1,311 matches
-
încântat să fi fost în stare să-l compună el însuși. Această declarație a fost preluată în presă că de obicei într-un mod cu totul deformat și anume că Boito ar regretă acum că i-a vândut lui Verdi libretul sau pentru Otello. Cand ulterior s-a întors la Șanț’Agață, Boito nu a menționat nimic depre această întâmplare fără să știe că Verdi auzise deja despre ea și aștepta o explicație. Într-un gest jignitor pe care nimeni nu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nu a menționat nimic depre această întâmplare fără să știe că Verdi auzise deja despre ea și aștepta o explicație. Într-un gest jignitor pe care nimeni nu avea cum să-l prevadă, Verdi s-a oferit să-i restituie libretul lui Boito și au urmat multe demersuri abile pentru a se reuși că relațiile dintre cei doi să fie readuse la normal. În final, drept act de “penitenta”, Boito i a trimis lui Verdi o nouă versiune cea definitivă - pentru
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
doi să fie readuse la normal. În final, drept act de “penitenta”, Boito i a trimis lui Verdi o nouă versiune cea definitivă - pentru celebrul Credo. Au existat mai multe amânări, în care cei doi au mai ciocănit încă la libret, la personaje, la punerea în scenă, la cele mai mici detalii imaginabile (reflectate în fascinantă dispozitione scenica - lectură esențială pentru interpreți, regizori și producători). Toate acestea au întărit respectul mutual și cauză comună de a produce ceva nou, îndrăzneț, răscolitor
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să de mai tarziu va fi cu mult mai cizelata și mai luxurianta decât cea a școlii italiene anterioare. Ariile sale sunt mult mai pasionale și subtile în expresie”. Otello este o operă cu o partitură echilibrată, compusă pe un libret al unui distins poet și muzician - autorul operei Mefistofeles. Și totuși în timp ce toți criticii și muzicienii profesioniști admira unanim cele două creații de maturitate ale lui Verdi, publicul larg a descoperit în ele o secătuire a inspirației melodice, o prea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
primul său spectacol cu Otello la Pisa, în 1894 - primul dintre multele și distinsele sale spectacole cu Otello pe care le-a dirijat în decursul vieții. Numele său era Arturo Toscanini. 441 Falstaff Falstaff: opera în trei acte, pe un libret de Arrigo Boito conceput după piesă “The Merry Wives of Windsor” inclusiv scene din “Henry IV” de William Shakespeare. Premieră a avut loc la Teatro alla Scală din Milano, pe 9 Februarie 1893 în următoarea distribuție: Falsatff: Victor Maurel; Alice
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
John din finalul operei: Mă ride ben chi ride la risata final. (Cine râde la urmă, râde mai bine!). Dela începutul lucrului la operă Falstaff Verdi a pretins că el compune pur si sumplu din amuzament, stimulat de un excelent libret care îi fuseses înmânat de Boito: Boito mi-a scris de curând o comedie lirica foarte diferită de altele. Mă distrez compunând muzică; fără nici un plan de vreun fel și chiar nu am ideie dacă am să o termin... repet
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
al ironiei era capabil să atingă rezultatul dorit de Verdi. Boito a reușit să extragă din piesele Merry Wives of Windsor și Henry IV glumele specifice epocii și să le transforme în excelente glume versificate.Verdi a acceptat - lucru rar - libretul lui Boito fără rezerve sau modificări. Boito a câștigat provocarea de a simplifica structura piesei. El a prezentat un scenariu mai sărac care să nu conțină decât personajele absolut necesare dar care să evite un talmeș balmeș în acțiunea operei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în rolul titular pe celebrul Victor Maurel. Deși opera Falstaff nu și-a câștigat niciodată imensă popularitate atinsă de operele Aida și Otello, ea se bucură de admirația muzicienilor și a criticilor muzicali care apreciază în mod deosebit orchestrația strălucitoare, libretul scânteietor și rafinată invenție melodica a partiturii. Opera face și azi parte din repertoriul standard al marilor scene lirice din lumea întreagă. 457 BIBLIOGRAFIE !. Arrigo Boito - “Verdi seen by Boito” 2. British Academy Portal - Aria Database 3. *** Opera Italiană Biografiile
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
își găsește un aristocratic refugiu în studiu și creație. Prin Horațiu (din Fântâna Blanduziei, 1884), ca și prin Ovidiu (din drama cu același nume, 1885), el își mărturisește propriile frământări și neliniști. În Ovidiu - din care autorul trage și un libret ce urma să fie pus pe muzică de Charles Gounod - viziunea exilatului muribund resuscită idealurile pașoptiste de odinioară. Pentru a explica relegarea poetului latin la Tomis, dramaturgul alege o versiune romanțioasă. A. a avut urmași nu doar în cuprinsul literaturii
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
prin apariția și extinderea monedei scripturale sau a banilor de cont. Se numesc bani de cont sau monedă scripturală, deoarece circulația acestora diferă de cea a banilor de hârtie, existând doar sub forma unor Înscrisuri bancare În conturi sau În librete de economii (cecuri etc.). Banii de cont sunt deci depozite bancare, aflate la dispoziția economiei (statului), agenților economici sau persoanelor fizice - care pot efectua tranzacții bilaterale (vânzare/cumpărare) sau unilaterale, fără o circulație efectivă (fizică) a banilor, sumele fiind transferate
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
de titular pe o perioadă determinată prin contractul de depozit, nivelul dobânzii fiind negociat și, de regulă, apropiat de rata dobânzii pe piața monetară, retragerea sumelor de către deponent Înainte de termenul scadent fiind, de regulă, penalizat prin pierderea dobânzii; • Depozitele pe libretele de economii - reprezintă forme de economisire la vedere sau la termen, specifice, de regulă, caselor de economii și consemnațiuni. De asemenea, În funcție de tipul libretului, la vedere sau la termen, nivelul dobânzilor este mic, În cazul libretelor de economii la vedere
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
retragerea sumelor de către deponent Înainte de termenul scadent fiind, de regulă, penalizat prin pierderea dobânzii; • Depozitele pe libretele de economii - reprezintă forme de economisire la vedere sau la termen, specifice, de regulă, caselor de economii și consemnațiuni. De asemenea, În funcție de tipul libretului, la vedere sau la termen, nivelul dobânzilor este mic, În cazul libretelor de economii la vedere și apropiat de rata dobânzii pe piața monetară, În cazul libretelor la termen, pentru compensarea imobilizării fondurilor depuse; Depozitele colaterale - constituie diverse sume depozitate
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
pierderea dobânzii; • Depozitele pe libretele de economii - reprezintă forme de economisire la vedere sau la termen, specifice, de regulă, caselor de economii și consemnațiuni. De asemenea, În funcție de tipul libretului, la vedere sau la termen, nivelul dobânzilor este mic, În cazul libretelor de economii la vedere și apropiat de rata dobânzii pe piața monetară, În cazul libretelor la termen, pentru compensarea imobilizării fondurilor depuse; Depozitele colaterale - constituie diverse sume depozitate În conturi, de regulă, pe baza unor prevederi legale sau a unor
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
termen, specifice, de regulă, caselor de economii și consemnațiuni. De asemenea, În funcție de tipul libretului, la vedere sau la termen, nivelul dobânzilor este mic, În cazul libretelor de economii la vedere și apropiat de rata dobânzii pe piața monetară, În cazul libretelor la termen, pentru compensarea imobilizării fondurilor depuse; Depozitele colaterale - constituie diverse sume depozitate În conturi, de regulă, pe baza unor prevederi legale sau a unor contracte de achiziții sau executare de lucrări, reprezentând acreditive, garanții etc. Principalele depozite colaterale create
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
demagogia cinică a unor politicieni veroși. Sceneta Strună cucoane și comedia-farsă Hămăiță nu s-au jucat, iar din „fantezia” Regina Lia a apărut un foarte scurt fragment în „Flacăra” (1914). Gheorghiță Făt-Frumos este o „năzdrăvănie” pentru copii, muzica la acest libret fiind compusă de Alfonso Castaldi. Un umor livresc emană istorisirile de vânătoare și, tot așa, relațiunile de voiaj, unde, cu neastâmpărul și gustul lui pentru neprevăzut, D. surprinde amuzat un pitoresc văzut ca împestrițare a realului, dar și ca reflex
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
sculptură, arhitectură, cinematografie, gimnastică, arte decorative etc.”, iar de la numărul 1-2/1922, are subtitlul „Artistic, literar, ilustrat săptămânal”. Este o revistă de informație din domeniul artelor și al teatrului în general, al operei în special. Textul teatral și, de asemenea, libretul de operă sunt tratate din punctul de vedere al reprezentației scenice, nu din punctul de vedere al literarității lor. Conținutul publicației este eclectic, tonul adesea ofensiv, prin articole precum Cultură și prostie al lui Eduard Sbiera (1923), perspectiva fiind în
CURIERUL ARTELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286592_a_287921]
-
critice. Aceasta este formulată fără ocoluri, în fraze aspre. A treia Romă de V. Em. Galan ar dovedi „o flecăreală epică uluitoare”, din romanul Această parte a pământului de Dumitru Mircea „nu se poate obține nimic mai mult decât un libret de operetă”, autorului cărții Îngerii biciuiți (Alecu Ivan Ghilia) nu i se poate reproșa nimic, „afară de lipsa sincerității” etc. În acest stil și cu această perspectivă estetică a întâmpinat C. literatura din ultimele decenii. Puține opere importante i-au scăpat
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
capătă simplitate, și accente grave îl apropie, surprinzător, de Tudor Arghezi. Alteori sprinteneala versului anunță ritmurile lui St. O. Iosif. B. este autorul unei drame, Dorman, cu un subiect situat în perioada formării poporului român, dramă ce a servit ca libret de operă (muzica Eduard Caudella), și al unei satire în versuri, Tala. Nuvelă contimporană (1882), având ca model poemul Rolla al lui Musset. SCRIERI: Tala. Nuvelă contimporană, Iași, 1882; Poezii, Iași, 1893; Doine, Iași, 1893; Poezii, pref. Ion Vitner, București
BELDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
armata română, unde ajunge la gradul de general. Membru al Junimii încă din 1868, a colaborat la „Convorbiri literare” timp de aproape două decenii. Debutează în 1870, când i se joacă piesa Amorul unchiului, prelucrare după E. Sue. A tradus libretele câtorva dintre cele mai apreciate operete din epocă. Astfel, în 1875, ajutându-l pe Edgar Th. Aslan să înjghebeze primul spectacol românesc de operetă, el traduce libretele operetelor Fata mamei Angot de Ch. Lecocq și Princesa de Trebizund de J.
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
când i se joacă piesa Amorul unchiului, prelucrare după E. Sue. A tradus libretele câtorva dintre cele mai apreciate operete din epocă. Astfel, în 1875, ajutându-l pe Edgar Th. Aslan să înjghebeze primul spectacol românesc de operetă, el traduce libretele operetelor Fata mamei Angot de Ch. Lecocq și Princesa de Trebizund de J. Offenbach. Tot atunci, a tălmăcit libretul operetei Giroflé-Girofla de Ch. Lecocq. În 1880, a transpus în românește libretul scris de Fr. Zell și R. Gené pentru opereta
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
operete din epocă. Astfel, în 1875, ajutându-l pe Edgar Th. Aslan să înjghebeze primul spectacol românesc de operetă, el traduce libretele operetelor Fata mamei Angot de Ch. Lecocq și Princesa de Trebizund de J. Offenbach. Tot atunci, a tălmăcit libretul operetei Giroflé-Girofla de Ch. Lecocq. În 1880, a transpus în românește libretul scris de Fr. Zell și R. Gené pentru opereta Fatinița a lui Fr. Suppé. A mai tradus Corabia Salamandra de Ch. de Livry, Deforges și A. de Leuven
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
să înjghebeze primul spectacol românesc de operetă, el traduce libretele operetelor Fata mamei Angot de Ch. Lecocq și Princesa de Trebizund de J. Offenbach. Tot atunci, a tălmăcit libretul operetei Giroflé-Girofla de Ch. Lecocq. În 1880, a transpus în românește libretul scris de Fr. Zell și R. Gené pentru opereta Fatinița a lui Fr. Suppé. A mai tradus Corabia Salamandra de Ch. de Livry, Deforges și A. de Leuven, Domnu’ Choufleury de Saint-Remy și Martira de A. d’Ennery și Ed.
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
Ennery și Ed. Tarbe Des Sablons. Fără a avea strălucire, tălmăcirile sale sunt plastice și scutite de prezența unor neologisme stridente. În anul 1896, a tradus Macbeth de Shakespeare. B.-D. este și unul dintre întemeietorii operetei naționale românești. Dacă libretul scris de el în 1876 pentru opereta Scaiul bărbaților nu a avut succes, în schimb, cu Olteanca (1880), a cărei muzică a fost compusă de G. Otremba și Ed. Caudella, B.-D. își leagă numele de începuturile operetei românești. Libretul
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
libretul scris de el în 1876 pentru opereta Scaiul bărbaților nu a avut succes, în schimb, cu Olteanca (1880), a cărei muzică a fost compusă de G. Otremba și Ed. Caudella, B.-D. își leagă numele de începuturile operetei românești. Libretul are la bază o piesă franceză care a inspirat și nuvela lui N. Gane Două nebunii, dar prelucrarea este atât de iscusită, încât textul emană un incontestabil specific autohton, evident în intrigă și atmosfera de șezătoare. În 1893, a scris
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
are la bază o piesă franceză care a inspirat și nuvela lui N. Gane Două nebunii, dar prelucrarea este atât de iscusită, încât textul emană un incontestabil specific autohton, evident în intrigă și atmosfera de șezătoare. În 1893, a scris libretul pentru o nouă operetă, Insula florilor, pe muzică de M. Cohen-Lânaru. B.-D. a fost și un dramaturg prolific. Ca autor de piese originale, a debutat în 1871 cu O palmă la bal mascat, reușită comedie de situații, publicată în
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]