812 matches
-
sub vremi sîntem (și vremile-s astea, date), să trecem peste bacoviene jinduri și să parafrazăm navigator eminescian o dată cu radioasele fete, cu radioșii băieți Pururi tineri, înfășurați în pixeli. Tristeți provinciale, nu? 14 iunie În plină circulație pe bulevard, o limuzină indigo rupe toate sensurile, declanșează isteria claxoanelor și frînează scrîșnit lîngă trotuarul pe care mă oprisem tocmai ca să văd perturbația. Ei bine, eu eram cauza! Din limuzină coboară simpaticul june pictor O., cunoștință veche și, cu afabilitatea pe care i-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în pixeli. Tristeți provinciale, nu? 14 iunie În plină circulație pe bulevard, o limuzină indigo rupe toate sensurile, declanșează isteria claxoanelor și frînează scrîșnit lîngă trotuarul pe care mă oprisem tocmai ca să văd perturbația. Ei bine, eu eram cauza! Din limuzină coboară simpaticul june pictor O., cunoștință veche și, cu afabilitatea pe care i-o cunosc dintotdeauna, îmi strînge (amical și respectuos) mîna și trece direct la subiect: a avut recent expoziție la București și a vîndut-o toată; numai limuzina, iată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Din limuzină coboară simpaticul june pictor O., cunoștință veche și, cu afabilitatea pe care i-o cunosc dintotdeauna, îmi strînge (amical și respectuos) mîna și trece direct la subiect: a avut recent expoziție la București și a vîndut-o toată; numai limuzina, iată, și-a cumpărat-o doar din vînzarea unui singur tablou... Așadar, cu riscul de-a produce accident stradal, prosperul pictor ține morțiș (de ce?) să-mi destăinuie ultimul lui tun. Foarte bine. Să-i spun, la rîndu-mi, că ieri, chiar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
iubim din nou după lugubrul interstițiu comunist, pentru că nu mai vrea (nu mai are cum) să se întoarcă la colectivism lozincard. Așa proceda eternul Tonitza. Nimeni însă nu-l poate împiedica azi pe etern anonimul O. să-și cumpere o limuzină de pe tabloul pe care i l-a plătit pe loc magnatul de vreme nouă. Chestiune de destin, nu? Și de limuzină. 21 iunie Mai întîi însă, ca manevră metodologică: De ce Brâncuși? De ce nu Paciurea? De provocat un pic enigma. Pentru că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Așa proceda eternul Tonitza. Nimeni însă nu-l poate împiedica azi pe etern anonimul O. să-și cumpere o limuzină de pe tabloul pe care i l-a plătit pe loc magnatul de vreme nouă. Chestiune de destin, nu? Și de limuzină. 21 iunie Mai întîi însă, ca manevră metodologică: De ce Brâncuși? De ce nu Paciurea? De provocat un pic enigma. Pentru că enigmă e, pînă la un punct, decizia pe care o ia destinul impunînd un creator în detrimentul altuia. Deși, valoric, par a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
șarmanta alocuțiune, mă adresez asistenței: Are talent Liviu, nu? Vorba șlagărului: Să stai în fîîîn, să stai în fîîîn... 2 iulie "Stimate domnule Val Gheorghiu, Întîmplător, am citit în aceeași zi articolele dvs. Chiar așa, înveșmîntați în pixeli și Pictura limuzină și mare mi-a fost dezamăgirea să constat la un respectabil bărbat de succes (pictor, scriitor, gazetar etc.) atîta nejustificată înverșunare față de niște tineri artiști care și-au găsit fiecare locul în artă potrivit principiilor în care cred. Nu-l
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de succes (pictor, scriitor, gazetar etc.) atîta nejustificată înverșunare față de niște tineri artiști care și-au găsit fiecare locul în artă potrivit principiilor în care cred. Nu-l cunosc pe tînărul O. ("amabil și respectuos"), care și-a cumpărat o limuzină din vînzarea tablourilor sale unor (cum sugerați) îmbogățiți amatori bucureșteni, dar mă întreb: dvs., pictorii de renume, cui vă vindeți tablourile? Poate unor amatori mai rafinați, dar tot bogați, dacă ar fi să ne luăm numai după prețurile afișate la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vă vindeți tablourile? Poate unor amatori mai rafinați, dar tot bogați, dacă ar fi să ne luăm numai după prețurile afișate la magazinul de specialitate. Dacă pictura este mijlocul dvs. de existență, care-i diferența? El și-a cumpărat o limuzină, dvs. o pereche de mocasini cu care ați flanat pe bulevardele Tours-ului. El este mai pragmatic, dvs. mai spiritual; publicul lui nu va fi niciodată al dvs., și invers; el va fi mai bogat în mașini, dvs. în cărți și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Kassel, "Kassel. Die Documenta Statdt", tot așa, pe poarta de intrare a Iașului să se scrie "Iași. Orașul Perifericului". Revenind la cele două articole, am constatat cu nedumerire că dvs. ați criticat la fel de răutăcios și pe "industrioșii" care preferă pictura limuzină (deci mercantilismul în artă), cît și pe cei care preferă arta, fie ea și alternativă, fără să cîștige nici un ban. Asemenea personajului lui Victor Hugo, după ce "m-am luptat pentru o idee", preț de cîteva fraze, mă întreb de ce nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
personale cu tînărul lider ieșean printr-o polemică deschisă, pe teme de artă, fără să mai ironizați niște tineri pe care nu-i cunoașteți și în realizările cărora nu v-ați băgat "nasul berjerac"; și să zgîriați cu pixul o limuzină nouă? Gabriela ȘERBAN" (care, deși l-a cunoscut pe Mihai Ursachi, nu l-a însoțit la expoziția de pictură suedeză) 12 iulie Distinsul ceremonial pentru că a fost cîndva unul al corespondenței a dispărut de mult. O dată cu dispariția acelei distinse Românii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Se afla în străinătate la un congres internațional de medicină sportivă, unde susținuse o apreciată comunicare. În seara aceea, pe când se întorcea la hotel, doi bărbați îl opriră în fața intrării, se legitimară și-l rugară să-i urmeze. În eleganta limuzină neagră, dr. Gough protestă cu vehemență, înecându-se mereu în tuse, protestă și când opriră în fața unei somptuoase vile din afara orașului. Aici i se servi o cină copioasă, după care doi înalți funcționari îl dojeniră politicos că ar călători incognito
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
prezența comunistă din New York, ținea stindardul SUA în mâini în balconul său de la etajul 1, iar la vederea lui Hrușciov a început să intoneze imnul God bless America. Reacția normală ar fi fost să-l ignore sau să urce în limuzina care tocmai fusese chemată pe străduța înghesuită cu mașini și organe de pază. Hrușciov, în schimb, l-a privit și, amuzat, a început să-1 dirijeze ca un conducător de orchestră, îndelung. A fost rândul protestatarului să fie uluit. Scena s-
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de pază. Hrușciov, în schimb, l-a privit și, amuzat, a început să-1 dirijeze ca un conducător de orchestră, îndelung. A fost rândul protestatarului să fie uluit. Scena s-a închis când Hrușciov s-a urcat zâmbitor și amuzat în limuzină. Mi-am zis atunci: acest om iubește show-ul. In 1962, lucrând în aceeași clădire, imaginea lui mi-a revenit, ajutându-mă să înțeleg mecanismul gândirii sale. Am refăcut concluzia, adăugând: acest om iubește show-ul, dar nu dorește showdown-ul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
japoneză s-a dovedit extrem de inspirată... Îmi duc repede mîna la gură. — Ups! Am zis deja prea mult! — Mda, Becky. Să crezi tu c-o să-ți cad În plasă. Luke zîmbește. — Mergem? Ieșim din bloc și Luke mă conduce la limuzina Mercedes a lui Iain. — Luke. Iain dă ușor din cap spre el, din locul lui de lîngă geam. — Rebecca. Iain e un tip Îndesat În jur de patruzeci de ani, cu păr Înspicat, tuns foarte scurt. Adevărul e că arată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ideea ei a funcționat perfect. — Mă rog, oricum, la tine venisem. Se Încruntă. — Tocmai am primit contractul pentru povestea cu Danny Kovitz. Cam mari pretențiile prietenului tău. Mi-a cerut bilet de avion la clasa Întîi, apartament la Claridge’s, limuzină pentru uz personal, San Pellegrino la discreție, „bine vînturată ca să se ducă bulele“... Îmi Înăbușesc cu greu chicotul. Tipic pentru Danny. — E un designer celebru și important, Îi amintesc lui Eric. Oamenii talentați au și ei fixurile lor. — „Pentru durata
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
nu aibă nici o problemă. Așa e În lumea modei! — A venit! aud un țipăt dinspre ușă. A venit Danny Kovitz! — Buffy, trebuie să plec, zic grăbită și Închid mobilul. În timp ce mă Îndrept spre ușile de la intrare, zăresc pe stradă o limuzină și mă Însuflețesc instantaneu. Incredibil ce mare vedetă a ajuns Danny! Apoi ușile se dau În lături - și iată-l! E la fel de aschilambic ca Întotdeauna, și e Îmbrăcat În blugi vechi și cea mai cool geacă neagră din lume, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Ce facem, mergem la masă? sugerez. — Normal! spune Danny și se uită spre Carla, care se sesizează imediat și-ncepe să vorbească În cască. — Travis? Travis, sînt Carla. Ești te rog drăguț să tragi mașina În față? Cool! Mergem cu limuzina! — E un loc foarte drăguț după colț, Încep, dar Carla mă reduce la tăcere imediat. — Buffy a făcut rezervări la trei restaurante recomandate de Zagat. Japonez, franțuzesc și al treilea parcă era italian... — Marocan nu-i nici unul? zice Danny, În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
trei restaurante recomandate de Zagat. Japonez, franțuzesc și al treilea parcă era italian... — Marocan nu-i nici unul? zice Danny, În momentul În care șoferul Îi deschide ușa. O sun imediat pe Buffy, spune Carla fără să clipească. În timp ce urcăm În limuzină, formează un număr din memoria mobilului. — Buffy, Carla sînt. Vrei te rog să lași un pic În expectativă rezervările pe care le-ai făcut și să cauți un restaurant marocan pentru acum, pentru prînz? Marocan, repetă, rostind cuvîntul cît mai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Parcă am chef de un latte, se trezește Danny din senin. O mocha latte. Fără să clipească măcar, Carla vorbește iar În cască. — Bună, Travis. Carla sînt, zice. Oprește, te rog, la Starbucks. Repet, Starbucks. Treizeci de secunde mai tîrziu, limuzina oprește În față la Starbucks. Carla deschide portiera. — Doar un mocha latte? zice. — Îhîm, spune Danny, Întinzîndu-se leneș. — Stan, tu vrei ceva? se uită Carla la bodyguard, care e povîrnit În scaun, conectat la iPod. — Ha? deschide ochii. A, da
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
e el? — E unul dintre clienții lui. Iain Wheeler. Dave Sharpness Înșfacă una dintre poze și se uită lung la ea, vreme de cîteva secunde. — Ăsta nu e soțul dumneavoastră? — Nu! Îmi cad brusc ochii pe Iain urcîndu-se Într-o limuzină. O Înhaț și i-l arăt pe Luke, care se află În fundal, În partea opusă a mașinii, În ceață. — Ăsta e Luke! Ăsta e soțul meu! Dave Sharpness respiră tot mai greoi În timp ce se uită de la capul În ceață
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
vag simbolistă trecerea domoală a vieții. Cel de-al doilea volum, Efebul din lumină (1979), cuprinde o lirică meditativă, elegiacă, organizată după un principiu muzical, poetul încercând să devină un fel de glas firesc „precum pământul / care rostește frunzei”. Cu Limuzina de ceață (1982) se intră într-o altă etapă de creație: o poezie discursivă, nu totdeauna convingătoare, își face obiect din contradicțiile vieții de toate zilele, din latura perisabilă a existenței. Tonul crispat imprimă comunicării o gravitate sumbră. Soclul de
GOGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287304_a_288633]
-
perisabilă a existenței. Tonul crispat imprimă comunicării o gravitate sumbră. Soclul de umbră (1986) conturează un profil liric clasicizant, ale cărui caracteristici sunt discreția, melancolia, eleganța, pudoarea, voința de claritate. SCRIERI: Alb pelerin, București, 1977; Efebul din lumină, Cluj-Napoca, 1979; Limuzina de ceață, Cluj-Napoca, 1982; Urgența de a trăi, Iași, 1985; Soclul de umbră, Cluj-Napoca, 1986; Poeme, București, 1987; Lexicul și structura stilului în poezia lui Octavian Goga, București, 1989; Poezii, Cluj-Napoca, 1992; La Vie malgré tout (Concerto pour violon et
GOGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287304_a_288633]
-
și prelucrări inspirate, iar basmele populare italiene și-au găsit loc în diferite antologii. O serie de dicționare, ghiduri de conversație și compendii de gramatică stau și ele mărturie pasiunii sale pentru limba și cultura italiană. Traduceri: Carlo Montella, Cu limuzina în paradis, București, 1962; Alberto Moravia, Povestiri din Roma, București, 1962 (în colaborare cu George Lăzărescu), Ciociara, pref. George Lăzărescu, București, 1970 (în colaborare cu George Lăzărescu); Enzo Maizza, Mulatrul, București, 1963; Nino Palumbo, Printre munții neclintiți, București, 1967; Renée
LAZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287762_a_289091]
-
perfectă (Din caietul colonelului Călin Musceleanu), București, 1969; ed. București, 2000; Crima de la 217, București, 1970; Și a fost ora „H”, București, 1971; Ultima noapte de război..., București, 1972; Un caz de dispariție, București, 1972; Dispărut fără urmă, București, 1973; Limuzina neagră, București, 1973; Supersonicul 01 decolează în zori, București, 1974; Dragoste moartă, București, 1975; Un glonte pentru rezident, București, 1975; Soarele a murit în zori, București, 1976; Dragul meu Sherlock Holmes, București, 1977; ed. Oradea, 1993; Mapa cenușie G. R.
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
1963, 35; Gabriel Dimisianu, „Taina cavalerului de Dolenga”, GL, 1965, 47; Gabriel Dimisianu, „Ochii doctorului King”, RL, 1969, 5; Marius Robescu, O carte de istorie contemporană, RL, 1971, 34; Mircea Iorgulescu, „Un caz de dispariție”, LCF, 1972, 29; Mircea Iorgulescu, „Limuzina neagră”, LCF, 1973, 42; Constantin, Prozatori - critici, 62-65; Val Condurache, „Dispărut fără urmă”, CL, 1974, 4; Martin, Pro Patria, 161-164, 181-183; Sorin Titel, Două romane polițiste, RL, 1975, 48; Cristea, Domeniul, 305-309; Dumitru Micu, Volume de proză, CNT, 1977, 14
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]