3,155 matches
-
timbru european, avea o dimensiune europeană. De altfel în prezentarea lui Ștefan Dumitrescu Ana Blandiana sesizase, intuise adevărul acesta, când scriitorul avea doar 21 de ani, când afirmase că : „Ștefan Dumitrescu nu versifică frumos și cu talent în cadrele unui lirism știut sau bănuit numai, ci își creează propriile sale cadre, propriile sale sisteme de referință. Fiecare din poeziile sale este o deschidere către o lume creată de el, o lume în care păsările umblă înarmate și se cântă din ruine
INVITAŢIE LA LANSAREA CĂRŢILOR SCRIITORULUI ŞTEFAN DUMITRESCU de BIROUL DE VIITOROLOGIE BUCUREŞTI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383695_a_385024]
-
euripidian,așa cum a fost interpretat de Nietzsche:”In concep’ia lui(a lui Euripide n.n.),efectul produs de tregedie nu avea niciodată drept cauză anxietatea epică,puterea de atracție a incertitudinii cu privire la subiectele peripețiilor eventuale,ci scenele mărețe,pline de lirism retoric,în care pasiunea și dialectica eroului principal(s.n)se întindeau și se umflau ca năvala de ape a unui fluviu. Totul era făcut să pregătească nu acțiunea, ci pateticul și ceea ce nu pregătea pateticul era respins”. Dacă Blaga
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
Autorului STRĂIN NEÎNTREBĂTOR astrali copaci veghind minuni - străine păsări târzii - vorbind cu zei - pe strune: toți așteptăm - și nici nu știm de vine cel ce-a cântat în epopei nebune e-atâta suferință în lumină nedumeriri - clipiri de voci străbune lirism sinucigaș - schimbat în vină sacru masacru - treaz în sori și-n lune nu întreba în piept de stea - săgeata de ce-a pătruns - de ce-a străpuns - ingrata: viscol de lumi - urdìi de spumi - se-nchină la poarta lui - finalului
POEME DE TAINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380176_a_381505]
-
a interpretat concertul în premieră la 13 iunie 1954, la pupitrul dirijoral fiind celebrul Șir John Barbirolli. Acel concert a marcat Jubileul de Aur al orchestrei London Symphony. Cel mai grav instrument al orchestrei ne va demonstra calități nebănuite — umor, lirism ardent și chiar virtuozitate, în special în partea a treia. Fumusețea acestui concert ne va fi dezvăluită de tubistul Siegfried Jung. În contrast, în partea a doua a concertului simfonic vom asculta un concert pentru vioară. Deși a scris 5
FILARMONICA „BANATUL” Ioan Holender , Nina Karmon şi Walter Hilgers, la Timişoara [Corola-blog/BlogPost/94067_a_95359]
-
cu profesionalism de jurnalistul Bogdan Gamaleț, președintele executiv al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, din care și autorul face parte. Grupul Cantos format din Codruța Lojewski la flaut si Mihai Lojewski la voce și chitară, a asigurat frumoase momente de lirism prin cântece de folk cum ar fi Rugă, Antirăzboinică și altele care au impresionat participanții . Organizatorii au mulțumit Camerei Deputaților pentru spațiul acordat cât și Consiliului Județean Brașov,Președinte Aristotel Căncescu, senatorului Sebastian Grapă și Cabinetului Stăncescu pentru susținerea editării
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94152_a_95444]
-
și proza poematică cu elemente din marginea fabulației; se deschide cu un moment al nașterii autorului asistată de cele trei Sorți: Zâna Sorții, a Dragostei și a Sănătății. Descoperim în paginile cărții un amestec subtil de inteligență și facondă, de lirism și introspecție. Prozatorul mută interesul de la epicul aventurii la comportamentism. În gesturile, limbajul și manifestările protagoniștilor noi ghicim o psihologie și o mentalitate care dau seamă și despre un cod social, politic și cultural, prin acțiuni înglobate în Planeta democrației
MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378236_a_379565]
-
de înfrigurat căutător al absolutului, al identității sale în raport cu Dumnezeu, al armoniei cu sine, cu lumea înconjurătoare, cu universul. Din ,,Trilogia cunoașterii’’, ,,Trilogia valorilor’’ și, mai ales, din ,,Trilogia cosmologică’’ -, Mariana Didu a reținut (și a valorificat, cu mijloacele specifice lirismului) că, deși este ,,ființa cea mai înaltă și cea mai complexă ce rezultă din procesele de integrare cosmică a diferențialelor, omul este cenzurat. Aceasta înseamnă că omul nu poate să ajungă la o cunoaștere pozitivă absolut adecvată a realității, nici
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
brațe cu-adâncă sfâșiere, Îl sărută cu sete pe bot, pe ochi pe frunte, Apoi întoarse capul și-l dete spre junghiere...” Ultimele volume și-au epuizat resursele, alegorismul luând forma unui „ petrarchim strident” și „supărător” care le sufocă orice lirism. (G. Călinescu). Cuvântul colțuros dispare treptat, spre a face loc euforiei verbale. Asistăm la o curioasă altoire a „poeziei pure” pe trunchiul liricii religioase. Lirica voiculesciană va performa și în lirica erotică, în poezia postumă. Substituindu-se marelui Will, urmașul
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
întrebau castanii de ce mă pierd prin lume De ce nu chem lumina, căldura, adevăr ?” Este firesc să scrii poezii din viața desfășurată dincolo de calitatea de scriitor sau poet. Talentul și empatia Ligyei Diaconescu o ajută să scrie versuri sensibile într-un lirism conturat în care realitatea s-a infuzat: „ M-am regăsit prin florile de tei, Am râs și printre hohote, am plâns” ( Calea mea/ Drum). Zâmbetul se împletește cu lacrima într-o trăire și exprimare duioasă. Născută la Bicaz în 14
PORTRET LIGYA DIACONESCU, ARTICOL DE MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377190_a_378519]
-
inducerii crezului său, Valeriu Gafencu și-a asumat cu curaj statutul de “iubitor întru Hristos “. Nu doar Sfântul Închisorilor ci, sensibil trăind exodul mistic la cea mai înaltă intensitate. Valeriu Gafencu a devenit Poetul închisorilor prin poezia lui de un lirism autentic de diament șlefuit în focul suferinței gulagului communist. Deși modernâ, poezia lui nu e țipătul material al lui Munch ci “Îngerul a strigat “.(pg.84 ). Scrise în perioada detenției de la Aiud, poeziile lui V. Gafencu surprind procesul psihic prin
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
lumina și iubirea înalță vibrațiile sufletului spre divinitate, prin religiozitate, prin împărtășirea cu apă vie a iubirii lui Hristos.Prin martiriul închisorilor cei aflați în suferință transformă pușcăria în Via Dolorosa ”hristică eliberându-se de sub teroarea istoriei”(pg.90 ). Autenticitatea, lirismul profund tonalitatea imnică a poemelor lui Valeriu Gafencu împrumută ceva din încărcătura psaltică iar sensibilitatea sa poetică îl înscrie în generația sacrificată a poeților damnați “ieșiți prin ispășire la lumină. “ Această marcantă prezență a lui Valeriu Gafencu inclusiv sub însemnele
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
suprinde însă aici este maturitatea autorului. Un critic mai suspicios l-ar putea bănui că și-a antedatat textele, că este un fals adolescent. Fără tatonări, ezitări, stridențe, note false, majoritatea poemelor sunt perfect cizelate și întru totul caracteristice pentru lirismul particular al "șaizecistului" întârziat. Mă întreb de ce a așteptat acesta atâția ani (până în 1970) pentru a-și strânge versurile într-un prim volum, de vreme ce, încă de la finele deceniului precedent, el se înfățișează deja maturat, format, publicabil. Numai două-trei texte distonează
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
versificația festivist-idilizantă a "realismului socialist", creația de această natură vădea o sumețire expresionistă ce reflecta lupta pentru afirmarea valorilor existențiale amenințate de proiectul totalitar. Un trecut neguros, cu valențe mitice, reprezenta cartea de identitate deopotrivă estetică și națională a unui lirism recuperator și totodată defensiv, angajînd un dramatism transcris pe portativul cosmic. Chiar dacă autoritățile totalitare au înțeles a-și însuși și chiar a plusa la un mod tot mai indecent tema etnică, imboldul investigării unei lumi elementare, agitate de forțe stihiale
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
fiindcă sincronizarea cu Occidentul a fost în perioada interbelică aproape realizată. Prin efortul lui E. Lovinescu (nu întâmplător, criticul având parte, în acest volum, de cele mai multe mențiuni pozitive) și al grupării sale, romanul se obiectivează, poezia își descoperă și valorifică lirismul, iar critica literară își circumscrie domeniul și setul de principii. Un singur pas mai e de făcut până la efectiva sincronizare - și aceasta se produce prin al doilea val suprarealist. Dar, întrucât criticul nostru nu se poate mulțumi în această carte
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
e tot atât de mistuitoare ca și a bengalezei și care sfârșește tot atât de dureros ca și ea. Dar Ghighi e privită cu totul din afară, e desentimentalizată, pentru că în întoarcerea din rai autorul e pe drumul obiectivizării, al epicizării, al dezintoxicării de lirism. întoarcerea din rai e pe punctul de întretăiere a două tragedii: una individuală, a lui Pavel Anicet, și alta colectivă, a generației noi. Mircea Eliade a pus în acest roman generația tânără în fața tuturor problemelor: în fața existenței materiale, a politicii
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
Prokofiev. Lucrarea de anvergură instrumentală este dedicată muzicienilor experimentați, care stăpânesc toate “secretele” artei interpretative. Am admirat maturitatea și profesionalismul de care au dat dovadă cei doi interpreți în conturarea tablourilor muzicale contrastante, în care am perceput metamorfozele subtile de la lirism, la reflexivitate și dramatism. Cele 3 Preludii de Gershwin-Heifetz au oferit artiștilor prilejul de a evidenția alte fațete originale ale creației secolului al XX-lea. Prestația plină de aplomb și fantezie, care a îngemănat original libertatea și rigoarea, umorul și
La Sala Mic? a Ateneului by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83283_a_84608]
-
atmosfera de la curte, citind versurile poeților, atât pe cele vesele care redau „frumoasa lună mai” când se cânta și se dansa, dar și pe cele sumbre, „vocea gândului”, ultima rugăciune a Principelui. Vocea are încredințată o partitură cantabilă, încărcată de lirism, o linie melodică bine conturată, ce trădează cunoașterea posibilităților vocale și expresive ale mezzosopranei. Opera conține pasaje de recitative alternate cu vocalize elegante, exprimând o largă paletă de stări sufletești, de la bucurie și dans la rugăciune și moarte. Ca și
Medit?nd la Curtea Principelui... by Lumini?a CIOBANU () [Corola-journal/Journalistic/83239_a_84564]
-
ajută, cum ar spune Plotin, să „înlături prisosul, să îndrepți ceea ce e strâmb, să cureți ceea ce e întunecos [în propria ființă], făcându-l luminos...”. Iar în anii din urmă, artiștii tind cu oarecare consecvență spre recuperarea armoniei, a consonanței, a lirismului, a purității melodice primordiale. Au fost trei zile dense, în care s-a spus „mult în puțin”, fiecare eveniment reușind să coaguleze un public al cărui număr a depășit toate așteptările - semn că omul modern e dispus, în fine, să
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
să-și epuizeze masa energetică și să se convertească, prin intermediul flageoletelor, într-o linie continuă, transparentă, transcendentă. Violoncelista Laura Buruiană a imprimat partiturii Sabinei Ulubeanu - Vers le Ciel (Către Cer) - o tensiune dramatică puternic contrastantă cu secvențele aerate, învăluite în lirism și luminozitate, sugerând acele ferestre cu dublă, largă deschidere: spre interior, dar și spre infinit, către care aspiră invariabil muzica Sabinei. Deși de scurtă durată, apariția Laurei Buruiană în finalul recitalului i-a confirmat vigoarea temperamentului artistic, efervescența și creativitatea
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Pillat, în volumul Drumul spre Emaus, dă la iveală un jurnal în care poezia alternează cu proza fantastică. Liantul îl constituie credința, căutarea continuă a lui Dumnezeu și prezența obsesivă a tatălui (Dinu Pillat). Sunt remarcate eleganța și rafinamentul stilistic, lirismul necenzurat al poetei și capacitatea ei de a aborda "cu nonșalanță cele mai diverse modalități de comunicare artistică". De aceeași bună apreciere se bucură și volumul de poezii Dorul de rai al Monicăi Pillat, care, în a treia generație, continuă
Critică de întâmpinare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8337_a_9662]
-
place baletul am premeditat reușita acestui spectacol și nu am greșit. Al doilea titlul prezentat de compania portugheză, tot la ONB în seara zilei de 19 septembrie a fost - SOLILOQUY. De o factură foarte diferită de primul și cu un lirism mai accentuat, baletul, de fapt teatrul-balet este o poveste despre o țară a minunilor, unde se petrec situații de viață obișnuită, la care toți reacționăm intuitiv asemănător. E vorba de singurătate, duioșie, tristețe îndeosebi, și despre inevitabila moarte, care până la
Bravo, Dans Vortice! by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83431_a_84756]
-
numit România, Concertele pentru flaut, pian,vioară și orgă, Invențiunile pentru suflători și percuție- anunțând o personalitate artistică de certă originalitate(..). Muzica sa dispune de o robustețe unică, de o vigoare nesecată în exploatarea ritmurilor jocurilor transilvănene, dar și de lirismul luminos cu privirea sa de copil...fapt ce confirmă capacitatea unui compozitor de anvergură internațională, stopat nemilos de o moarte timpurie din ascensiunea artistică ce i-ar fi asigurat categoric un loc de seamă printre marile personalități ale muzicii românești
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere by Al. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
de calofilie vădită, Eliade scrie din creier, nu din suflet, de aceea estetismul lui e fără emoție. Nu transmite aproape nimic, decît parada unor cuvinte ales meșteșugite. Cu alte cuvinte, nu există un Eliade liric, ci doar un erudit simulînd lirismul sub forma unor pagini încărcate cu metafore scoase pe bandă rulantă. E ca și cum ar folosi hîrtie creponată pentru a imita mirosul florilor de cîmp. În schimb, eseistul Eliade e fascinant. Agresiv, abrupt și mereu întors spre sine, are tonul drastic
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
principiile esteticii lui Benedetto Croce, ca și dintr-o linie a criticii franceze ce a culminat cu "identificarea" lui Georges Poulet, i se par "depășiți", bieți "impresioniști" loviți de caducitate, întrucît n-au înțeles a adera la expiatoarea interpretare a lirismului ca "act semiozic", ca "practică semnificantă". Un rictus de profund dispreț scolastic se așterne pe figura lui Marin Mincu. Cum mai e cu putință, pare a se mira fără încetare d-sa, ca, ocupîndu-te de poezie, să nu repudiezi sentimentul
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
generaționist al fracturilor și convulsiilor, Ion Maria vine cu o notă personală și o perspectivă complet diferită. Povestiri din cartierul de Est, al patrulea volum, deja, al unui poet care a debutat editorial în 2002, surprinde în primul rând prin lirismul blând, serafic, extras "alchimic" din ordurile marginii de lume românească. Acolo unde eul gesticulant, retoric, sarcastic al fracturiștilor înflorește în jubilația imprecației și expectorației, eul retractil, sfios și cuminte al bietului intelectual aflat sub vremi se apleacă asupra gunoaielor ce
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]