796 matches
-
K., Jr., Slaughterhouse - Five, or the Children's Crusade, New York 1969. Warren, Robert Penn, All the King's Men, New York 1964. Wells, H. G., "The Country of the Blind", în: The Short Stories of H. G. Wells, Londra 1927. Werfel, Franz, Das Lied von Bernadette, Stockholm 1942. Wieland, Christoph Martin, Agathon, Berlin 1937. Woolf, Virginia, Mrs Dalloway, Harmondsworth 1975. Woolf, V., To the Lighthouse, Londra 1932. Wordsworth, William, The Prelude, în: The Poetical Works of W. Wordsworth, Oxford Standard Authors, Londra 1956. II
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
198 Weber, Max, 31 Wehle, Winfried, 199 Weimann, Robert, 33, 50, 198 Weinrich, Harald, 55, 61, 70, 80, 130 Wellek, René și Austin Warren, 51-52 Wells, H.G., 64 The Country of the Blind (Țara orbilor), 211, 336 Werfel, Franz, Das Lied von Bernadette, 269 Werlich, Egon, 131 Wickardt, Wolfgang, 120 Wieckenberg, E.P., 73 Wieland, Christoph Martin, Agathon, 42, 74, 223 Wilson, Edmund, 68, 197 Winkler, Reinhold, 150, 186, 245-246, 280 Winter, Helmut, 49, 53 Woolf, Virginia, 38, 110, 224, 292 Mrs
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Europa, interpretând totodată, cu obiectivitate, pe cele din cuprinsul românesc.” Rubrici: „Însemnări”, „Revista săptămânală (fapte și recenzii) ș.a”. Semnează versuri Emanoil Bucuța, F. Aderca, Ștefan Nenițescu, Ion Pillat (Logodnă mistică, Înserare), G. Bacovia (Pal), Mihai Codreanu, Al. A. Philippide (Lied), Ion Minulescu (Spovedanie), Perpessicius ș.a.; proză, Bucura Dumbravă, F. Aderca (Bestiile, Moartea unei republici roșii), Cora Irineu ș.a. Compartimentul cel mai solid al revistei îl reprezintă publicistica. Autorii articolelor sunt nume de rezonanță, precum C. Rădulescu-Motru, ale cărui intervenții acoperă
IDEEA EUROPEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287501_a_288830]
-
ruine (Nürnberg), orașul în negură albastră (Clopotele din Nürnberg) sunt tot atâtea pretexte de analogii simboliste. Când exprimă sentimente tandre, poetul dispune, dacă nu de strălucire metaforică, de o vădită sinceritate. Fraza simplă, aproape banală, păstrează în timbru frăgezimea emoției; liedul sentimental-ironic al lui Heine continuă monocord, în sens patetic. Adresate Corinei (fiica ucisă de bombele unui zeppelin, în 1916), Cântec de leagăn și Cântec sfânt țin de un temperament cvasifeminin, repliindu-se asupră-și la orice atingere. În posesia unei
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
includă (Opale și rubine, 1904, Poemele visului, 1906, Harpegii, 1907, Crini albi și roșii, 1917, Mozaic bizantin, 1918, Versuri, 1921). Poza pe care o cultivă multă vreme „harpistul” este aceea a unui trubadur nefericit, care își înstrunează, iar și iar, „liedul” afectuos, serenada palpitând de implorări, trista romanță, sub ferestrele „domniței” din impenetrabilul castel medieval. E un veac galant, de imagini vaporoase, în care marchize, prințese, cavaleri se înfiripă în diafane fulgurații. Și, brusc, din această lume de grații un salt
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
parte, apropierea de lirica lui Ion Caraion s-a datorat impulsului de a pătrunde sensul unor texte concentrate și de a găsi pentru imaginile cu o încărcătură simbolică specială corespondențe pe măsura mesajului din original. Transpunerea versurilor cuprinse în volumul Lied, das in der Flöte blieb nu a fost doar un exercițiu dificil de limbă, ci și un prilej de cunoaștere poetică dătătoare de satisfacții. Selecția, efectuată pe baza mai multor cărți ale lui Caraion, este însoțită de o introducere a
SCHERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289551_a_290880]
-
a activității lui S. în slujba contactelor între două culturi. Traduceri: Laurențiu Fulga, Die Fremde, București, 1969; Al. Ivasiuc, Im Vorhof der Hölle, București, 1971; ed. Berlin, 1972, Die Vögel, Cluj-Napoca, 1975; Nicolae Breban, Kranke Tiere, București, 1973; Ion Caraion, Lied, das in der Flöte blieb, pref. trad., București, 1974; Mihai Eminescu, Gedichte, îngr. Dieter Roth, introd. Edgar Papu, București, 1975 (în colaborare); Marin Preda, Der Einsame, București, 1976; Constantin Noica, De dignitate Europae, București, 1988. Repere bibliografice: Walter Engel, Im
SCHERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289551_a_290880]
-
față de impostură, fie ea și „socialistă”, orizontul rămânând același: societatea pe care activistul o visează. Orice sofistică dispare însă în prezența versului encomiastic din volumul cu titlul Pentru cel ales. De cu totul alt gen sunt poemele din ciclul Versurile liedurilor dedicate Magdalenei și ale proiectelor de arii pentru „Văpăi vesperale”, anexat romanului Cenușa din ornic (1988): reverii, fantezii, divagații grațios meditative, cu figurație de basm, geografie exotică, mitologie greacă și biblică ori cu gingășii caligrafiate atent. Fatalmente datate, eseurile din
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
PRAHOVA NOASTRĂ, revistă apărută la Ploiești, săptămânal, între 9 decembrie 1937 și 10 martie 1944. Director este Ion Niculescu-Vătășoiu. Poezie publică Cincinat Pavelescu (Trecătorului, Lied), Florea Voican, Octav Ardeleanu, Ștefan V. Ionescu, Ionel Fernic, Ștefan Alexiu, Nichita Coman, Leonida Secrețeanu, Procopie Ionescu, R. Lazăr, George Gr. Toma, Alex. R. Ionescu, N. I. Herescu. Proză semnează Ștefan Alexiu, Leonida Secrețeanu, Maria Nicolau. Revista mai conține articole politice
PRAHOVA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288996_a_290325]
-
inegal. Există în producția lui restrânsă versuri de o cuceritoare simplitate și armonie interioară, cu un ritm melopeic, exteriorizând trăiri sufletești cu reverberații neerodate de trecerea timpului. Cultivând modalități lirice caracteristice epocii, ilustrând inspirat madrigalul, serenada, romanța, cantilena, epitalamul și liedul, P. a știut să evite edulcorarea lacrimogenă, sentimentalismul desuet. Unele texte au fost puse pe muzică, dar s-au banalizat prin reluarea în interpretări neadecvate. Citite cu detașare, ele își relevă substanța, fără poză și artificiu. Versul își păstrează, măcar
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
putin bogată și cuminte, nu intenționează să depășească o anume tradiție ardeleneasca. Poetul e consecvent în a rimă și a ritma după canoane, iar versul lui se distinge prin acuratețe, prin nuanțele patriotice decente și prin notația peisagistica inspirată. Un Lied sună melodios și cald, la limita contemplației: „Zilele trec cum frunzele vin,/ anii se duc și-mpreună devin,/ aripi de fluturi pe mlaștini de cer./ Norii că insule mici ce se cern.” Peste ani, în Rare Ploi Rare, P. se
PINTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288821_a_290150]
-
aus der Träne, București, 1963; Tudor Arghezi, Im Bienengrund, București, 1963, Schreibe, Feder..., București, 1964, Von großen und kleinen Tieren, București, 1966; Panait Istrati, Kyra Kyralina. Die Disteln des Bărăgan, București, 1963; Lucian Blaga, Ausgewählte Gedichte, București, 1967, Chronik und Lied der Lebenszeiten, București, 1968, Tristețe metafizică - Metaphysische Trauer, ed. bilingvă, București, 1995 (în colaborare); Marin Sorescu, Aberglaube, Berlin, 1974, Noah, ich will dir was sagen, Frankfurt am Main, 1975, Abendrot Nr. 15, München-Zürich, 1985, Der Fakir als Anfänger, München-Viena, 1992
PASTIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288710_a_290039]
-
forme precum atențiune, avantagiu, complect, humor, personagiu, soluțiune etc. O problemă specială o ridică aici transcrierea neologismelor. Forme ca budget, interwiev, match etc. au circulat o vreme În paralel cu formele adaptate sistemului limbii române: buget, interviu, meci etc. Cuvântul lied continuă să se scrie astfel, În timp ce show a apărut deja scris șou! (cf. emisiunea „Teo și Mircea șou”). Numele lunilor care se abat de la formele actuale trebuie menținute: fevruarie și fevruar, mart, april, septemvrie, octomvrie, noiemvrie, decembre (cf. titlul unui
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de la Schola Cantorum (clasa de compoziție, condusă de Vincent d’Indy). Întors în țară, profesează avocatura. Scrie poezie, fără să publice. Debutase în 1919, în revista „Cuib spre răsărit”, cu poezia C-am fost pribegi, semnată Marcel A. Bresliska. Compune lieduri, apreciate în epocă. În 1934, prezentarea într-o reuniune literar-muzicală a unui fragment din Cântarea cântărilor suscită o elogioasă tabletă argheziană în „Adevărul literar și artistic”. Debutează cu volumul Cântarea cântărilor, în 1938. Angajat politic la stânga, este simpatizant, apoi membru
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
București, 1948; Poezia germană modernă de la Stefan George la Enzensberger, I-II, îngr. și pref. Petre Stoica, București, 1967 (în colaborare); Bertolt Brecht, Viața lui Galilei, București, 1972 (în colaborare cu Emma Beniuc). Repere bibliografice: Tudor Arghezi, Tablete. Canto și lied, ALA, 1934, 944; Vladimir Streinu, M. Bresliska, „Cântarea cântărilor”, TIL, 1939, 602; D. T., Marcel Bresliska, „Cântarea cântărilor”, VR, 1939, 2; Emil Gulian, M. Bresliska, „Cântarea cântărilor”, FCL, 1939, 2 186; Perpessicius, Opere, XI, 405-408; Șerban Cioculescu, Marcel Breslașu, „Niște
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
timp de o plasticitate violentă. Senzații, crâmpeie, străfulgerări de vis interferează impresionist într-o puzderie de notații lirice ingenioase. Cum autorul se definește în mod esențial ca virtuoz, va exersa posibilitățile metaforei, contururile căutate, prețioase ale desenului, tiparele dificile ale liedului și sonetului. Toate sunt convocate să stabilizeze fluxul capricios al intimismului, să-i dea consistență („dantele de sticlă belgiană, cristaline și reci”, sună caracterizarea lui Emil Isac). Veșmântul râvnit pentru aceste „miniaturi” și „oglinzi” duce gândul la o medievalitate uneori
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
Banuș, și atâția alți poeți lirici? E oare greu de văzut caracterul de baladă al altor poeme epice, sau fragmente de poeme epice? Poemul Aurorei Cornu și multe alte creații recente au mai multe părți din care se pot face lied-uri. Astfel, muzica ar ajuta să pătrundă și mai mult în mase unele interesante realizări ale poeziei noastre din ultima vreme, pline de sinceritate, de ideile și de sentimentele poporului nostru și ale vremii noastre (...)”. *** George MUNTEANU 64: „S-a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un ritual, ca o nouă tentativă de acces într-un spațiu/timp magic, unificând gama atitudinilor lirice sub semnul unei gestici simbolice. Versul rămâne, esențial, rostire, adică discurs adresat unui interlocutor tăcut. De aici preferința poetului pentru cântec, baladă, psalm, „lied”, „silogism”, toate purtând, cu accente și intensități diferite, un frison metafizic, prezent de la primul poem al cărții de debut, până la Ziua cenușii (2000): „dinspre îngheț te bântuie un vânt,/ fantastici nori ți se-nvârtesc în creier,/pe osii strâmbe și
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
se înfiripă./ Încet se șubrezește schelăria./ Marele Cariu roade dedesubt/și cu făina unsă ne-ntrerupt/își ghiftuiește moartea brutăria/adulmecând veciilor reversul./ Ne micșorăm sau crește Universul?” Toate volumele, chiar cele în care „recursul” la forme canonice este programatic (Anonimus, Lieduri, 1992, premiate de Asociația Scriitorilor din Cluj-Napoca, Ronsete, 1995), reiau simfonic temele fundamentale (iubirea, moartea, timpul) într-o orchestrație ceremonială. Poemele pot fi citite ca niște „cântece împotriva morții”, din ce în ce mai laconice și mai reflexive. Din înscenări fastuoase, cum erau baladele
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
Socrate, București, 1985; Meșterul Manole sau Imanența tragicului, București, 1986; Anotimpurile, pref. Liviu Petrescu, Cluj-Napoca, 1987; Zborul gâștei sălbatice, București, 1989; ed. (Le Vol de l’oie sauvage), tr. Gérard Bayo, Paris, 2000; Ferestre, București, 1990; Furcile caudine, București, 1991; Lieduri, pref. Liviu Petrescu, Cluj-Napoca, 1992; Ante portas, Bruxelles, 1992; Le Visage du temps, Troyes, 1993; Fierul spinilor, Cluj-Napoca, 1995; Ronsete, cu ilustrații de Călin Stegerean, Cluj-Napoca, 1995; Ieșirea din Europa, București, 1996; A doua venire-Le Deuxième retour, ed. bilingvă
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
lui a venit într-o zi acasă cu o colegă și au început să cânte potpuriuri de muzică ușoară din Irving Berlin și Harold Arlen și Jerome Kern și alții de același calibru. Cum așa, de ce să nu cânte copiii lieduri de Schubert în loc de asemenea „porcării“? Așa încât s-a dus la directorul școlii și a făcut mare zarvă pe chestia asta. Directorul a fost impresionat de argumentele unei personalități atât de distinse și a hotărât să o ia la refec pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
de pe microfilm. Citea predicile și „Instrucțiunile spirituale” - câteva propoziții pe rând - un paragraf de germană veche - prezentate ochiului său bun la mică distanță. În timp ce Margotte dădea cu aspiratorul prin camere. Evident dând majoritatea scamelor pe fustă. Și cântând. Îi plăceau liedurile lui Schubert. De ce trebuia să le amestece cu zumzetul aspiratorului scăpa puterilor lui de explicare. Dar nici nu putea să explice o preferință pentru anumite combinații: de exemplu, sendvișuri cu morun, șvaițer, limbă, biftec tartar și sos rusesc de salată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mea. — Are dreptate. Cântă-ne, Teofana! Te rugăm! Ce să vă cânt? O arie de operă, operetă, un cântec de muzică ușoară, populară sau alt cântec, gândindu-se la un cântec țigănesc drag ei. Ce vrei tu. Le cântă un lied din ciclul „Dragoste și viață de femeie” al compozitorului german Robert Schuman, un reprezentant de seamă al romantismului muzical. O ascultau toți cu mare atenție, impresionați de vocea caldă, cristalină a Teofanei. Pe atunci, când nu se cunoșteau manelele și
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
fost pe rând mesagerii dragostei lui Cezar pentru Teofana. De câte ori o întâlnea în parc, îi aducea câte un buchețel de asemenea flori gingașe, iar ea fredona ca semn de mulțumire arii din „Aida”, „Traviata” de Giuseppe Verdi sau vreunul din liedurile compozitorului Robert Schumann. În vară aveau mult de învățat pentru sesiunea de examene, dar tot mai dădeau o fugă în parc să se întâlnească. În una din zile, au zăbovit mai mult. Era cald și bine și atmosfera era încărcată
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Cezar. — Adio, țâfnoaso!îi strigă de departe. Adio, țâfnosule!îi face semn cu mâna, îndreptându-se spre casă. Trecuse aproape un an de la plecarea lui Cezar. Teofana era absorbită de munca ei. O cam obosiseră repetițiile pentru diferite lucrări vocal-simfonice, lieduri, recitaluri, arii din opere sau operete care trebuiau prezentate cu ocazia anumitor spectacole din oraș sau prin deplasarea în alte orașe. Numai bine i-a picat concediul de odihnă pe care a vrut să-l fructufice din plin. Și-a
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]