471 matches
-
the levels of language (and, implicitly, within the branches of linguistics), and the threefold organization of language (as speaking in general - concrete particular language - discourse). Based on these principles, we claim that a "linguistics of repeated discourse" (and, particularly, a linguistic of textemes) can be established only on the basis of the distinction designation - meaning - sense, manifested on three dimensions: elocutional linguistics, studying the textemes in general, regardless of how they are configured in different particular languages and/or texts; "idiomatic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
aim to provide a description of these units of "repeated discourse" (as units of "speaking in general"), to outline their semantic definition and to delineate their (sub)categories. Regarding the former issue, we conclude that textemes are a class of linguistic units (always) determined and (sometimes) framed, and that these properties have significant consequences both on their "idiomatic" and textual-discursive status. Furthermore, we define textemes as units of "repeated discourse" characterized by non-coincidence (or, more precisely, by non-direct derivability) of the
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
from the structural semantics developed by Coseriu and subsequently formulate several principles and concepts of a possible configurative semantics, to study the idiomatic meaning of associative configurations in a certain "historical" language. Our main difficulty here is to distinguish the linguistic configurations (admitted as "facts of language" at the level of the "idiomatic" norm) from the mere "psychological" associations of words, which aim solely the knowledge of "things". However, we have proved that this difficulty is not an insurmountable obstacle and
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
conventional ("repeated") units can contribute not only to the creation of sense, but also to the creation of worlds. In this regard, we adopt and use Mircea Borcila's theory of "discursive poiesis", which is consistent with the tenets of linguistic integralism. By selecting as case study Mihail Sadoveanu's novel Creanga de aur/The Golden Bough (1933), our analysis follows three steps: identifying and interpreting the referential quanta based on textemes; identifying and interpreting the referential fields, as well as
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
A. P. Cowie (ed.), Phraseology. Alison Wray, Formulaic Language and the Lexicon, Cambridge University Press, Cambridge, 2002. Rosa E. Vega Moreno, Creativity and Convention. The Pragmatics of Everyday Figurative Speech, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 2007. 78 Noam Chomsky, Current Issues in Linguistic Theory [1964], 5th Printing, Mouton, Haga/Paris, 1970, p. 7. 79 Ibidem, p. 23. 80 O amplă discuție asupra fundamentelor "poeticii generative" se găsește în Mircea Borcilă, Mircea Borcilă, "Noi orizonturi în poetica americană", în Mircea Borcilă și Richard McLain
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Group, "MIP: A Method for Identifying Metaphorically Used Words in Discourse", în Metaphor and Symbol, vol. 22, nr. 1, pp. 1-39; Gerard J. Steen, Aletta G. Dorst, J. Berenike Herrmann, Anna A. Kaal, Tina Krennmayr, Trijntje Pasma, A Method for Linguistic Metaphor Identification. From MIP to MIPVU, John Benjamins, Amsterdam/ Philadelphia, 2010. 103 Mircea Borcilă, "The Metaphoric Model in Poetic Texts", în János Péntek, (ed.), Text şi stil. Text and Style. Szöveg és stì
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
R. Norrick, "Foreword", în Harald Burger, Dmitrij Dobrovol'skij, Peter Kühn și Neal R. Norrick (eds.), Phraseologie/Phraseology, vol. 1, p. xii. 133 Wolfgang Mieder, Proverbs. A Handbook, Greenwood Press, Westport, CT/Londra, 2004, pp. 16-17. 134 David Cram, "The Linguistic Status of the Proverb", în Cahiers de lexicologie, vol. 43, 1983, pp. 53-71. 135 Stephen D. Winick, "Intertextuality and Innovation in a Definition of the Proverb Genre", în Wolfgang Mieder (ed.), Cognition, Comprehension and Communication: A Decade of North American
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Germania), în dialog cu Marin Mincu". 190 Eugeniu Coșeriu, "The Principles of Linguistics as a Cultural Science", p. 109. 191 Mircea Borcilă, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei", p. 58. 192 Ibidem, pp. 59-60. 193 Eugeniu Coșeriu, "Nu există schimbare lingvistică" ["Linguistic Change Does Not Exist", 1983], în Omul și limbajul său. Studii de filozofie a limbajului și lingvistică generală, antologie, argument, note, bibliografie și indici de Dorel Fînaru, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași, 2009, p. 318. 194 Idem, "Creația
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ale unei lingvistici a vorbirii" ["Determinación y entorno. Dos problemas de una lingüística del hablar", 1955], în Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 291. 221 Idem, Lecții de lingvistică generală, p. 257. 222 Ibidem, pp. 246-247. 223 Idem, "Competența lingvistică" ["Linguistic Competence: What is it Really?", 1985], în Omul și limbajul său, pp. 301-316, și Competencia lingüística. 224 Idem, Competencia lingüística, pp. 92-106. 225 Ibidem, p. 104. 226 Ibidem, p. 106. 227 Idem, "Determinare și cadru", în Teoria limbajului și lingvistica
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
of synthesis that involves continuous self-detachment. The fundamental problem that faces the poet is how to transpose the dynamic inner reality thus discovered into words into a coherent "form" that will bridge the abyss that separates his vision from its linguistic expression. Modelled upon the necessities of a sensus communis, language hâș turned into a kind of "veil"; like a distorting mirror, its conventionality deforms, the pure individualizing perception that art aims at. The obstacles seem insurmountable, yet, the poet, to
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
studii ale acestor lingviști: Hașdeu, 1974 și Coșeriu, 1994). Să vedem însă care este paragraful din Principiile de lingvistică de la care a plecat acad. Berejan atunci când a făcut afirmația de mai sus: "Direcțiunea aproape exclusivamente arheologică, inaugurată de cătră fundatorii linguisticei, trebuie înlocuită printr-o direcțiune integrală; integrală nu numai prin constantă unire a peritezei cu anateza, ci mai ales prin aceea că studiul dialectelor moderne, pline de viață și avute în tot felul de material, câtă să ne serve că
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
tot felul de material, câtă să ne serve că temelie, de unde să ne urcăm apoi din treaptă în treaptă, intru cât ne vor permite mijloacele, până la punctul cel mai îndepărtat al anticității, constatând pretutindeni după putință, în întregul unei familie linguistice, iar nu într-un singur segment, cele două atributuri fundamentale ale dialectelor etnologice: ne-ntrerupta continuitate dialectala și circulațiunea" (Hașdeu, 1881/1984, p. 110). Desigur, "lingvistică integrală coșeriană" reprezintă o teorie mult mai complexă, dar ideea susținută de Hașdeu se înscrie
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de a se preciza hotarele și relațiunile lor reciproce"" (ibid., p. 22). 3.2.2.2. În consecință, după ce trece în revistă diverse propuneri (ale unor lingviști precum Schleicher, Pott, Haase, Baudouin de Courtenay, Heyse, Steinthal etc.) de divizare a linguisticei pure în mai multe sau mai putine ramuri, propuneri pe care le examinează critic, Hașdeu vine în partea a doua a articolului cu propriile distincții operate în cadrul acestei științe, obținând trei ramuri: 1) "Glotica, altfel linguistica pozitivă sau gramatică comparativa
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cea a originalului hasdeian, voi începe cu el. 3.3.2. Preocupat de stabilirea locului semasiologiei printre științele filologice, Lazăr Șăineanu pornește, așadar, de la clasificarea făcută de Hașdeu: "Trebuie dar determinat, înainte de toate, locul ce-l ocupă semasiologia în sfera linguisticei. Domnul Hașdeu, expunând un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative, a supus unei analize pătrunzătoare diferitele clasificațiuni linguistice, propunând o nouă ramificațiune, cea mai vastă din cele existente, care satisface toate exigențele, la câri au dat naștere progresele
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Șăineanu pornește, așadar, de la clasificarea făcută de Hașdeu: "Trebuie dar determinat, înainte de toate, locul ce-l ocupă semasiologia în sfera linguisticei. Domnul Hașdeu, expunând un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative, a supus unei analize pătrunzătoare diferitele clasificațiuni linguistice, propunând o nouă ramificațiune, cea mai vastă din cele existente, care satisface toate exigențele, la câri au dat naștere progresele științei. Ea ne va servi drept punct de plecare în expunerea ce urmeaza" (Șăineanu, 1887/1999, p. 6). Mai departe
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
idei latențe (Mélanges, p. 295-322 [33]); o doctrină căreia, în lipsă de alt termen, noi îi vom zice noematologie, de la νόηµα "cugetare intenționala"" (ibid., pp. 8-9). La finalul acestei prime secțiuni, Șăineanu conchide: "În rezumat, semasiologia, oricare ar fi diviziunea linguisticei, ocupă un loc intermediar între studiul cuvântului izolat și al cuvântului în propozițiune și formează că o punte de trecere de la quadrivium fizico-psihic la trivium psihico-fizic al domnului Hașdeu" (ibid., p. 9). 3.3.3. În studiul despre cartea lui
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de asemenea, nu-i pasă, dacă un cuvant poate avea sau nu vreo însemnătate istorică, juridică, economică și așa mai încolo. Fenomenele și legile limbei pe de o parte, fenomenele și legile vegetațiunei pe de alta, iată unică grijă a "Linguisticei pure" și a "Botanicei pure" [3]. Precum însă Botanica medicală, care studiază ierburile din punctul de vedere terapeutic sau farmacologic, si Botanica agricolă, care se consacră plantelor celor utile agronomului, șanț Botanica aplicată față cu Botanica pură, tot așa Linguistica
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
însă Botanica medicală, care studiază ierburile din punctul de vedere terapeutic sau farmacologic, si Botanica agricolă, care se consacră plantelor celor utile agronomului, șanț Botanica aplicată față cu Botanica pură, tot așa Linguistica aplicată se cheamă orice întrebuințare a datelor Linguisticei pure în afară de cercul propriu al "limbei". Și Linguistica, după cum vom vedea altă dată, poate fi medicală sau agricolă, dacă se apucă cineva a trage din analisa cuvintelor conclusiuni relative la istoria medicinei sau a agriculturei. Cât de interesante șanț, de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
instructiva poate fi, ca să dăm un alt exemplu, urmărirea termenilor plugărești și păstorești în limba română, cei de'ntâi în mare parte post-romani, ceilalți aproape toți români și chiar ante-romani! Oricum însă, asemeni cercetări, fie cât de prețioase, nu aparțin Linguisticei în sine, ci numai Linguisticei în aplicațiune [4]. Raportul între "Linguistica pură" și "Linguistica aplicată" se resumă în următoarea figură: Numai prin Linguistica pură, începând de la puncturile α-β, poate cineva să treacă la Linguistica aplicată, punându-se aci, prin puncturile
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
un alt exemplu, urmărirea termenilor plugărești și păstorești în limba română, cei de'ntâi în mare parte post-romani, ceilalți aproape toți români și chiar ante-romani! Oricum însă, asemeni cercetări, fie cât de prețioase, nu aparțin Linguisticei în sine, ci numai Linguisticei în aplicațiune [4]. Raportul între "Linguistica pură" și "Linguistica aplicată" se resumă în următoarea figură: Numai prin Linguistica pură, începând de la puncturile α-β, poate cineva să treacă la Linguistica aplicată, punându-se aci, prin puncturile a, b, c etc., în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cineva să treacă la Linguistica aplicată, punându-se aci, prin puncturile a, b, c etc., în comunicațiune cu diverse științe învecinate, ale căror probleme așteaptă o soluțiune de la Știință limbei; probleme atât de numeroase și atât de variate, încât corpul Linguisticei aplicate e mult mai voluminos decât al Linguisticei pure [5]. Generalitatea linguiștilor scăpa cu desăvârșire din vedere distincțiunea cea fundamentală între "Linguistica pură" și "Linguistica aplicată". Această uitare produce adesea o regretabilă confusiune, precum este atunci, bunăoară, cănd Max Müller
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
aci, prin puncturile a, b, c etc., în comunicațiune cu diverse științe învecinate, ale căror probleme așteaptă o soluțiune de la Știință limbei; probleme atât de numeroase și atât de variate, încât corpul Linguisticei aplicate e mult mai voluminos decât al Linguisticei pure [5]. Generalitatea linguiștilor scăpa cu desăvârșire din vedere distincțiunea cea fundamentală între "Linguistica pură" și "Linguistica aplicată". Această uitare produce adesea o regretabilă confusiune, precum este atunci, bunăoară, cănd Max Müller lasă a se înțelege că așa-numita mitologie
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
parte din Linguistica deopotrivă cu fonologia sau cu morfologia 3. Este ca și când ar bagă cineva farmacologia în Botanica alături cu dendrologia [6]. Dar și mai periculos, măi neiertat sub raportul științific, este de a înlătura prin tăcere orice împărțire a Linguisticei, declarând cu tot dinadinsul, ca Whitney de exemplu, că nu e nevoie "de a se indică diferitele părți ale Științei limbei și a se precisă hotarele și relațiunile lor reciproce"4. O asemenea Linguistica indivisă seamănă cu o Exposițiune Universală
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Mai întâi de toate observa foarte bine Baudouin de Courtenay trebuie să deosebim Linguistica pură, al cârii obiect este însăși limba, ca summa unor fenomene omogene din complexul manifestațiunilor vieței umane, de cătră Linguistica aplicată, având de obiect adaptarea resultatelor Linguisticei pure la cestiuni din sfera altor științe"5 [8]. § 2. GLOTICA, GLOSOLOGIA ȘI GLOSOGRAFIA Linguistica pură sau propriu-zisă, care studiază "limba" pentru "limba", fără nicio altă preocupațiune străină [9], se împarte generalmente în două mari ramure: 10. Studiul fenomenelor concrete
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cuprind apoi după Schleicher: a) Gramatică comparativa; b) Clasificațiunea limbilor, pe care el o numește Linguistica descriptiva. Principalul defect al acestei subdivisiuni este de a nu da gramaticei comparative și clasificațiunii limbilor aceeași posițiune independinte, pe care o vedem acordată Linguisticei filosofice. În realitate există trei ramure, iar nu două. O serioasă "clasificațiune a limbilor" nu se poate acață nici la "gramatică comparativa", nici la "Linguistica filosofica", deoarece ea se întemeiază pe ambele deopotrivă, închipuind astfel o a treia ramură oarecum
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]