1,038 matches
-
ortografiat și "Romano" (n. 17 iulie 1803, Bendorf, în Scaunul Nocrich, Transilvania, azi Benești, județul Sibiu) a fost un tipograf, librar și editor român din București din prima jumătate a secolului XIX. În anul 1827, este menționat pentru prima dată numele lui pe o carte, care-l recomanda ca librar în București. Cartea se intitula " Începutul obiceiului de a se întrebuința
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
Scaunul Nocrich, Transilvania, azi Benești, județul Sibiu) a fost un tipograf, librar și editor român din București din prima jumătate a secolului XIX. În anul 1827, este menționat pentru prima dată numele lui pe o carte, care-l recomanda ca librar în București. Cartea se intitula " Începutul obiceiului de a se întrebuința în zilele Sfintelor Paști ouă roșii" și fusese scrisă de Constantin, preotul Patriarhiei Țarigradului. Tradusă din limba greacă în românește de Alexandru Geanoglu Lesviodax, ea văzuse lumina tiparului în
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
în legătură cu activitatea culturală desfașurată de românii de o parte și de alta a Carpaților în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Din documentele vremii precum Catagrafia supușilor străini din anul 1841-Arhivele statului București, fondul Agie, reiese că Iosif Romanov, librarul, venise în capitala Țării Românești de la Sibiu și că era supus cezaro-crăiesc, adică austriac, având actul de suditare 46, statut care conferea o serie de privilegii celor care se stabileau și își desfășurau comerțul în Principatele române. În asociere sau
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
de desfacere a gazetelor și cărților tipărite începând din 1829 de către Ion Heliade Rădulescu. Strâns legată de carte și implicit de actul educațional, cultural, activitatea de librărie are ca scop circulația acesteia de la autor și tipograf la cititor. Pe Iosif librarul îl aflăm în această perioadă implicat și în procesul educațional al noilor generații, întreținând strânse relații cu profesori ca Ion Heliade Rădulescu, Simion Marcovici, Florian Aaron, Ioan Gherasim Gorjan, Nicolae Simonide, Grigore Plesoianu, Ioan Maiorescu, Dionisie Romano ș.a. Pentru contribuția
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
de acela din 1836, intitulat "Katalog pentru toate cărțile ce se află în librăria D. D. Iosif Romanov și compania, în București la nr.419 Vapseaua Roșie, în ulița Brașovenilor. În anul următor un nou catalog de cărți ale acestui librar era tipărit la sfârșitul volumului Istoria Genovevei de Brabant, al cărei editor era. Au urmat apoi cataloagele din anii 1838, 1840 și 1845. Cel mai complet și mai bine sistematizat este catalogul din anul 1838. Acesta cuprindea două părți, prima
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
a doua cărțile profane sau mirenești. Prezentarea lor era făcută în ordine cronologică și alfabetică, indicându-se numele autorilor. Folosirea cataloagelor de librărie, care constituiau adevărate cărți de vizită pentru Iosif Romanov și compania sa, îl recomandau ca staroste al librarilor, cu o bogată activitate într-o perioadă când cartea își făcea cu greu drumul de la autor la cititor. Cunoașterea prin intermediul acestor cataloage ale cărților și autorilor lor pe întreg spațiul locuit de români reprezintă totodată mărturia unității culturale a românilor
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
fiecare carte ce se tipărea pentru a se cunoaște în rândul obștei toți aceia care au contribuit la realizarea ei. Aparținând unor categorii sociale diferite, prenumeranții realizau, prin gestul lor, un act de solidaritate culturală. Un aspect semnificativ din activitatea librarului o constituie relațiile sale cu cărturarii români din Transilvania. Fiind născut în Transilvania, el a fost strâns legat de oamenii și locurile de acolo. Trecerea munților spre Sibiu și Brașov era înlesnită de faptul că era subiect (supus) austriac, având
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
Țara Românească, în frunte cu Ion Heliade-Radulescu și Ioan Câmpineanu. Cu acest prilej -după cum o atestă notele lor de călătorie- ei îl vizitează și pe Iosif Romanov. De asemenea corespondența celor doi fruntași transilvăneni evidențiază o strânsă colaborare cu librarul din București. Periodice ca " Organul luminarii", editat de Cipariu la Blaj, "Foaia Duminecii", "Gazeta de Transilvania " și " Foaia pentru minte, inimă și literatură" scoase de George Bariț, la Brașov, erau răspândite la sud de Carpați prin difuzorii Companiei Romanov. Din
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
Curierul românesc", "Curierul de ambe sexe " ale lui Heliade Radulescu, "Gazeta Teatrului Național", "Universul " lui Iosif Genilie, sau cele din Moldova ca "Icoana lumii", "Albina românească", a lui Gheorghe Asachi, "Dacia literară" a lui Mihail Kogalniceanu, erau difuzate tot de librarul bucureștean. Pe lângă activitatea de librărie Iosif Romanov s-a făcut remarcat și ca editor. Pentru perioada anterioară anului 1848, dintre cărțile pe care le-a editat pot fi amintite " Fabulele" lui Dimitrie Țichindeal, "Pildelele lui Esop " și "Genoveve de Brabant
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
sau realizate de alti programatori. Visual Basic este un limbaj pur orientat pe obiecte (OO), având deja implementată o listă de clase cu utilizare generală. Până la versiunea 6, VB putea utiliza și dezvolta componente COM/COM+ și ActivX dar și librarii clasice de funcții tip DLL. Odată cu apariția versiunii 7, adică odată cu apariția tehnologiei .NET, VB (acum VB .NET) poate utiliza și crea și componente .NET cu toate avantajele pe care acestea le aduc. VB este un limbaj de nivel inalt
Visual Basic () [Corola-website/Science/298552_a_299881]
-
este membru fondator al trupei de teatru Ars Amatoria, jucând în câteva piese care parodiau sistemul. Își începe cariera de jurisconsult în 1980 în 10 sate din zona Sebeș-Alba, unde lucrează timp de un an. În 1981 se angajează ca librar in Sibiu, renunțând în scurt timp și la acest post. În același an, Ana Blandiana, în calitate de câștigătoare a Premiului Herder, oferă bursa redacției "Echinox", iar aceasta îl nominalizează pe Hurezeanu. Pentru a putea primi pașaport, este nevoit să se angajeze
Emil Hurezeanu () [Corola-website/Science/302749_a_304078]
-
de editor, adică de cel care ar trebuie să aibă grijă de autor. Se spune că nu se trăiește din scris, inclusiv eu spun asta de multe ori, dar de fapt se trăiește din scris. Din scris trăiește editorul, trăiește librarul, tipograful, corectorul, mass-media... În coadă lanțului trofic se află scriitorul, care nu mai rămâne nimic. Se presupune că el rămâne cu gloria. Vreți nu vreți, unii va percep ca fiind de stânga. Va asumați această poziție?</b><b> </b> Hm
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
același an. Inițial, gazeta trebuia să poarte numele de "Curierul Bucureștilor". Primul număr a apărut pe 8/20 aprilie 1829 și, cu unele întreruperi, ziarul și-a continuat apariția până la data de 12 decembrie 1859, fiind difuzat în special prin librarul Iosif Romanov . Gazeta "Curierul Românesc" a pus bazele presei românești fiind prima gazetă românească cu periodicitate constantă și cu apariție îndelungată. În cuprinsul ziarului se publicau texte administrative, știri politice și militare, articole și note de îndrumare, cuprinzând noțiuni elementare
Curierul Românesc () [Corola-website/Science/310589_a_311918]
-
a ilustrat mai multe cărți care au fost publicate: "Virgil and Homer" a lui Ogilby, "Juvenal" a lui Stapylton și "Warwickshire", "St Paul's" și "Monasticon" (part i.) a lui Dugdale. Veniturile sale au scăzut ca urmare a faptului că librarii au continuat să-i refuze operele, iar Curtea Regală nu a mai achiziționat lucrările sale după Restaurație. În acest timp, fiul său, care-i moștenise calitățile artistice, a murit de ciumă. După Marele Incendiu din Londra el a realizat unele
Václav Hollar () [Corola-website/Science/336072_a_337401]
-
condusă de căpitanul John Kempthorne, a luptat cu succes împotriva a șapte corăbii algeriene, - o luptă pe care Hollar a gravat-o pentru cartea "Africa" a lui Ogilby. El a mai trăit opt ani după întoarcerea lui, lucrând încă pentru librari și continuând să producă lucrări artistice bine primite până la moartea sa, de exemplu, o farfurie mare la Edinburgh datată 1670. A murit în sărăcie extremă, ultimele sale cuvinte înregistrate fiind o rugăminte adresată executorilor judecătorești ca să nu-i ia patul
Václav Hollar () [Corola-website/Science/336072_a_337401]
-
și de ceea ce ei sunt dispuși să împărtășească artiștilor din repertoriul nostru. În loc să structuram spectacolele pentru o scenă obișnuită, acestea vor fi proiectate că spectacole autonome care pot fi puse în scenă aproape oriunde, în școli, centre de activități, biblioteci, librarii, cămine, spații comunitare, parcuri, grădini etc. Nu va fi nevoie de o scenă tradițională sau de decorurile aferente (în același timp continuăm să punem în scenă spectacole mai lungi în spații teatrale formale). Proiectarea producțiilor va fi flexibilă și va
Recâștigarea poporului – un eseu reflexiv () [Corola-website/Science/295710_a_297039]
-
Balzac se lansează în afaceri. Planurile sale nu sunt rele, un realist putând face avere speculând ideile respective: o editură menită să tipărească în condiții excepționale, folosind toate inovațiile moderne din tehnica grafică, operele marilor clasici francezi. În asociere cu librarul Urbain Canel tipărește o ediție completă din opera lui Moliere și una din cea a lui La Fontaine, ediții ce l-au costat aproximativ 10 000 de franci, dar din care nu se vând, într-un an, din pricina sabotajului inițiat
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]
-
furnizor de materiale sursă primare on-line și pe microfilme pentru cercetători în științe sociale și umaniste. Brill publică lucrări în următoarele domenii: Originile companiei Brill datează de la data de 17 mai 1683, când un anume Jordaan Luchtmans era înregistrat ca librar în registrele breslei librarilor din Leiden. Așa cum era obiceiul în acea vreme, Luchtmans a combinat afacerea de vânzare de cărți cu activități tipografice. Compania sa edita cărți, în principal, în domeniile studiilor biblice, teologiei, limbilor orientale și etnografiei. Luchtmans a
Brill Publishers () [Corola-website/Science/337082_a_338411]
-
primare on-line și pe microfilme pentru cercetători în științe sociale și umaniste. Brill publică lucrări în următoarele domenii: Originile companiei Brill datează de la data de 17 mai 1683, când un anume Jordaan Luchtmans era înregistrat ca librar în registrele breslei librarilor din Leiden. Așa cum era obiceiul în acea vreme, Luchtmans a combinat afacerea de vânzare de cărți cu activități tipografice. Compania sa edita cărți, în principal, în domeniile studiilor biblice, teologiei, limbilor orientale și etnografiei. Luchtmans a stabilit legături strânse cu
Brill Publishers () [Corola-website/Science/337082_a_338411]
-
(n. 1859, Iași - d. decembrie 1939, București) a fost un librar, editor și anticar ieșean de origine evreiască. s-a născut în anul 1859 în orașul Iași. Provenea dintr-o veche familie de tipografi, legători de carte și anticari evrei, predecesorul său fiind Aizig Șaraga (1770-1845), care a avut o legătorie
Elias Șaraga () [Corola-website/Science/310456_a_311785]
-
1859-1939), și Aizic Șaraga (1871- ?), au urmat această profesiune. Elias Șaraga a început meseria ca buchinist - vânzător de cărți în iarmaroace și pe străzi - așezând o măsuță într-o boltă din dughenile Pașcanu, unde aduna vechi manuscrise, tipărituri și timbre. Librarii Șaraga colindau târgurile și iarmaroacele pentru a vinde cărți de literatură populară, înființând în anul 1884 Editura „Frații Șaraga”, numită apoi „Librăria Școalelor”, care poate fi considerată o predecesoare a „Bibliotecii pentru toți”. Eu au editat printre altele: "Povești", "Amintiri
Elias Șaraga () [Corola-website/Science/310456_a_311785]
-
ebraică, arabă, siriacă, turcă, persană, spaniolă, italiană, germană, engleză, maghiară), a fost posesorul uneia din cele mai bogate biblioteci particulare din Transilvania, prețioasă și prin raritățile ei. Aceste cărți i-au fost procurate în special de prietenul său din București, librarul Iosif Romanov, și de reprezentanții companiei acestuia la Constantinopol și la Cairo. În octombrie 1948, regimul comunist a impus, conform ordinului de la Moscova, asimilarea Bisericii Greco-Catolice Române în Biserica Ortodoxă, confiscând Biblioteca Cipariu (lăsată moștenire Mitropoliei Blajului) și trecând-o
Timotei Cipariu () [Corola-website/Science/304342_a_305671]
-
unei spălătorese care, în 1786, atentase la viața regelui George al III-lea și fusese internată într-un ospiciu. În 1811 publică al doilea roman gotic "St. Irvyne" și pamfletul "Necesitatea ateismului" ("The Necessity of Atheism"). Pamfletul publicat anonim de librarul J. Munday (asociat cu un anume Slatter) din Oxford a atras atenția administrației universității și Shelley a fost chemat în fața consiliului profesoral al colegiului, pentru a da socoteală. Refuzul său de a nega că pamfletul îi aparține a rezultat în
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
Mondial al Tineretului. El a publicat în România și apoi în Israel o culegere de cântece populare în limba idiș. Serviciul de cenzură pentru presa și tipărituri din România, aflată pe atunci sub regim comunist, a dispus oprirea difuzării în librarii a cărții sale apărute în Editură Muzicală a Uniunii Compozitorilor, sub pretextul că ar fi „cântece religioase și naționaliste”, si ca redactarea culegerii nu ar fi fost „științifică”. Săculeț a conferențiat în diverse ocazii despre folclorul evreiesc din România, între
Emil Săculeț () [Corola-website/Science/336948_a_338277]
-
Uhde. Friedrich Mieß a ilustrat cinci cărți publicate de către Wilhelm Morres începând cu anul 1898. Subiectul acestora era legat de istoria și tradițiile sașilor transilvăneni, ele au fost publicate în cadrul colecției „Biblioteca săsească a poporului și tinerilor”, colecție inițiată de către librarul Heinrich Zeidner. Toate ilustrațiile au fost create narativ descriptive, ele reprezentând personalități ca Michael Weiss, Johannes Honterus sau Markus Pempflinger precum și episoade istorice în stil realist, dar care rămâne tributar istorismului și romantismului. Aceste cărți sunt: Friedrich Mieß a realizat
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]