1,268 matches
-
lumii nevăzute, un factor de mișcare universal și purificator. Ca și focul, aerul este un element activ și masculin, în vreme ce pământul și apa sunt considerate elemente pasive și feminine. În poeme, sensul profund conotativ sporește lirismul, provoacă meditația, creează imaginea literar-artistică: „O, aer fără pată, sublimul Mort m-așteaptă, rostească-se în briză tot necuprinsul minții, făptura mea cea tristă o-nvăluie ființa, panterelor din sânge să nu le crească dinții!”; „Respir! Tăcerea-n piept mă doare, aerul mă vinde ne-ncetat, de
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
NOVA - COMUNICAT DE PRESĂ Autor: Voichița Pălăcean Vereș Publicat în: Ediția nr. 1952 din 05 mai 2016 Toate Articolele Autorului EDITURA NAPOCA NOVA - COMUNICAT DE PRESĂ Editura Napoca Nova anunță colaboratorii că a început redactarea celei de a unsprezecea antologii literar-artistice Napoca Nova. Cele zece volume apărute anterior, cu prima apariție în decembrie 2013, au caracter periodic, văzând lumina tiparului în ultima lună din trimestru, au depășit 4.500 de pagini format A5, în condiții grafice deosebite, semnate de aproximativ 330
EDITURA NAPOCA NOVA – COMUNICAT DE PRESĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378699_a_380028]
-
de colaboratori din țară și din diaspora, astfel încât cărțile au ajuns și au fost popularizate în Europa, în Statele Unite, Canada, Australia și Asia. Nu facem niciun fel de partizanat artistic. Dorința noastră este aceea de a reuni în paginile antologiilor literar-artistice atât autori consacrați (afiliați sau nu la vreo organizație profesionale), cât și debutanți. Îi invităm pe toți iubitorii de literatură care vor să participe la acest proiect ambițios să ni se alăture! Antologia NN Nr. 11 va apărea la jumătatea
EDITURA NAPOCA NOVA – COMUNICAT DE PRESĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378699_a_380028]
-
legată de soluționarea unei contestații, dacă se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 47 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. (2) Desfășurarea de activități didactice ori în domeniul cercetării științifice și al creației literar-artistice de către membrii Consiliului este posibilă numai în afara programului de lucru. Articolul 30 Membrilor Consiliului le sunt aplicabile toate drepturile, beneficiile și obligațiile specifice funcției publice. Articolul 31 (1) Membrii Consiliului au obligația soluționării contestațiilor cu celeritate, înaintea oricăror
REGULAMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285415]
-
uzine, pe ogoare, în instituții, acolo unde se creează bunurile materiale și spirituale, acolo unde se formează omul societății noastre, liber și stăpîn pe destinul său". Și continuă: "O datorie de onoare rezidă în punerea în valoare a marilor creații literar-artistice ale înaintașilor și în primul rînd, studierea, aprofundarea și omagiul adus de drept minunatei opere de cultură transmise de la o generație la alta de către poporul nostru atît de talentat". Ceaușescu mai anunță o serie de celebrări viitoare: "Noi am sărbătorit
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
, revistă a studenților Școlii de Literatură și Critică Literară „M. Eminescu”, apoi a Institutului cu același nume, apărută la București între 1951 și 1955. Publicația era destinată promovării lucrărilor literar-artistice ale tinerilor cursanți, concepute în baza „rețetei” realist-socialiste, într-o școală menită să producă, în serie, modelele de urmat ale unei noi perioade din literatura română, aservită total dogmatismului ideologic marxist-leninist. Apare multigrafiată, până în 1954, numerele succesive fiind organizate pe
ANI DE UCENICIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285374_a_286703]
-
și al Margaretei Anuța, ingineră. A făcut studii primare, gimnaziale și liceale în orașul natal, încercând să le continue la Facultatea de Litere, secția de jurnalistică. O boală necruțătoare l-a răpus însă timpuriu. A debutat în 1986, la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, publicând apoi în „Orizont”, „Ramuri”, „România literară”, „Steaua”, „Astra”, „Amfiteatru” ș.a. Postum, i-au apărut volumele Ars longa, vita brevis (1997), Invazia vidului (1999), Robit eternității (1999), Sfinxul (2000), Fusese destul (2000), Pe valurile purgatoriului (2001), Cu
ANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285401_a_286730]
-
să disciplineze armonios toate eforturile, toate aspirațiile noastre”. De asemenea, „sugestiv și elementar”, periodicul „dorește să fie organul de onestă, obiectivă și mai ales curajoasă spovedanie bilunară a generației tinere ardelenești”. Ca atare, îmbinând finalitatea politică și istorico-socială cu aceea literar-artistică, revista publică în mod consecvent lirică militantă. Lui Aron Cotruș, poet preferat, i se tipăresc aici: Horia, Am coborât muntele..., Cine n-are nădejde flămândă, Copil de moț, Alba Iulia, Balta, Sângerări, Aeroplan, Ion, De sute de ori, Dobrogea. Alți
ARDEALUL TANAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285426_a_286755]
-
-l în 1964 și apoi Facultatea de Filologie a Universității din același oraș (1965-1970). Debutează cu versuri în revista „Contemporanul” (1966), prima lui carte, Copiii lăsați singuri, apărută în 1979, cuprinzând tot poezii. Colaborează la „România literară”, „Contemporanul”, „Vatra”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”. Din 1974 este redactor la revista „Flacăra”, secția cultură; în 1990 devine director al publicațiilor „Flacăra”. Deși a debutat ca poet - lirică de gesticulație adolescentină, salvând excesele de gravitate prin fibra autoironică -, A. reprezintă întâi de toate
ARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285452_a_286781]
-
naționale. Principiile enunțate capătă autoritate și credit prin valoarea beletristicii publicate aici. Revista cuprinde o primă rubrică destinată „compunerilor originale”, o a doua în care sunt reproduse unele contribuții apărute în alte publicații românești, o a treia destinată criticii operelor literar-artistice și cultural-științifice, precum și o ultimă rubrică, „Telegraful Daciei”, menită să rezume și să aprecieze tot ceea ce se publică în celelalte reviste și ziare din țară. La sfârșitul tomului I este anexat și un supliment muzical. În D. l. au apărut
DACIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286639_a_287968]
-
Informațiuni”, „Economice și financiare”, „Știri politice”, „Sport”, „Cuvântul cinematografic”, „Panopticum”, „Cuvântul în țară”. C. dezbate probleme politice, economice, sociale și culturale, dar publică și literatură și critică, în cadrul unor pagini literare sau al unor rubrici cu caracter nepermanent, intitulate „Cuvântul literar-artistic”, devenit supliment al ziarului, și „Cuvântul artei, literaturii, teatrului”, din 1931 până în 1940, dată de la care literatura dispare. Versuri semnează Octavian Goga, Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Camil Petrescu, Perpessicius, Radu Boureanu, Andrei Tudor, Paul Sterian, Emil Gulian. Colaborează constant cu
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
absolvit (1974) Academia de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, Facultatea de Compoziție-Muzicologie. Este profesor de estetică și pian la Liceul de Artă din Ploiești. A debutat cu proză scurtă în revista „Argeș” (1968). Înainte de 1989 a colaborat la revistele „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” (1986) și „Tribuna” (1987). După 1989 publică proză și eseuri în „Contrapunct”, „Caiete critice”, „Axioma” ș.a. A debutat editorial cu romanul Ambasadorul (1991). Sporadic, scrie cronici muzicale. Oprit de cenzură în 1988, chiar în momentul intrării sub
COCHINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
Barnstone, Borges despre Borges. Conversații, Cluj-Napoca, 1990; Maria Todorova, Balcanii și balcanismul, București, 2000 (în colaborare cu Sofia Oprescu). Repere bibliografice: Alice Năstase, Mihaela Constantinescu, „Forme în mișcare: postmodernismul”, „Național”, 2000, 8-9 aprilie; Viorel Sânpetrean, „Forme în mișcare: postmodernismul”, „Suplimentul literar-artistic «Azi»”, 2000, 4 mai; Daniel Cristea-Enache, O mănușă întoarsă pe dos: postmodernismul. Cercetări și detractori, ALA, 2000,16 mai; Cornel Radu Constantinescu, Forme culturale mișcătoare sub încremenirea lupei, ADV, 2000, 20 decembrie; Dan Grigorescu, Jocul cu oglinzile. Însemnări despre literatura
CONSTANTINESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
notă de la „Poșta redacției”, pentru superioritatea artei abstracte, în care „artistul își arogă dreptul naturii de a crea forme noi, fără asentimentul nimănui” (1923). Textele cu caracter de program estetic se înmulțesc din 1924, când revista își afirmă pregnant caracterul literar-artistic și orientarea avangardistă. Câteva dintre premisele noii arte promovate de C. sunt enunțate explicit de către Marcel Iancu într-un articol-program, intitulat Însemnări despre artă (1924): repudierea esteticii romantice și clasice și a vechiului concept de creație bazat pe cultul frumosului
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
1969). Prima revistă literară în care a publicat poezii este „Orizont” (1970), iar cea dintâi carte e volumul de poeme Obrazul celălalt al Lunii (1982). Colaborează cu versuri, recenzii, cronici și eseuri la „Orizont”, „Forum studențesc”, „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Argeș”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” (unde a utilizat și pseudonimul Mircea Silă), „România literară”, „Calende”, „Poesis”, „Neue Literatur”. Debutul editorial al lui B. s-a produs la începutul anilor ‘80, în plină campanie de lansare a „plutonului optzecicist”, fără însă a fi
BARSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
, Ca orientare literar-artistică, b. se definește nu doar prin predilecții și opțiuni tematice („lumea” amestecată a Balcanilor, dar și cea din spațiile de iradiere a acestui spirit, moștenirea Bizanțului, istoria marcată de dominația otomană, ca și urmele lăsate de un astfel de trecut
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
2000; Mircea Muthu, Balcanismul literar românesc, I-III, Cluj-Napoca, 2002; Mircea Muthu, Balcanologie, Cluj-Napoca, 2002. N.Cr. BÁLINT Tibor (12.VI.1932, Cluj), prozator și traducător. Copilăria grea, petrecută într-o mahala a Clujului, va fi determinantă pentru formarea viziunii sale literar-artistice. După studii medii absolvite la Cluj, devine redactor și reporter, mai întâi în orașul natal, la ziarul „Igazság” (era concomitent student la Facultatea de Filologie), apoi la București, la „Falvak Népe” și „Ifjúmunkás”. Se întoarce la Cluj, unde, din 1967
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
București din 1 ianuarie 1908 până în 1 iunie 1911 (54 de numere, unele duble sau triple). Director: Vasile Sandrescu. Redacția explică, în Rostul acestei reviste, intenția de a răspunde unei multitudini de cerințe culturale prin editarea unui fel de magazin literar-artistic. În consecință, publicația va conține de toate. Rubrici: „Cugetări”, „Cronica”, „Medicina”, „Bucătărie”, „Recreație”. Se remarcă suita de portrete ale unor personalități ale timpului: George Enescu, Take Ionescu, Pompiliu Eliade, Ion I. Livescu, Marioara Voiculescu, Aristizza Romanescu, Radu D. Rosetti, Petre
BIBLIOTECA MODERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285729_a_287058]
-
1990), apoi ca muzeograf la Muzeul Satului din București și, din 1995, ca expert la Secretariatul de Stat pentru Culte. Este doctor în științe, cu teza Crucea în spațiul civilizației vechi țărănești din România). A debutat în presă în „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” cu poezii și s-a manifestat editorial după 1990, publicând câteva volume de versuri, precum și eseuri (despre civilizația rurală, despre destinul românesc). Și-a ales ca mentori pe N. Steinhardt și pe Ioan Alexandru, acesta din urmă
BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285775_a_287104]
-
metodelor expozitivetc "1. Avantaje și limite ale metodelor expozitive" La intrarea În școală, fiecare nouă generație Își Începe și Își desfășoară progresiv și metodic activitatea Într-o ambianță specifică, În care operează cu maximum de intensitate valorile culturii (științifice, tehnologice, literar-artistice, filozofice, etice etc.) selecționate și structurate după criterii bine determinate. Aceste valori, care sintetizează doar o parte din bogăția experienței socio-istorice a omenirii, sunt fixate, În mare măsură, În sistemul unitar de cunoștințe, concepte, principii, teorii, idei etc. care Înlesnesc
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care nu pot fi soluționate pe calea unei cercetări libere, experimentale; - adeseori se resimte nevoia sintetizării unei experiențe Îndelungate de cunoaștere și de viață a omenirii, a rezultatelor actuale ale cercetării științifice și ale aplicațiilor lor tehnice ori ale creației literar-artistice; - În permanență se resimte nevoia valorificării potențialului educativ ascuns În cuprinsul fiecărei lecții, ceea ce implică o intervenție prin viu grai a profesorului, cuvântul lui devenind, adeseori, principalul mijloc de influențare a sentimentelor și atitudinilor, a convingerilor și opiniilor celor care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În ultimă analiză, opiniile personale exprimă bogăția și profunzimea de cugetare de care un tânăr sau altul este În stare să dea dovadă. Societatea contemporană pune În fața omului, mai mult ca oricând, numeroase probleme de reflecție științifică, tehnică, filozofică, socio-politică, literar-artistică, educațională etc. Nevoia de afirmare a spiritului de creație și de anticipare a viitorului solicită, de asemenea, tot mai intensiv efortul de reflecție al omului modern. Astăzi, mai mult ca oricând În trecut, reflecția constituie o tehnică de acțiune mintală
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ajunge la ceea ce se cheamă interiorizarea conținutului noțional cu care operează fiecare obiect de Învățământ. Realizarea obiectivelor, pe care le urmărește astăzi Învățământul, reclamă aprofundarea studiului matematicii, al științelor naturii și al celor tehnologice, al științelor sociale și al disciplinelor literar-artistice, toate acestea fiind materii care, alături de alte metode active, solicită reflecție interioară din perspective diferite, un antidot al Învățării superficiale. a) Specificul actului de reflecțietc " a) Specificul actului de reflecție" Comunicând „cu sine Însuși”, subiectul Își pune Întrebări, probleme, În legătură cu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a unor teme de reflecție, cât și prin folosirea unor metode și procedee active de Învățare (expunerea problematizată a materiei, discuția critică, cooperarea și schimbul de idei și opinii, activități de Învățare prin cercetare independentă, activități de creație științifică, tehnică, literar-artistică etc.). Cu cât asemenea practici vor incita mai mult la analiză și sinteză, la comparații și raționamente deductive, la prelucrări personale ale materiei și la elaborarea abstractizărilor, la interpretări proprii și aplicații practice etc., cu atât mai mult elevii vor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
deprinderi executorii - tehnica exercițiilor, repetiția, imitația modelelor, instructajul practic, grouptraining-ul etc. se Întregesc cu o largă și foarte nuanțată varietate de lucrări practice de atelier, laborator și de teren, cu studiul de caz, elaborarea de proiecte, activități creative (tehnice, științifice, literar-artistice etc.) - care solicită căutări, determinări, alternative și experiențe personale etc. Unele dintre acestea Își găsesc o prelungire și completare inedită În așa-zisele metode de simulare (bazate pe acțiunea simulată, fictivă - jocurile de roluri, Învățarea prin dramatizare, Învățarea pe simulatoare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]