738 matches
-
mijlocul anilor 1970 pînă în zilele noastre).................................................... 327 Europa de Vest în cadrul crizei mondiale................. 329 "A vorbi pe o singură voce?".................................... 333 Reîntoarcerea la Războiul Rece................................ 339 Euroterorismul (Terorismul european)..................... 347 Comunitatea Economică Europeană, de la nouă la doisprezece membri............................. 355 Europa de Est: ultimele licăriri ale totalitarismului.. 362 Destinderea internațională și prăbușirea comunismului.......................................... 374 Capitolul 10 Civilizația europeană în a doua jumătate a secolului XX................................................ 389 Creștere și descreștere demografică.......................... 390 Mutațiile sociale din timpul "celor treizeci de ani glorioși"................................... 393 Viața cotidiană și practicile
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și rafinamentele descriptive nu lipsesc. * Mihai Sadoveanu, hic et nunc - anul de grație 2009 ” E-n fața mea, cu părul din flăcări de zăpadă, cu ochii plini de pâcle și plini denseninări; o albă înflorire de vișini în livadă, minunea licăririi unei zări. Nu are nicio vârstă. În el sunt mii de oameni, șintrânsul anii proaspeți cu toții s-au păstrat... Tot puști rămân. Mă aflu acum la un examen și vreau s-arăt că nu-s intimidat...” (Nicolae Labiș) Scriitorul a
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
Bufon" mai degrabă hilar în manifestările sale, încît să pună la cale complicatul mecanism al unui asasinat impecabil? La ce se referă straniile "injurii" contrabalansate grav! de o așa-zisă "insultă", menționate la început? Greu de spus. Avem o vagă licărire de speranță atunci cînd Montresor observă cumva fără legătură că Fortunado este iubit, admirat și respectat, așa cum fusese și el cîndva. Să fie așadar motivul rivalității unul social și psihologic? A existat între cei doi un "joc al substituțiilor" în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
după intrarea vasului în derivă, doar aparent o licență grotescă de tip poesc. În realitate, avem aici schema procesului de corecție dezvoltat la nivelul întregii cărți. Devastați de foame, supraviețuitorii catastrofei de pe Grampus zăresc în depărtare un vas, trăind prima licărire de speranță într-un coșmar fără sfîrșit. Pym expune gradual, toate senzațiile trăite de el la vremea respectivă. Crede mai întîi că marinarii, vag vizibili la bordul navei ce se apropie, fac, prietenește, semne cu mîna, și dezvoltă un întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
unei politicoase, dar sinis tre fantome) e potențat, în cazul vîrstnicului gentleman britanic, și de transferul abrupt al istoriei către o realitate mitică, obscură, bîntuită de coșciuge scîrțîietoare și pricolici cu maniere princiare. Dacă scena de mai sus vă trezește licăriri așa-zicînd "intertextuale", amintindu-vă de episodul întrevederii dintre Contele Dracula și Jonathan Harker, narat de Bram (Abraham) Stoker în romanul său (se pare) nemuritor, nu vă grăbiți să trageți concluzii! Pentru epicul de față, Dracula al lui Stoker reprezintă într-
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
impardonabil, redactarea marelui său roman. El are, în continuare, idealuri prerafaelite (vor bește despre un artefact epic absolut novator, unde muzica și narațiunea se vor combina pentru realizarea proiectului estetic), dar se complace în monotonia unei existențe fără orizont. Singura licărire de dinamism vine din întîlnirea tinerei Malvina, o studentă frumoasă, interesată de discur sul politic, care apreciază, în Ben, calitățile de ascultător, nereacționînd la tensiunea erotică a celui din urmă, ajunsă în pragul unei inhibiții dramatice. Benjamin face greșeala de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
zărit pe noptieră fotografia tatălui ei, într-o ramă de argint: Kim într-un palton deschis la culoare, cu reverele ridicate, din profil, cu borul pălăriei acoperindu-i un ochi și zîmbind dintr-o parte. Ochii lui întunecați ascundeau o licărire ironică, sîmburele unei aventuri. - E adevărat că știi să desenezi? - întrebă Susana. - Puțin. Am deschis mapa și i-am arătat desenele pe care le alesesem; într-unul se vedea un migdal înflorit, o pîclă trandafirie precum cea din regiunea Baix
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
Stancu, se simte semidoctul iremediabil, pe cînd la Petru Dumitriu se întrevede cultura acumulată pe trepte, în mod alert și vocațional cert. Petru Dumitriu mi-este antipatic. Dar are altitudine". Pînă și ultracompromisului Dr. Petru Groza i se găsește o licărire de bună credință: "Geamănu spune: - Pătru Groza e un vulpoi! Replica mea: - Nu-mi face impresia unui vulpoi. Are o inteligență de șarpe și o inimă mai curată decît a porumbiței. Nu-l mințeam pe Geamănu. Există un colț azuriu
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
opțiunile, săriturile din tren în vapor și invers, de pe un țărm pe altul, din moarte în viață, din mansarda la Miami Beach păreau spuse dintr-una, pe nerăsuflate. Și cu o bizară detașare. Toate lucrurile teribile, toata nefericirea. Uneori, cu licăriri în ochi, alteori cu plînsul neauzit sau cu un zîmbet, salvator, discret, în colțul gurii. Preț de cîteva minute mi-am amintit cum își povestea Ioana Berindei, Hudița de față, anii de pușcărie, copilul născut și crescut acolo, copilul lăsat
Într-o mansardă din Varșovia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12243_a_13568]
-
eminescianul "Turma visurilor mele eu o pasc ca oi de aur", continuați astfel, eminescianizând impecabil: "Ele sunt a mea trăire, eu le sunt al nopții faur" și "Știu doar visul ca speranță ce la geam îmi bate seara/ când o licărire dulce îmi topește lumânarea". Aceasta dovedește că înclinarea dvs. spre literatură își face acum primele exerciții de muzicalitate și ritm, urmând mimetic, până la autoanulare, un mare model. ( Irinel Spiridon, Pojogeni, Tg. Cărbunești) * Dintre poeziile copilăroase trimise, firește, spre publicare, o
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14023_a_15348]
-
în mâlul verde coralieri visează cum sângeră pe valuri - și plouă cu lumini de-azururi liniștite ca marea la amiază. Zvon E roiul de albine sau numai amintiri? Curând - ce-aproape-i ora! - va trece peste soare luceafărul de seară, cu stranii licăriri, să-mi aburească geamul cu brumi prevestitoare. Stelă funerară O umbră joacă ramul pe piatra unei umbre. Pornind din vechi adâncuri, pe creștete ne-adie apropiata seară și largi azururi sumbre alină'n ape moarte conturul tău, vecie. Vecernie Ca
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
G.V. Serdici. Acesta din urmă observa, în noiembrie 1959, ca "răscoală ungurilor din 1956 a dovedit lumii întregi unde se plasa lumea liberă, ce avem de așteptat și ce este în fața noastră!... Odată cu înăbușirea ei fu înăbușita și ultima noastră licărire de speranță." Și conchidea totuși: "Trebuie să nu pierdem speranța, nu trebuie să pierdem curajul și trebuie să continuăm lupta. Trebuie să strigam peste tot suferințele și nedreptatea ce suferă zilnic națiunea noastră". Știrile venite din țară erau necontenit difuzate
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
o vreme până se decide să-l inoportuneze în solitudinea sa. Și acolo, în casa lui Jiquidi, când se reculege, curmând tremurul provocat de întrebările amfitrionului, remarcă și la el, în pofida nepăsării și a disprețului pe care îl afișează, o licărire de interes. Temenelele cu care-l asaltează îl indispun vădit pe acesta. În consecință, discipolul aspirant e tratat cu răceală. Cu cât Calimachi este mai intens confruntat cu replicile evazive ale bătrânului, o formă a refuzului, cu atât crește în
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
nu implicații oculte, ce mijloace și trucuri a folosit poetul și ce dificultăți a învins sau doar a ocolit traducătorul pentru a stabili versiunea românească. Produsul final este mult mai mult decât rezultanta acestei studieri fastidioase. Aproape de fiecare dată, o licărire magică, un declic care deschide o perspectivă neașteptată, o nouă, mereu alta, probă de ingeniozitate, de virtuozitate, de intuiție incredibilă, dau copiei o valoare comparabilă (nu neapărat în dezavantajul ei) cu aceea a originalului. Tiparul în care este turnată această
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
plimbarea nocturnă pe aceleași dale plesnite pe margini înșelătoare aerul e bun și el să mă amăgească uscat obosit pe fosta Mierlei câțiva tineri ascultă manele până coboară noaptea în ei se îndoapă cu zgomote mă pierd printre umbre nicio licărire de clopot nicio tresărire de altar trec printre umbre mie străine îmi iau strada pe umeri și o duc către prima biserică Umbra Depresia vine pe un nor din trecut galbenă survolează câmpii cu abandonate orașe o bătaie de pleoapă
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/7219_a_8544]
-
Ionescu alias Fane Chiriac din Lunatecii. Fapt deconspirat de un anumit detaliu fizionomic al lui Fane Chiriac: "... cu niște ochi verzi, plini de scăpărări alburii", leit-motivic reluat: "fantasticii lui ochi verzi, plini de stele alburii" sau "faimoșii ochi verzi cu licăriri alburii". Căci această caracteristică oculară reapare, cu variațiuni proprii, în Cronică, la Fănică Niculescu alias Nae Ionescu: "ochii săi alburii, unul mai verde, altul mai gălbui" ; "ochi decolorați, aproape albi (unul bătea mai mult în verde, celălalt mai mult în
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
de aur presărată pe păr: "... acum mi se părea că ființa ce mă tîra cu ea în umbră nu era un bărbat.... Trăsăturile feței sale prelungi se ascuțiseră, de la albastrul fraged de floare, culoarea ochilor lui trecuse la albastrul cu licăriri aspre ale oțelului, iar pe buzele subțiate zîmbetul i se făcuse crud" (p. 44). Într-o lectură lineară, dar cu retrospecții reflexive, Aubrey devine tot mai ambiguu, pînă la ambiguitatea hermafroditică, pînă la, pentru o clipă, androginismul primordial-angelic de tipul
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
se supără foarte amar și puse copilul să fiarbă într-un sac plin cu țelină, fiindcă nu mai avea încotro." (Ispitele lui Moș Grămadă. Anecdotă virilă) Simptomatic este faptul că visul este definit rațional, nu transcris sau imaginat: "și visele, licăriri ale duhului în lumea adevărurilor întunecate" (Despre beznă). Prozatorul și-a făcut o identitate din pulverizarea acesteia. A pus în actele sale consecvență. Cel care era "în potriva veacului", "omul exorbitant", în fara orbitelor circulate, Narcis prozator autosuprimat, avangardistul trecut
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
de îndoială argheziană se insinuează în mintea ei. Dilemele lui Toma pot fi și ale ei: ,Mi-Te-nfășori pe suflet/ Când mi-e frig/ și cum mă rătăcesc/ Îmi lași un semn/ În firele de iarbă/ Din pavaj,/ În licăriri de chipuri/ și în nori,/ În cărțile pe care/ Le deschid.// Îți cer încă dovezi/ dar ce ciudat,/ Cu cât adun mai multe/ Mărturii,/ Cu-atât sunt mai nesigur/ că exiști,/ și totuși Tu mă ții/ Parcă în mâini/ Ca
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
și întunecimi legănându-se dinspre marginea lumii acum e un zbor înfrunzit în spațiu iar crengile sale palpează zumzetul omenirii vibrațiile acelei spaime imperceptibile care este orice imensitate în interiorul copacului drumurile șerpuiesc spre margini luminoase unde văzduhul abia ghicit este licărirea atâtor mistere sus în desime e ascunzișul ultim și leagănul matern din trei ramuri îngemănate se poate întrezări - da - și dulcea taină a celui mai îndepărtat fruct tocmai la capătul celei mai lungi și firave crengi pe care piciorul desculț
CULEGĂTORII by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/5239_a_6564]
-
par a fi, Din amintiri, din visuri, din mirare, În pâlcuri, în ademeniri brumare Din ce în ce mai stinse și mai rare.. Memento Înclinări de răchite și bulboane trecând foarte tulburi trecând asfințiri și ispite Înserări aurite plopii drepți luminând foarte sus luminând licăriri și ispite Din vecii risipite câte-o stea scăpărând foarte rar scăpărând amăgiri și ispite Sălcii curg despletite ramuri lungi atârnând foarte-adânc atârnând pătimiri și ispite De pe Mureș ivite pe sub Râpă chemând foarte tare chemând amintiri și ispite Se întorc
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
nimic dacă apar recenzii în care se spun titlurile pieselor și că este în stilul cutare. Nici că-i rău, nici că-i bun. Nimic“, își varsă năduful autorul celor patru volume eminamente muzicale. Apariția revistei „Sunete“ a reprezentat o licărire de speranță în peisajul autohton, care însă nu a corespuns așteptărilor. „Revista e făcută pe un format străin și chiar dacă are o serie de minusuri, față de celelalte publicații de gen reprezintă o alternativă viabilă“. Literatura de specialitate Piața muzicală internațională
Agenda2004-39-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282909_a_284238]
-
8 sunete continuau să se miște, ridicân-du-se ca niște fire de păpădie. Pluteau foșnind pe sub nasul bărbatului, înțepenit în fotoliu, fuioare luminoase ieșite din sufletul muribund al unei femei îndrăgostite. Cristian se ridică ușor, urmând clinchetul ca o adiere și licărirea apelor spiralate, fără să se gândească la ceva, fără planuri și fără precauții, păși în hol, apoi deschise ușa de la baie și rămase o clipă trăznit de lumina orbitoare. Primii pași îi făcu pe orbecăite, apoi începu să vadă trotuarul
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
o școală pierdută iarna în mijlocul Bărăganului: "Aveam eu un gînd cu ei: să-i reeduc prin muncă. Să-i pun la treabă pînă le ies ochii din cap, să-i văd rupți, căzînd de oboseală, să le zăresc în ochi licărirea aceea duioasă care apare de obicei în clipa sfîrșelii și a resemnării." (ibid.) Abrutizat de reeducarea la care, mai mult ca sigur, fusese el însuși supus, campionul metaforei pugilistice încearcă, fără succes, să instaureze armonia socialistă a travaliului forțat. În
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
de surprize al scriitoarei. N. Iorga După ordurile care au ieșit mai nou, sub numele de literatură, pe cîmpul de luptă, încurajate de o critică timidă sau numai confuză și de o presă fără nici o răspundere morală și fără nici o licărire sufletească, privirea doamnei Ioana Pârvulescu aruncată asupra Bucureștilor, asupra acestui oraș în care marile avînturi au îngenunchiat, iar aerul nesănătos ne înăbușă plămînii și ne aburește vederea, pare a mai înviora puțin zările întunecate în plină zi ale spiritului românesc
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]