie aproape de nici o demonstrație, ci poate ar avea nevoie de un mandat. Unul dintre ei e chiar
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
fiind după cum se vede un radical atacator al acesteia. Nu e cazul să intrăm în acestă discuție amplă, dar reacția e semnificativă pentru felul în care Dan Petrescu nu se sfiește. Această lipsă de sfială, pe lîngă semnificația bună de libertate și curaj, are și o față urîtă, o față care se vede mai ales în strategia de deconstrucție. Autorul începe prin a o numi pe Monica Lovinescu doamnă cu majusculă, vorbește despre Domnia Sa, pentru ca în finalul articolului să scrie despre
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
acolo nici pînă acolo nu se mai vede" (Hurrah New-York!). Sau: "doar gîndul nomad și cuminte stă ghemuit în orașul de acasă/ și arde suspin ca schimnicul în muntele său părăsit/ cu Dumnezeu în privirea cît cerul" (ibidem). Sau: "într-atîta libertate ți se poate întîmpla orice,/ dar mai ales fericirea care-ți deschide zilnic/ ferestrele să-ți intre cerul senin, proaspăt/ ca aerul de pe valea Buzăului" (Doina). Sau cu o doar părelnică renunțare la nostalgicul imbold: "totul este atît de posibil
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
din fața concurenței și a economiei de piață sau, și mai rău, de a-și fi suspendat funcțiile digestive, artistul este bine mersi, povara cea mai mare fiind doar aceea pe care i-a pus-o în cîrcă deplina cîștigare a libertății. Dacă pînă mai ieri artistul plastic lucra direct doar cu statul și cu încă vreo doi-trei medici sau avocați, acum el și-a diversificat atît activitățile , cît și spațiul de atac. Cel care produce obișnuit, cu mijloace cunoscute și clasicizate
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
Critica este intotdeauna vigilentă și cu entuziasmul neștirbit, în timp ce istoria artei pîndește lacomă de după colț și își lărgește nările, adulmecînd în aer o boare de rut. Obosiți și excedați de atîtea fetișuri, de atîta conformism și de atîta pervertire a libertății din pricina coliziunii cu piața, copiii de ieri, azi absolvenți insubordonabili și artiști lucizi, refuză ostentativ negustoria, muzeul, spațiile consacrate și mitologiile țepene. Dacă părinții luau de mînă estetismul și fugeau împreună în atelier și în sala de expoziție ca să nu
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]