3,366 matches
-
săi, sau rinichiul, piciorul, măduva, pielea ori inima sa. Într-un anumit fel Luis izbutise: se salvase și se bucura din tot sufletul său, deși împărțit prin alte trupuri. CABINA LIFTULUI Ultimul care în acea dimineață a pătruns în cabina liftului a fost un bărbat între două vârste. Era grăbit și apăsă cât mai repede pe butonul pentru ultimul etaj; apoi își aranjă cravata, gulerul și părul. Ar fi vrut să se privească în oglindă, însă nu se putu întoarce, în spatele
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
plăcut formați ai secretarei roșcate. Aceasta rămăsese cu privirea pironită în cocul imens al doamnei care ținea strâns de mână o fetiță ce se juca cu capul păpușii chinezești. O dimineață banală începea în timp ce ușile cabinei se închiseră etanș și liftul se puse în funcțiune. Mirosul de pizza se răspândi împrejur făcându-i pe ceilalți să strâmbe din nas. De altfel nici căldura nu le era pe plac, se așteptaseră la zile de caniculă, însă doar faptul că știau nu îi
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
din nas. De altfel nici căldura nu le era pe plac, se așteptaseră la zile de caniculă, însă doar faptul că știau nu îi împiedica să fie irascibili. Lipsa spațiului le dădea senzația stranie de izolare, de excludere din lume. Liftul părea că urcă destul de încet, dar nimeni nu băgă de seamă, toți se concentrau asupra momentelor ce vor urma după ce vor părăsi cabina, iar dacă nu ajungeau cu gândul atât de departe, mai rămâneau întotdeauna impozitele, guvernul și drumurile naționale
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
asupra momentelor ce vor urma după ce vor părăsi cabina, iar dacă nu ajungeau cu gândul atât de departe, mai rămâneau întotdeauna impozitele, guvernul și drumurile naționale; următorul etaj, încă trei metri, prima oprire. Nu coborî nimeni. Ușile se închiseră și liftul începu din nou să urce. Fetița se plictisi și o rugă pe doamna ce o ținea de mână să o ia în brațe, însă nu primi nici un răspuns. Mai așteptă câteva secunde, apoi începu să plângă schimonosindu-și fața, urâțindu
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
din plâns și își trase zgomotos nasul. — Vreau să apăs pe buton. — Încetează! — Dar vreau să apăs pe buton. Nu se poate. S-a apăsat deja. — Vreau să mai apăs o dată. — Termină cu smiorcăiala! Etajele treceau unul după altul, iar liftul înainta fără să țină cont de persoanele închise în cabină, la fel de anonime ca și butoanele care îl coordonau. În câteva secunde ajunseră la destinație, exact când plictiseala și așteptarea deveniră totuna. — Vreau să apăs pe buton. ... și liftul se opri
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
altul, iar liftul înainta fără să țină cont de persoanele închise în cabină, la fel de anonime ca și butoanele care îl coordonau. În câteva secunde ajunseră la destinație, exact când plictiseala și așteptarea deveniră totuna. — Vreau să apăs pe buton. ... și liftul se opri. Toți au rămas calmi, în aceeași poziție, fiind siguri că în clipa următoare fie vor porni din nou, fie se vor deschide ușile; nu se întâmplă nimic în schimb. Secretara apăsă pe unul din butoane sperând. Toți o
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
fie se vor deschide ușile; nu se întâmplă nimic în schimb. Secretara apăsă pe unul din butoane sperând. Toți o aprobau din priviri, mai puțin fetița, care îi scoase limba, rânjind cu răutate. — Eu trebuia să apăs pe buton. Termină! Liftul se mișcă puțin, dar nu urcă deloc. Un sentiment de îngrijorare creștea în fiecare, însă nu aveau curajul să-l arate. Puteau să privească ceasul, dar ar fi fost ca și cum timpul care le strângea încheietura mâinii nu le aparținea de vreme ce
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
iar puștiul putea să înjure de câte ori simțea nevoia. Li se părea firesc să își imagineze că sunt ultimii supraviețuitori ai unui război nuclear sau ai unei calamități naturale. Nu se aveau decât pe ei înșiși uitați pentru totdeauna în cabina liftului, și atunci se petrecu un lucru minunat: pentru prima dată începură să aibă încredere unii în alții. — Vreau să mă joc cu butoanele. — Desigur. Primul care a murit a fost bătrânul. Într-un fel se așteptau la asta. Pe fața
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
să se miște, ea adormi imediat. Trăgându-și mâna de sub capul ei, bărbatul atinse un obraz ud de lacrimi și tresări. Îi mângâie părul cu vârful degetelor, o văzu zâmbind prin somn și se gândi că vor ieși din cabina liftului, vor merge acasă, se vor spăla și vor mânca împreună. Era din ce în ce mai încrezător că undeva există un dormitor cu cearșafuri albastre mirosind a balsam proaspăt și o cadă de baie cu gel de duș. Se vor bălăci ore în șir
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
se poate. — Lăsați-o să se joace, e totuși un copil. Fetița nu mai așteptă îngăduirea mamei și se apucă să apese aleatoriu pe câte două-trei butoane odată ca și cum ar fi cântat la un instrument cu clape. După câteva secunde liftul se puse în mișcare și începu să coboare repede, dezmembrându-se din pricina vitezei. Podeaua se desprinse prima și căzu în gol și, odată cu ea, doamna și fetița ei. Totul a durat doar o fracțiune de secundă, un timp foarte scurt
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de secundă, un timp foarte scurt, doar cât să te prinzi de frânghiile ce atârnau libere peste cabină. Trupul secretarei se zbătu încercând să găsească un punct de sprijin până când se simți trasă în sus de mâna bărbatului. Acum cabina liftului însemna doar tavanul de plastic care le susținea siluetele. Erau conștienți de ce va urma, restul vieții lor se număra în minute sau, în cel mai bun caz, în ore. Așteptau îmbrățișați, nu-și puteau îngădui nici o promisiune, nici o mișcare, orice
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
ieșit exact la Universitate. De aici, în cinci minute aș fi ajuns la dragul meu loc de muncă. Acum însă lucrurile nu mai erau deloc atât de simple, deși schema generală ar fi fost tot asta. Pe palier, ca să iau liftul, n-aveam cum să ies. Ușa metalică de la apartament, solidă și perfect izolată, fusese închisă. Așa că am ajuns pe balcon, iar de aici afară, pe peretele exterior. O situație inedită pentru mine, dar în același timp cam periculoasă. Dacă vreun
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
încă o treabă. Ia fiți atenți! La numele astea mai adăugați și locul de baștină al fiecăruia în parte." "Adică cum?", și-au exprimat nedumerirea în cor. "Păi, simplu. Brânză Albă Martie Gigel de la Rectorat, sau de la Amfiteatru, ori de la Lift..." Da' ce-i aia februarie, martie, aprilie și mai?", întrebă Dorinel, ceilalți fiind probabil prea extaziați dinaintea deșteptăciunii mele ca să mai încerce cumva vreo altă lămurire. O jumătate de oră mi-a luat ca să le explic, până ce ei au dat
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
piept. "Acum. Și cât mai rapid, te rog. Da?" Accentuă, silabisind: "E o urgență!". Fany îl luă de mânuță pe nea Vasile căruia nici să arunce o privire în decolteul ei nu-i mai ardea. După o scurtă plimbare cu liftul ajunseră și la radiologie. "Bună Delia!", făcu bucuroasă nevoie-mare asistenta. "Bună, Fany!", răspunse cu același elan de simpatie cealaltă. Și imediat se țocăiră pe obraji vorba vine, amândouă pupară aerul de teamă să nu-și strice rujul și fondul de
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
doamnă cu care venise la o partidă de bridge, i-au trebuit vreo două ore ca să găsească blocul cu pricina. Ca amănunt suplimentar, băiatul meu căuta un bloc cu patru etaje, deși de fiecare dată, când fusese acolo, urcase cu liftul, până la etajul cinci. Așa că vă rog să-l scuzați!" Am tăcut îmbufnat. Ce să-i mai spun că apartamentul era la etajul patru? Restul erau doar amănunte. Evident, bagajul avea exact greutatea prescrisă, iar tata m-a privit cu un
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
situație În care calculatorul Îi repartizează un număr de cameră la Întâmplare, aflată la unul dintre nivelurile superioare, unde apa caldă ajunge cu greu, iar lumina se Întrerupe adeseori. În spatele recepției sunt ascensoarele, care funcționează cu carduri colorate de acces. Lifturile galbene opresc la orice etaj dintre primele zece, cele roșii numai la nivelurile rezervate vulgului, de la 11 În sus, ascensorul negru coboară În Iadul aflat la mare adâncime, iar cel albastru suie direct În mijlocul cerurilor, unde nu există nici Întristare
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
primele zece, cele roșii numai la nivelurile rezervate vulgului, de la 11 În sus, ascensorul negru coboară În Iadul aflat la mare adâncime, iar cel albastru suie direct În mijlocul cerurilor, unde nu există nici Întristare, nici suspin, nici măcar rate de plătit. Liftul din urmă, trebuie spus, are mai mereu pe ușă o plăcuță cu „Defect“. justiția În purgatoriu Mâna lungă a Justiției se Întinde mai departe de granițele vieții. La etajul Întâi al Purgatoriului se află sălile de judecată, unde sunt discutate
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
fost chemat să se explice. Asemenea eroului său, a petrecut luni de zile căutând sala În care avea loc audierea. Între timp, a dormit pe canapelele aflate pe culoare, În spatele ghivecelor, În căzi, prin debarale, chiar și Într-unul dintre lifturile galbene. Ajuns la proces, Kafka a fost strălucitor. A invocat propria epuizare fizică și nervoasă - prezentând În acest sens și certificatul de deces -, care l-ar fi Împiedicat să-și Încheie romanul. În ceea ce privește mesajul ascuns al rândurilor din urmă, a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Împâslitor pânză sticlă. NAPOLEON: Nu, Împărat. RECEPȚIONERUL: Unde v-ați desfășurat activitatea? NAPOLEON (deja iritat): Întoată Europa. RECEPȚIONERUL: Aha. Deci flotant. La mine scrie caporal, dar probabil că dosarul n-a fost actualizat (Întinzându-i un card de acces pentru lifturile galbene). Mergi matale la etajul patru, biroul Sesizări, ghișeul trei. Următorul! De la etajul patru, Napoleon a fost trimis la serviciul „Cadre militare În rezervă“ de la etajul opt, deoarece În livret nu exista ștampila care să ateste lăsarea la vatră, apoi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de prim-consul al Republicii Franceze și copia legalizată după certificatul divorțului de Joséphine. A fost pasat apoi la secretariatul serviciului „Adopții teritoriale“, iar până la șapte a urcat pe jos, pentru că, Între timp, pe Pământ avusese loc un cutremur devastator, lifturile galbene fiind astfel toate ocupate. A așteptat răbdător să treacă pauza de masă, după care a aflat că-i trebuia dovadă scrisă că nu anexase Brazilia. „Bine, dar Brazilia n-am apucat s-o cuceresc, făcea parte din valul al
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Încolo, unde unul dintre curioșii care se Îngrămădeau să vadă ce se Întâmpla la baza turnului călcă pe ea, transformând-o Într-o masă informă de Întrebări fără răspuns. Împachetat ca un salam, Împăratul se văzu târât către unul dintre lifturile galbene, unde Freud, Adler și Jung Își dădură jos glugile. Unul dintre aceștia, iar posteritatea nu va reține niciodată care, rosti atunci amenințarea cu cel mai profund caracter psihanalitic din câte s-au spus vreodată: — Împărate, o să ne spui și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ale cărui bale se scurseseră până În prag sforăia alene. Dintr-un raft, o combină audio vorbea În somn, scoțând din când În când limba găurită. Gheara pick-upului tresărea Încetișor peste discul așezat pe platan. Discul era spart. Am trecut prin fața liftului care Îmbrățișa cu ușile-i culisante automatul de cafea prăbușit În prag. Din grupul sanitar alăturat se auzea un bâzâit familiar. Uitat pe o policioară, În fața oglinzii, pulsa un aparat de bărbierit. — O secundă, i-am spus Annei. Am luat
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
rămase prin colțurile buzunarelor, oftaturi, chiorăituri, șuiere, fluierături, ieșeau din ungherele lor spre a se alătura micilor zgomote ale uzinelor care ne țineau În viață. Cum toate organele minerind În străfunduri nu mai reușeau să transporte viața la suprafață, vagoneții, lifturile și scripeții fiind blocate, iar multe dintre galerii surpate, ai fi zis că piuitul monitoarelor constituia semnale Între galaxii aflate la un metru distanță. Era o ciudată simbioză, ființe și mașini legate prin nenumărate cordoane ombilicale, oamenii nefiind deserviți de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
explicațiile posibile - un sistem biomagnetic funcționând pe bază de mătreață, un cip de fabricație japoneză montat În pupilă, o iluzie optică generală - au căzut pe rând. Chemați să depună mărturie În acest sens, specialiști În kinetoterapie, bioenergeticieni, reputați reparatori de lifturi și de mașini de spălat, magicieni și hipnotizatori - unul reușise chiar să bage În transă Turnul Eiffel! - l-au examinat pe pacient, neputând totuși să depisteze cauza clipirii. Ca urmare, comitetul medical a anulat hotărârea unei comisii statale - care, cu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
stârnea șiroaie de lacrimi, priveau bărboase prin ochelarii ferestrelor, ca și cum și-ar fi pierdut și ele ultima speranță. Turnurile de sticlă și metal dinspre centru Îmbătrâneau demne și opace, asemenea afaceriștilor care scrutaseră Îndelung orașul din spatele ferestrelor-oglindă. Ici-colo, vedeai un lift telescopic oprit pe mijlocul versantului, ca un măr al lui Adam sugrumat de nodul prea strâns al cravatei, podețele spălătorilor de geamuri fluturau inutile, asemenea ochelarilor legați cu șnur la gât, pe care Îi cauți peste tot, numai acolo nu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]