399 matches
-
categoria I destinate furajării păsărilor necrofage, în conformitate cu articolul 23 punctul 2 litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1774/2002. 6. Limba bovinelor de toate vârstele destinate consumului uman sau animal se recoltează în abatoare printr-o secțiune transversală către procesul lingual al osului bazihioid. 7. Carnea de pe capul bovinelor în vârstă de peste douăsprezece luni se recoltează în abatoare în conformitate cu sistemul de control validat de autoritatea competentă, în scopul prevenirii unei posibile contaminări a cărnii capului prin țesuturi ale sistemului nervos central
jrc6113as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91285_a_92072]
-
edeme conjunctivale , edeme oculare , tumefierea ochilor , edeme palpebrale , edeme faciale , edeme gravitaționale , edemul buzelor , edeme localizate , edeme maculare , edeme genitale , edeme ale cavității bucale , edeme periferice , edeme orbitale , edeme peniene , edeme periorbitale , edem depresibil , edeme scrotale , tumefierea feței și edemul lingual . Următoarele reacții adverse medicamentoase au fost raportate la pacienți în studiile clinice cu SPRYCEL cu o frecvență de < 5 % : Tulburări renale și ale căilor urinare Mai puțin frecvente : insuficiență renală , urinare frecventă , proteinurie Tulburări metabolice și de nutriție Frecvente
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
edeme conjunctivale , edeme oculare , tumefierea ochilor , edeme palpebrale , edeme faciale , edeme gravitaționale , edemul buzelor , edeme localizate , edeme maculare , edeme genitale , edeme ale cavității bucale , edeme periferice , edeme orbitale , edeme peniene , edeme periorbitale , edem depresibil , edeme scrotale , tumefierea feței și edemul lingual . Următoarele reacții adverse medicamentoase au fost raportate la pacienți în studiile clinice cu SPRYCEL cu o frecvență de < 5 % : Tulburări renale și ale căilor urinare Mai puțin frecvente : insuficiență renală , urinare frecventă , proteinurie Tulburări metabolice și de nutriție Frecvente
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
edeme conjunctivale , edeme oculare , tumefierea ochilor , edeme palpebrale , edeme faciale , edeme gravitaționale , edemul buzelor , edeme localizate , edeme maculare , edeme genitale , edeme ale cavității bucale , edeme periferice , edeme orbitale , edeme peniene , edeme periorbitale , edem depresibil , edeme scrotale , tumefierea feței și edemul lingual . Următoarele reacții adverse medicamentoase au fost raportate la pacienți în studiile clinice cu SPRYCEL cu o frecvență de < 5 % : Tulburări renale și ale căilor urinare Mai puțin frecvente : insuficiență renală , urinare frecventă , proteinurie Tulburări metabolice și de nutriție Frecvente
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
edeme conjunctivale , edeme oculare , tumefierea ochilor , edeme palpebrale , edeme faciale , edeme gravitaționale , edemul buzelor , edeme localizate , edeme maculare , edeme genitale , edeme ale cavității bucale , edeme periferice , edeme orbitale , edeme peniene , edeme periorbitale , edem depresibil , edeme scrotale , tumefierea feței și edemul lingual . Următoarele reacții adverse medicamentoase au fost raportate la pacienți în studiile clinice cu SPRYCEL cu o frecvență de < 5 % : Tulburări renale și ale căilor urinare Mai puțin frecvente : insuficiență renală , urinare frecventă , proteinurie Tulburări metabolice și de nutriție Frecvente
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
Călugăreanu) și matematician (Gheorghe Călugăreanu). Dimitrie Călugăreanu a început munca știintifica în Laboratorul de fiziologie de la Sorbona, sub îndrumarea lui Albert Dastre și în colaborare cu V. Henri, prin cercetări neurofiziologice, experimentând asupra efectelor unor suturi încrucișate de nervi cranieni: lingualul cu hipoglosul; hipoglosul cu pneumogastricul; pneumogastricul cu hipoglosul; hipoglosul cu lingualul; coarda timpanului cu hipoglosul. Aceste lucrări au fost întreprinse cu scopul de a verifica teoria așa-numitei “energii specifice” a nervilor, care fusese formulată, în secolul al XIX-lea
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
în Laboratorul de fiziologie de la Sorbona, sub îndrumarea lui Albert Dastre și în colaborare cu V. Henri, prin cercetări neurofiziologice, experimentând asupra efectelor unor suturi încrucișate de nervi cranieni: lingualul cu hipoglosul; hipoglosul cu pneumogastricul; pneumogastricul cu hipoglosul; hipoglosul cu lingualul; coarda timpanului cu hipoglosul. Aceste lucrări au fost întreprinse cu scopul de a verifica teoria așa-numitei “energii specifice” a nervilor, care fusese formulată, în secolul al XIX-lea, de Johannes Müller și care dobândise, pe lângă un mare număr de
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
pe de altă parte între nervi secretori și inhibitori - vor putea demonstra dacă aceștia dispun sau nu de o energie specifică. Printr-o tehnică chirurgicală deosebit de fină, ei au suturat, de exemplu, capătul central al hipoglosului cu capătul periferic al lingualului, înainte de separarea corzii timpanului. După 7 luni de la operație s-a constatat că animalul (câinele) “secreta o cantitate considerabilă de salivă în timp ce mesteca hrana”, de unde autorii au dedus că “din capătul central al hipoglosului au crescut fibre în tecile nervoase
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
luni de la operație s-a constatat că animalul (câinele) “secreta o cantitate considerabilă de salivă în timp ce mesteca hrana”, de unde autorii au dedus că “din capătul central al hipoglosului au crescut fibre în tecile nervoase din capătul periferic degenerat al nervului lingual și al coardei timpanului și au ajuns să se pună în contact cu celulele glandulare ale submaxilarei “. Astfel, impulsurile nervoase motoare ale hipoglosului se puteau propaga la efectorii glandulari, stimulând activitatea lor. Autorii au elaborat mai multe variante experimentale ingenioase
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
cavității bucale prin "frâul limbii (Frenulum linguae)", astfel încât numai vârful limbii este liber.Baza limbii ("Radix linguae)" este prin mușchi și ligamente fixat de laringe. Mucoasa dezvoltată care acoperă limba este continuarea mucoasei cavității bucale pe care se află papilele linguale "(Papillae linguales)", prelungiri cu forme diferite "Papillae filiformes, Papillae conicae, Papillae lentiformes" cu rol mecanic (la rumegătoare aceste papile sunt acoperite cu strat cornos ceea ce determină aspectul aspru al limbii), Papilele gustative "(Papillae gustatoriae)" ce au forma de ciupercă "(Papillae
Limbă (anatomie) () [Corola-website/Science/302080_a_303409]
-
fără rețineri privind legăturile lui Pastior cu Securitatea. Pentru Wagner informatorul Pastior este un “maistru al dublicității” (în germ. “Meister der Dublizität”). Wagner pune la îndoială seriozitatea Fundației Oskar Pastior. El definește opera lui Pastior ca “un foc de artificiu lingual artistic fără orice motivare morală” (în germ. “ein Feuerwerk an Sprachartistik ohne jede moralische Begründung”). Într-un interviu, apărut în ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung din 17 noiembrie 2010, Stefan Sienerth scrie: „Omul Pastior trebuie reevaluat“ și îndeamnă „...spre chibzuire și
Oskar Pastior () [Corola-website/Science/304124_a_305453]
-
de electromagneți) sau electronic. Tuburile. Acestea produc sunetul orgii prin vibrația unei coloane de aer în interiorul lor. Pot fi de tip "labial" (adică fluiere, în care sunetul se produce prin trecerea aerului peste o muchie ascuțită, fixă) sau de tip "lingual" ( caz în care sunetul este produs prin trecerea aerului pe lângă ancii, care vibrează). Tuburile sunt construite, de regulă, din metal (mai ales staniu și aliaje staniu-zinc) sau lemn. Au diferite lungimi, în funcție de înălțimea sunetului pe care trebuie să îl producă
Orgă () [Corola-website/Science/303942_a_305271]
-
se împart în organice și funcționale. Dislaliile organice sînt provocate de anumite deficiențe anatomo-fiziologice la nivelul analizatorului auditiv sau al aparatului articulator. Printre deficiențele anatomice incriminate mai des în dislalie se numără prognatismul și progenia, amplasarea deficitară a dinților, frenul lingual prea scurt, despicăturile maxilovalo-palatine (așa-numitele “gură de lup” și “buza de iepure”). Există și deteriorări ale sunetelor (în special m-n), determinate de vegetațiile adenoide, de polipi care duc la tulburări de articulație, numite rinolalii. Dislaliile funcționale sînt provocate
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
Neue Folge, Bând 30 31 (2005 2006), Wissenschaftlicher Verlag A. Lehmann, Veitshöchheim, 2009, p. 205 267. ISSN: 0170 8007. 15. Das choronymische Mikrosystem des Rumänischen. Eine historische Darstellung, în vol.: Wolfgang Ahrens, Sheila Embleton, André Lapierre (eds), Names în Mulți Lingual, Multi Cultural and Mulți Ethnic Contact. Proceedings of the 23rd Internațional Congress of Onomastic Sciences, August 17 22, 2008, York University, Toronto, Canada, Published by York University, Toronto, Canada, 2009, p. 740 750. ISBN: 978 1 55014 521 2. 16
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
mici, rotunde și displazice. Helixul are un aspect rulat, iar antehelixul este proeminent (3). Conductul auditiv este mic, iar hipoacuzia și surditatea poate afecta 50% din pacienți cu sindrom Down, la orice vârstă (4). Gura este mică, deschisă, cu protruzie linguală. Limba este mare, brăzdată de șanțuri (limbă plicaturată, scrotală). Bolta palatină este înaltă și îngustă. Gâtul este scurt, gros, cu exces de piele pe ceafă. Mâinile sunt scurte și late cu deget V ce poate prezenta brahidactilie sau clinodactilie (încurbare
Sindromul Down () [Corola-website/Science/308997_a_310326]
-
Spina geni inferior"). Pe spina mentonieră superioară se inseră mușchiul genioglos ("Musculus genioglossus"), iar pe spina mentonieră inferioară mușchiul geniohioidian ("Musculus geniohyoideus"). Spinele mentoniere uneori fuzionează formând o proeminență unică, sau pot lipsi. Deasupra spinelor mentoniere adesea se află gaura linguală (geniană) ("Foramen linguale") ce duce într-un canal ce străbate mandibula și care conține o ramură a arterei linguale ("Arteria lingualis"). Pe fața internă a corpului mandibulei se află o creastă oblică - linia milohioidiană ("Linea mylohyoidea") - ce se extinde de la
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
Pe spina mentonieră superioară se inseră mușchiul genioglos ("Musculus genioglossus"), iar pe spina mentonieră inferioară mușchiul geniohioidian ("Musculus geniohyoideus"). Spinele mentoniere uneori fuzionează formând o proeminență unică, sau pot lipsi. Deasupra spinelor mentoniere adesea se află gaura linguală (geniană) ("Foramen linguale") ce duce într-un canal ce străbate mandibula și care conține o ramură a arterei linguale ("Arteria lingualis"). Pe fața internă a corpului mandibulei se află o creastă oblică - linia milohioidiană ("Linea mylohyoidea") - ce se extinde de la un punct aflat
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
geniohioidian ("Musculus geniohyoideus"). Spinele mentoniere uneori fuzionează formând o proeminență unică, sau pot lipsi. Deasupra spinelor mentoniere adesea se află gaura linguală (geniană) ("Foramen linguale") ce duce într-un canal ce străbate mandibula și care conține o ramură a arterei linguale ("Arteria lingualis"). Pe fața internă a corpului mandibulei se află o creastă oblică - linia milohioidiană ("Linea mylohyoidea") - ce se extinde de la un punct aflat sub spinele mentoniere până la marginea anterioară a ramurii mandibulare posterior de ultimul dinte molar. Linia milohioidiană
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
la capete și cu capătul ventral participă la formarea mandibulei, iar din capătul dorsal se va forma ciocanul și nicovala, oscioarele urechii mijlocii. Partea medială a cartilajului va deveni fibroasă formând ligamentul sfeno-mandibular. Pornind din arcul mandibular, antero-medial, proemină ridicăturile linguale anterioare sau mugurii linguali, între care median este prezentă o proeminentă numită tuberculul impar. Aceste trei formațiuni vor intra mai târziu în constituția limbii, formând vârful și corpul limbii, adica 2/3 din volumul ei. Inervația arcului mandibular este asigurată
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
capătul ventral participă la formarea mandibulei, iar din capătul dorsal se va forma ciocanul și nicovala, oscioarele urechii mijlocii. Partea medială a cartilajului va deveni fibroasă formând ligamentul sfeno-mandibular. Pornind din arcul mandibular, antero-medial, proemină ridicăturile linguale anterioare sau mugurii linguali, între care median este prezentă o proeminentă numită tuberculul impar. Aceste trei formațiuni vor intra mai târziu în constituția limbii, formând vârful și corpul limbii, adica 2/3 din volumul ei. Inervația arcului mandibular este asigurată de ramurile nervului trigemen
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
(denumit și osul lingual) este un os în formă de potcoavă de cal situat în linia median anterioară a gâtului între bărbie și glanda tiroidă. În repaus, acesta se așază la nivelul bazei mandibulei în față, și la nivelul cea de a 3-a
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
Ungaria și " Werkstätte für Orgelbau Mühleisen GmbH" din Germania sub îndrumarea artistică al lui István Baróti și László Fassang. Orgă are 5498 de tuburi labiale (din care 5028 de staniu și 470 de lemn de brad și paltin), 1214 tuburi linguale , 92 de registre și 5 manuale; este comandat de la o claviatură electronică. Concertul inaugural al sălii a avut loc în 22 mai 2006 cu concursul soliștilor István Baróti, Elekes Zsuzsa și László Fassang, acompaniați de Orchestră Simfonica Danubius sub baghetă
Palatul Artelor din Budapesta () [Corola-website/Science/328422_a_329751]
-
cutia craniană este relativ mică. Molarii au coroana joasă și largă și au creste așezate în formă de W. Primul și al doilea molar au câte cinci cuspide, dintre care cel central este foarte mic și legat de cei interiori (linguali) printr-o pereche de creste oblice. Primii incisivi au formă de canini. Sunt animale terestre diurne și nocturne și folosesc adăposturi superficiale sau chiar pe suprafața solului. Deși duc o viață terestră, la nevoie se pot cățăra și pot înota
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
șobolan și cea a unui șoarece, dar există și forme mai mari, ca bizamul. Coada lor este turtită lateral și mai scurtă decât trunchiul cu capul împreună. Măselele celor mai multe specii au creștere continuă, sunt brăzdate pe fețele lor labială și linguală și au o suprafață de masticație cu desene caracteristice. Majoritatea arvicolinelor sunt extrem de similare ca mărime generală, înfățișare, structură și formă a corpului. Ele sunt rozătoare mici a căror talie (cap + trunchi) variază în lungime de la 7,5 la 62
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]